1,587 matches
-
des slujbele religioase. În concluzie, relațiile descrise dintre elementele capitalului social și diverse alte variabile, fie la nivel individual, fie la nivel agregat, sunt revelatoare pentru caracterizarea capitalului social drept un fenomen divers, cu multe aspecte și deci, cu numeroase operaționalizări. Relațiile sale cu diferite caracteristici ale indivizilor trebuie studiate și în funcție de specificul societăților. Trecerea în revistă a celor câteva operaționalizări ale capitalului social este, cred, suficientă pentru a demonstra atât complexitatea conceptului, cât și modul pragmatic, ad-hoc și nesistematic în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
la nivel agregat, sunt revelatoare pentru caracterizarea capitalului social drept un fenomen divers, cu multe aspecte și deci, cu numeroase operaționalizări. Relațiile sale cu diferite caracteristici ale indivizilor trebuie studiate și în funcție de specificul societăților. Trecerea în revistă a celor câteva operaționalizări ale capitalului social este, cred, suficientă pentru a demonstra atât complexitatea conceptului, cât și modul pragmatic, ad-hoc și nesistematic în care acesta a fost măsurat cu diferite ocazii, după opinia lui Flap (1999). Discuția despre definirea și măsurarea capitalului social
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
cei atașați idealurilor democratice dar nemulțumiți de funcționarea sa în propria lor țară nu constituie neapărat un rezervor de sentimente antidemocratice, ci chiar o presiune pentru o mai bună funcționare. Dincolo de rezultatele cercetării și de interpretările autorului, există probleme de operaționalizare a conceptului de democrație. Chiar rezultatele măsurătorilor efectuate ar trebui să ne pună în gardă față de evaluarea democrației. Prima problemă ar fi chiar utilitatea definiției democrației ca ideal. Nu știm ce înțeleg oamenii prin democrație, cum își închipuie procesul democratic
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
3.1 Societatea civilă în noile democrații est-europene Societatea civilă a devenit un termen tot mai utilizat după 1989, deși el acoperă realități diferite în țări diferite. Nu există nici aici un consens în definirea ei, arată Bădescu (2003a). Dincolo de operaționalizarea conceptului, există diferențe semnificative, calitative și cantitative, între țările occidentale și cele central-est europene, dar și între cele din urmă. O teorie leagă dezvoltarea societății civile în prezent de dezvoltarea sa în perioada comunistă (Barnes, 2004) cu Polonia ce experimenta
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
măsurarea participării să fie defectuoasă. Cele câteva întrebările din sondajele de opinie referitoare la numărul de asociații în care respondentul participă activ, crede Marc Hooghe (2003), nu acoperă decât parțial fenomenul pe care dorim să-l studiem. Reamintim că în operaționalizare, Hooghe introduce și o măsură a participării trecute care să evite ca membrii retrași din activitatea voluntară din diverse motive (schimbarea locului de rezidență, un nou loc de muncă, nevoia de a se ocupa de creșterea copiilor ș.a.m.d.
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
est-european sunt mai slabe decât în cel occidental. Explicațiile sunt cele avansate mai sus: validitatea măsurării încrederii generalizate și caracteristicile asociațiilor dependente de contextul etnic. În eșantionul românesc, de exemplu, schimbarea măsurii încrederii în încredere în străini, care este o operaționalizare mai bună, dovedește că relația dintre încredere și participare voluntară este una semnificativă și pozitivă. Contextul etnic poate fi și el important pentru că structura societății civile poate fi diferită într-o societate omogenă etnic față de una eterogenă etnic. Probabilitatea existenței
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
persoanelor declarate de etnie română 95,5 % 95,2 % Proporția persoanelor declarate de etnie germană 1,6 % 1,9 % Proporția persoanelor declarate de etnie maghiară 2,0 % 2,3 % Figura 5.1 Distribuția după vârstă a respondenților 5.1.1 Operaționalizarea capitalului social în anchetă Capitalul social a fost măsurat în ancheta noastră în acord cu definiției utilizate de European Values Survey pe patru dimensiuni (van Schaik, 2002): încrederea generalizată și participarea la organizații secundare (cf. World Values Survey) și alte
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
individuale. Itemii folosiți mai jos exprimă acordul sau dezacordul cu "blatul" (free-riding). Indicatorul construit pe baza acestor itemi este considerat de către van Schaik (2002) un proxy pentru acceptarea normelor de reciprocitate. În utilizarea acestui proxy, van Schaik îi urmează în operaționalizare pe Stolle și Rochon (1998, 1999), dar și pe Knack și Keefer (1997). În opinia lui Stolle și Rochon (1998), capitalul social implică și o dorință de a lua parte la îndatoriri comune. Într-un mediu dominat de niveluri înalte
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
