1,499 matches
-
filozofia morală a secolului al XVIII-lea. Dimensiunea etică managerială dar mai cu seama a afacerilor, a fost conceptualizată din perspectiva a doua coordonate: etica individuală, etica socială. A. Smith (L. Baciu, 2005) a dezvoltat conceptele eticii individuale (corelate cu ontologia vieții interioare, axiologia, teoria raționalității), prin concepte precum: bunăvoința, generozitatea, gratitudinea, compasiunea, prudența, autocontrolul, justiția comutativă. În limbajul actual al economiei europene comportamentul este marcat prin numeroși termeni și constructe conceptuale, adaptate domeniului: ajutor reciproc, angajament, asigurare, asistența socială, cooperare
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
F. Rastier, Sémantique interprétative, P.U.F, Paris. RASTIER, Fr., 1991: François Rastier, Sémantique et recherches cognitives, col. Formes sémiotiques, PUF, Paris. RASTIER, F., 1994: Rastier, F., Semantique pour l`analyse, Editura Masson, Paris. RASTIER, Fr., 1995: Le terme: entre ontologie et linguistique, în La banque des mots nr. 7, 1995: 35-65Texto! 1996 RASTIER, François. Le terme: entre ontologie et linguistique. Texto! 1996 [en ligne]. Disponible sur: http: //www.revue-texto.net/ Inedits/Rastier/Rastier Terme.html. (Consultée le 25.06.2015) REINHART
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Formes sémiotiques, PUF, Paris. RASTIER, F., 1994: Rastier, F., Semantique pour l`analyse, Editura Masson, Paris. RASTIER, Fr., 1995: Le terme: entre ontologie et linguistique, în La banque des mots nr. 7, 1995: 35-65Texto! 1996 RASTIER, François. Le terme: entre ontologie et linguistique. Texto! 1996 [en ligne]. Disponible sur: http: //www.revue-texto.net/ Inedits/Rastier/Rastier Terme.html. (Consultée le 25.06.2015) REINHART E., LAZAR E., ROMAN G. (eds.), 2005: Reinhart Erzsébet, Lázár Edit, Román Győző (eds.), Magyar román szótár, Bukarest
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
English Dictionary, 2006: 1391). 15 ,,1) "an action intended to hide what someone is really trying to do; 2) someone who pretends that they want to be the leader else to win the post in an election" (ibidem). 16 "L'ontologie s`intéresse aux relations appelées ontologiques, qui ne reposent pas sur la ressemblance entre concepts, comme pour les relations logiques, mais sur la proximité situationnelle des élémenbts de la réalité" (M.T. Cabré, 1998: 179). 17 "Les caractères extrinsèques d`un concept
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
vedere ontologic, cognitiv și acțional, în organizația profit modernă și postmodernă s-au experimentat următoarele modalități de formalizare a principiilor etice 46 (tabel 1): Tabel 1. Tipuri de ipoteze în formalizarea eticii Modalități de formalizare TIPURI DE IPOTEZE Obiectivism Postmodernism Ontologie Cogniție Acțiune Ontologie Cogniție Acțiune Coduri etice Valorile sunt obiective Valorile pot fi cunoscute Valorile sunt ghiduri pentru acțiune Valorile sunt exclusiv produse culturale Valorile nu sunt calități ale faptelor morale Valorile determină acțiunea într-un mod limitat Coduri de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și acțional, în organizația profit modernă și postmodernă s-au experimentat următoarele modalități de formalizare a principiilor etice 46 (tabel 1): Tabel 1. Tipuri de ipoteze în formalizarea eticii Modalități de formalizare TIPURI DE IPOTEZE Obiectivism Postmodernism Ontologie Cogniție Acțiune Ontologie Cogniție Acțiune Coduri etice Valorile sunt obiective Valorile pot fi cunoscute Valorile sunt ghiduri pentru acțiune Valorile sunt exclusiv produse culturale Valorile nu sunt calități ale faptelor morale Valorile determină acțiunea într-un mod limitat Coduri de conduită Conduita poate
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și cunoscute, doar verbalizate Nu există obiect al consensului, doar relatări alternative ale problemelor Instruirea Este un proces voluntar Cunoașterea este transmisibilă Este determinantă pentru practică Valorile se pot expune, dar nu transmite Valorile nu se pot transmite, consecință a ontologiei Instruirea poate sensibiliza și oferi viziuni alternative Instrumentele organizaționale, a căror utilitate a fost larg probată de organizații și pe care le analizăm, sunt codurile etice. Firmele pot adopta următoarele tipuri de coduri: Coduri etice: declarații de valori și principii
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
asupra receptorului anumite efecte”. Luhmannn definește comunicarea ca antiintuitivă, fără subiect și acțiune: „Comunicarea este selectivitate coordonată. Apare doar dacă egoul își fixează propria stare la baza informației rostite”. El critică metafora „transmiterii” folosită pentru comunicare, deoarece „implică prea multă ontologie”, și că „întreaga metaforă sau posedare, dăruire sau primire” nu este potrivită. Pentru Feldman însă comunicarea reprezintă esența legăturilor interumane exprimată în capacitatea de a descifra sensul contactelor sociale, inima interacțiunilor umane. Ea distinge specia umană de alte specii prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
fundamental de acesta. Francezul determină transcendența ca o depășire activă a datului către posibil, nefixând-o ca Heidegger în relația cu diferența ontologică dintre ființare și ființă. Interesul lui Sartre este îndreptat prioritar către determinarea ființei omenești ca angajament. Drept urmare, ontologia sa devine o antropologie și filosofie subiectivă împotriva căreia se îndreaptă Heidegger. O astfel de filosofie a inspirat o parte din pedagogii ,,educației noi”, deoarece actul didactic trebuie să cultive libertatea și responsabilitatea activă a subiectului educogen, respectiv elevul. Perspectiva
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
1977 Costea, Ștefan, Istoria generală a sociologiei Compendiu, Editura Fundației România de Mâine, București, 2004, pp. 121-133 Lallement, Michael, Istoria ideilor sociologice, Editura Antet, f.a., pp. 51-66 Lojkine, Jean, "Karl Marx", în: Ferreol Gilles (coord.), op.cit., pp. 85-121 Lukacs, Georg, Ontologia existenței sociale, Vol. I, Editura Politică, București, 1982, pp. 349-432 Marx, Karl, Engels, Frederich, Opere complete, Editura Politică, București, 1956 Marx, Karl, Engels, Frederich, Manifestul partidului comunist, Editura Nemira, București, 1998 Roth, Andrei, Spre o sociologie a sociologiei, Editura Dacia
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
ființa într-o continuă inițiere. 70 Problema ființei la Aristotel? Ideea aceasta a intrat în meditația atâtor filozofi, de la cei antici până la cei de azi. Numai că mai toți au plecat de la gândirea aristotelică prin incursiunile ei în metafizică și ontologie. Cineva spunea: pentru ca Aristotel să ni se dezvăluie cu adevărat este suficient să lăsăm să vorbească textele dar și tăcerile lor. Întrebarea rămâne: ce este ființa? Judecata comună nu și-o pune aproape niciodată, pentru mințile înzestrate însă problema ființei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
a avut curajul să-l găzduiască. Dar numai confruntarea cu doctrina nazistă, pe care studiul meu o respingea, desigur, a trezit proteste, încât curajosul Adrian Păunescu l-a oprit, în cele din urmă. În proiectele mele, intrau un tratat de ontologie, o estetică a oglinzii și o Istorie canonică a literaturii române ale cărei jaloane teoretice deja au fost puse în cartea mea din 2009, Istoria "canonică" a literaturii române, replică la Istoria lui Nicolae Manolescu. A.B.Este cunoscută literatura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Ion Mureșan și pe câțiva dintre colegii mei de ani de liceu: Bogdan O. Popescu, Robert Șerban, Dan Pleșa, Sorin Gherguț, Răzvan Rădulescu, Ionuț Cârjan. Am învățat de la fiecare dintre acești contemporani ai mei asumarea literaturii ca un altfel de ontologie. Iar din prieteniile literare de după 1989, cu Traian T. Coșovei, cu Cornelia Maria Savu ori Ioana Crăciunescu, am aflat cum poate deveni literatura destin! A.B. Mulți așteaptă de la literatură un strop de celebritate până la destin. Stai la masă cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