Eșantionul este stratificat, probabilist, tri-stadial și este reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României, cu o eroare tolerată de ± 2,3 %. 5.2.1 Atitudini favorabile democrației Sprijinul pentru democrație este măsurat, așa cum am văzut în discuția anterioară referitoare la operaționalizarea și măsurarea democrației, ca atașament față de un ideal, dar și ca o susținere realistă a unui sistem politic. Nu vom reveni aici asupra distincției dintre definiții. Insistăm doar asupra valorii net superioare a definiției competitive pentru estimarea funcționării efective a
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
31,8 Organizații ale consumatorilor 0,1 0,4 99,3 0,2 11,1 22,2 66,7 Altele 0,5 0,2 99,2 0,2 54,5 27,3 18,2 Chiar dacă ei care îl urmează în operaționalizare pe Coleman nu sunt de acord cu ele, atitudinile civice precum încrederea socială au intrat în definiția capitalului social. În sondajul de față, 19,3% dintre respondenți afirmau că în general se poate avea încredere în cei mai mulți dintre oameni, în timp ce
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
dintre oameni, în timp ce 75,6 % afirmau că este mai bine să fi atent în relațiile cu oamenii. Diferențele dintre rezultatele sondajelor s-ar putea să provină din înțelesul pe care oamenii îl dau chiar termenului de "oameni". O mai bună operaționalizare ar fi, cum aminteam deja, dacă întrebarea se referă de fapt la încrederea etnică, așa cum remarca Bădescu (2003a). Vedem mai jos variațiile în încredere când ne referim la diverse categorii de oameni. Tabelul 5.2.3. Încrederea în diverse categorii
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
precizat mai sus, în afara de măsurile directe deja consacrate, participarea în asociații voluntare și încrederea socială, vom adăuga în analiză unele măsuri difuze ale capitalului social și măsuri ale integrării sociale. Am văzut deja că Mishler și Rose (2005) lărgesc operaționalizarea capitalului social și includ, pe lângă măsurile standard ale apartenenței la asociații voluntare și ale încrederii interpersonale, și dimensiuni mai apropiate de definiția dată de Coleman capitalului social, anume rețele instrumentale de relații sociale ce variază de la o situație la alta
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
și funcțiilor propuse de Robert D. Putnam / 30 1.2.3.1. Localizarea capitalului social: relații sociale sau trăsături de personalitate? / 30 1.2.3.2. Nivelul de măsurare / 32 1.2.3.3. Efectele sociale / 34 1.2.4. Operaționalizări ale capitalului social în diverse anchete / 44 Capitolul 2. Democratizare, valori democratice și cultură politică 39 2.1. Democrație și democratizare / 49 2.1.1. Măsurarea democrației. Definiții idealiste vs. definiții realiste / 50 2.1.2. Atașamentul față de regimul democratic
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
156 4.3. Capital social și tranziția la democrație în Europa post-comunistă / 163 Capitolul 5. Importanța capitalului social pentru susținerea democrației în România / 177 5. 1. Capital social și susținerea democrației într-o comunitate urbană: Sibiu / 177 5.1.1. Operaționalizarea capitalului social în anchetă / 179 5.1.2. Măsurarea valorilor democratice / 185 5.1.3. Evaluarea importanței capitalului social pentru valorile democratice / 187 5.1.3.1. Capital uman și valori demcratice/ 187 5.1.3.2. Capital social și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
a organizației, stabilirea priorităților ș.a.m.d., se poate spune că structura centrală, coloana vertebrală a unui plan strategic, cadrul logic al său constă în matricea Scopuri - Obiective - Ținte (în limba engleză: Aims, Objectives and Targets). Ea constituie forma sintetică, operaționalizarea viziunii, misiunii, obiectivelor și termenelor pe care managementul și le-a fixat. Am introdus într-un tabel sintetic caracteristicile acestui cadru logic al oricărei încercări de schimbare organizațională „strategică”: Ierarhia Scopurilor, Obiectivelor și Țintelor Ierarhia relațiilor Caracteristici Orientare în timp
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
eficacitatea, eficiența și costul. Cătălin Zamfir (1974, p. 100) oferă o definiție funcțională a eficacității, ca fiind măsurată prin „gradul în care sistemele socio-umane reușesc să realizeze funcțiile lor finale, ...să satisfacă cerința lor funcțională constitutivă”. Desigur, se pune problema operaționalizării și măsurării funcției finale pentru sistemele care satisfac necesități funcționale complexe. Odată rezolvată problema măsurării sau estimării eficacității, apare problema costurilor. Nu este indiferent pentru o organizație care au fost costurile îndeplinirii unor obiective. Termenul care caracterizează mai bine performanța
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
aibă un interes scăzut în dezvoltarea instituțională și planificarea strategică. Drept urmare, există o rezistență semnificativă la schimbare și un interes clar în menținerea status-quo-ului. Iată cum aș descrie eu strategia și viziunea actuale pentru Universitatea din București: Situația prezentă a operaționalizării obiectivelor strategice ale Universității din București: Zona Țintă Obiective Măsură (Indicator) Țintă Inițiative/ Comentarii 1. Performanțe în instruire și cercetare - Studenți de înaltă calitate - Fără măsuri Nu există - Obiective declarative - Asigurarea de absolvenți competitivi - Fără măsuri calitative Nu există 2
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
309 Lynna Y. Littleton și Joan Engebretson, Maternal, Neonatal and Women's Health Nursing, Delmar Cengage Learning, New York, 2002. 310 Hamilton I. McCubbin și Joan M. Patterson, 1983, op. cit. 311 Hamilton I. McCubbin și Joan M. Patterson, 1982, op. cit. 312 Operaționalizarea acestor concepte și măsurarea variabilelor se regăsesc în Anexa I 313 Reuben Hill, 1958, op. cit. 314 Richard P. Barth și Marianne Berry, 1988, op. cit. 315 James A. Rosenthal și Victor K. Groze, "A Longitudinal Study of Special-Needs Adoptive Families", în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
țările se modernizează și se dezvoltă, corupția nu dispare, ci ia alte forme<footnote Girling, J. (1997), Corruption, Capitalism and Democracy, Routledge, London, p. 3. footnote>. Cercetarea corupției s-a axat în special pe clasificarea diferitelor forme ale corupției în vederea operaționalizării conceptului din rațiuni analitice și practice. De aceea există multe opinii în ceea ce privește modalitatea de clasificare a corupției în categorii și subcategorii. Unii cercetători au definit corupția ca fiind o relație particulară stat societate și fac o distincție între corupția „politică
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
cu fonduri europene de preaderare - PHARE, ISPA, SAPARD. Am lucrat acolo până în 2007. Apoi am fost o perioadă în Ministerul Justiției, consilier al ministrului. Odată cu înființarea ANI au fost prevăzute cinci posturi pentru care trebuiau detașați oameni din ministere, în vederea operaționalizării instituției. Am fost detașat de la Ministerul Justiției și am exercitat atribuții de secretar general până în noiembrie 2008, când am câștigat un concurs pentru această funcție. — Practic, știți instituția asta de la început. Cum era atunci? — Într-adevăr, sunt la ANI din
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
în cadrul Alianței și eficientizarea procesului decizional, cât și militar. Dezvoltările în materie de capabilități sunt o prioritate constantă. România este parte activă a acestui proces prin: - continuarea îndeplinirii responsabilităților rezultate din obiectivele de securitate aferente conceptului strategic al Alianței; - continuarea operaționalizării forțelor puse la dispoziția Alianței; - participarea la întregul spectru de misiuni și operații NATO (apărare colectivă, prevenirea conflictelor, managementul crizelor, intervenție umanitară, sprijin pentru stabilizare și reconstrucție); - participarea la dezvoltările conceptuale privind procesul de transformare; - contribuția la inițiativele aliate privind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205103_a_206432]
-
întreaga gamă de operații și misiuni ale NATO, la operațiile UE și ale altor organizații internaționale, precum și la măsuri de tip "coaliție". Principalele direcții de acțiune în domeniul transformării militare sunt: - finalizarea revizuirii structurii de forțe și a procesului de operaționalizare; - creșterea calității vieții personalului militar și civil și a nivelului de pregătire a acestuia; - respectarea angajamentelor în domeniul capabilităților, asumate față de NATO și Uniunea Europeană; - implementarea noului model de management al resurselor umane; - continuarea eficientizării sistemului de planificare multianuală a resurselor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205103_a_206432]
-
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 15 septembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. Titlul se modifică și va avea următorul cuprins: "ORDONANȚĂ privind unele măsuri pentru operaționalizarea sistemului informatic de emitere și punere în circulație a documentelor electronice de identitate și rezidență" 2. Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 1. - (1) Până la data de 30 iunie 2013 se va realiza o platformă-pilot pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247273_a_248602]
-
de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 68/2010 . Prevederile prezentului articol se aplică de la data operaționalizării PCU electronic. Capitolul IV Suspendarea și încetarea calității de practician în insolvență Articolul 36 Calitatea de practician în insolvență se suspendă: a) în caz de incompatibilitate, pe durata existenței acestei stări; ... b) pe perioada în care persoana a fost supusă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182716_a_184045]
-
și reformei administrative. ... ------------- Alin. (1) al art. 19 a fost modificat de pct. 16 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.127 din 18 septembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 672 din 30 septembrie 2008. (2) Personalul necesar pentru operaționalizarea structurilor prevăzute la alin. (1) se va asigura cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat Ministerului Internelor și Reformei Administrative. ... (3) În cadrul autorității competente se înființează, în condițiile legii, Punctul unic de contact, cu rol de transmitere a datelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190070_a_191399]