european, deși ele sunt expresiv exacte pentru mentalitatea indică"), la Lucia Cifor ("privind semantizarea ideii divinului /.../ Lucia Cifor acceptă cele două lumi semantic-textuale, numite de mine "lumea posibilă" a Luceafărului și o alta, cea a lui Hyperion, ca "proiecții de ontologii diferit structurate" /.../din punctul meu de vedere, figura divinului se poate dezambiguiza în poem prin asumarea consecințelor evaluative ale sintagmei extrem rezumative a narativului poetic: Luceafărul devine Hyperion") ș.a.m.d., în diferend sau în consens cu Petru Creția, Ion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
predesesorii săi, în reprezentări variate, de la heraldică și numismatică, la simbolistica pietrelor funerare . Acestă stemă - element străin canoanelor bizantine, aparține profanului în care e camuflat sacrul și stă la intrepătrunderea liniilor constitutive paradigmatice ale ontofaniei - element concret, real, act de ontologie arhaică, cu cele ale hierofaniei, manifestate în mit, care, se știe, își revelează esența prin simboluri (mitul luptei sacre și mitul jertfei creatoare, care are temeiul întemeierii primordiale, imitatio dei) și ale cratofaniei, explicabile prin gândire magică și ritual (biserica
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
care, se știe, își revelează esența prin simboluri (mitul luptei sacre și mitul jertfei creatoare, care are temeiul întemeierii primordiale, imitatio dei) și ale cratofaniei, explicabile prin gândire magică și ritual (biserica locul minunii canonizării unui sfânt). Experiența religioasă este ontologie pentru Neagoe, deoarece în spiritul ei fondează lumea, care „nu mai este evanescentă și incomprehensibilă”, după modelul biblic : „orientarea rituală, cu structurile spațiului sacru pe care le revelează, este ceea ce transformă Haosul în Cosmos și, partajând, face posibilă o existență
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
rând, datorită faptului că nu ajunsese la o adevărată înțelegere a esențelor poetice românești și, în sfârșit, datorită morfologiei culturii românești care a dominat multă vreme spiritele și a întârziat fixarea lucidă și clară a elementelor menite să integreze o ontologie a culturii românești.“ (România literară, 24 mai 1973) UTAN Tiberiu „ În cuvântul pe care secretarul general al partidului l-a adresat copiilor și educatorilor lor a vibrat grija și dragostea unui părinte, răspunderea conducătorului ridicat din popor care se gândește
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Paralel cu activitatea didactică și metodică a desfășurat și activitatea științifică, concretizată în peste 30 de lucrări de specialitate și de perfecționare profesională, studii, articole, comunicări și referate științifice în reviste de profil. În decursul activității didactice a predat disciplinele: Ontologia, Gnoseologia, Antropologie filosofică și socială, Istoria mișcării muncitorești internaționale, Materialism dialectic, Teoria cunoașterii, Etică. A îndrumat zeci de generații de studenți și profesori din învățământul preuniversitar, predând cu măiestrie cursuri de înaltă ținută, atrăgătoare, din diferite domenii, mereu actualizate. În
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
și filozofice, G. Călinescu putea determina rațional, din punct de vedere ontologic, tema ființei în opera lui Eminescu, ceea ce, de fapt, a și făcut. Dar onticul nu poate fi determinat cu astfel de mijloace decât ca simplu concept. Preluat de ontologie, el devine o simplă funcție terminologică. „Die ontologische elementare Ganzheit... kann nicht auf ein ontisches «Urelement» zuruckgeführt werden”, spune Heidegger, magistrul în materie (Sein und Zeit, Halle, 1941, p. 196). Onticul, ca realitate adâncă, e obscur și nedeterminabil ; în speță
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și al mentalului colectiv. Pe lângă moștenirea aristotelismului, gândirea romană va prelua complementar și problematica transcendenței, dezbătute mai ales de filosofia idealistă, despre care se consideră îndeobște că separă materia de formă și că încadrează critic realitatea sensibilă 11, în numele unei ontologii absolute. Platon spune despre sofist, în dialogul cu același nume, că aparține grupului de producători de forme sensibile, care nu sunt cópii (eìkastike), ci doar aparențe (phantăstike). Artiștii, atunci când creează fie replici fidele, fie simulacre înșelătoare, vin mult în urma creatorilor
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Timaios 28a sqq.). Este un mod al filosofului atenian de a rescrie pe baza teoriei asemănării miturile tradiționale, "poetice", model pe care îl oferă poeților, reintegrați în cetate dacă se dovedesc utili și prezintă (doar) legile invizibile ale lumii sensibile. Ontologia platoniciană acordă valoare imaginii atunci când aceasta încetează să mai fie figurativă în sensul comun și în măsura în care reprezintă sau evocă Ideea, forma structurală a tuturor realităților. Interpretarea romană pe care o urmărim îndeaproape aici, cu caracter colectiv (ritualic), se va situa
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
fi susținut decât prin unitatea dintre idee (a divinului) și existent, copie necesară și suficientă a sa (împotriva atitudinii filosofului de desconsiderare a copiei, în general). Am integrat diferit cele două discuții pe care Platon le face asupra imaginii. Prima ontologie, din Politeía, care pune problema raportului dintre divin - existent − artă, a suferit, în configurarea imaginarului, o mutație, din planul strict al relației idee − imagine, în cel al relației arhetip − model ("mitic" și istoric) - tip (urmă; iluzie); în sistemul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
într-o chestiune teologică, în raportul dintre, pe de o parte, divinitatea invizibilă și imaginea sa filială (christică) și, pe de alta, planul Întrupării oikonomice ("corpul" creștinătății, echivalat cu corpul mistic al lui Iisus) și imaginea artificială (icoana). A doua ontologie, cea a copiei și a iluziei (simulacrul), va face ca mímēsis-ul însuși să joace un rol în diferențierea de simbol a imaginii−fantezie sau a celei artistice. În contextul lumii medievale, ele nu se exclud, ci se intersectează, se combină
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ele sunt corelate cu gândirea însăși (Lavaud 82). Pentru Stagirit, imaginația se eliberează în primul rând din relația cu dóxa. Pentru că se autonomizează, poate să iasă de sub incidența incomodă a gândirii politice, cel puțin pentru moment, rămânând o problemă de ontologie. Imaginile din vis sau halucinațiile provocate de frică sau de boală intră acum pentru prima oară în discuție; de aceea, analiza lui Aristotel asupra conținutului psihic al imaginii poate fi afiliată interpretării teoretice a imaginarului. Dacă teroarea și frica sunt
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Georg Lukács), domenii ca estetica fenomenologică, critica marxistă, critica literară românească în devenirea ei istorică, probleme de estetică, teorie literară și filosofie a culturii (critică și valoare, structura operei dramatice, estetica teatrului, sociologia muzicii, interferența culturilor, teleologie și cauzalitate în ontologia socialului, personalitatea practică și cea artistică) -, textele excelează prin densitate și rigoare, prin abordarea pe cât de receptivă la orice punct de vedere corect argumentat, pe atât de inclementă față de îngustimile de vederi arborate în numele marxismului. Atacabile la baza lor filosofică
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]