122,933 matches
-
cartea lui Mircea Martin, Singura critică, păstrează neașteptate resurse de prospețime. Multe dintre judecățile și concluziile profesorului sunt valabile și astăzi, în vreme ce altele, deși poartă urmele timpului, impresionează prin lipsa de inhibiții a gândirii, prin naturalețea exprimării și prin libertatea opiniilor. Citind această carte, pe alocuri uiți pur și simplu că ea a fost scrisă în urmă cu douăzeci de ani, într-o vreme în care se presupune că întregul sistem editorial românesc era controlat de foarte vigilenții cenzori ai regimului
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
cartea lui Mircea Martin, Singura critică, păstrează neașteptate resurse de prospețime. Multe dintre judecățile și concluziile profesorului sunt valabile și astăzi, în vreme ce altele, deși poartă urmele timpului, impresionează prin lipsa de inhibiții a gândirii, prin naturalețea exprimării și prin libertatea opiniilor. Citind această carte, pe alocuri uiți pur și simplu că ea a fost scrisă în urmă cu douăzeci de ani, într-o vreme în care se presupune că întregul sistem editorial românesc era controlat de foarte vigilenții cenzori ai regimului
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
solidaritate vizează și Hobsbawm 27 atunci când vorbește de "legături protonaționale" că "forme supralocale de identificare" (diferite culte și practici), "legături politice și vocabularul anumitor grupuri îndeaproape legate de instituții ale statului, capabile de eventuale generalizări, extensii și popularizări". Dar, în opinia sa, nici limba, nici apartenența etnică și nici religia nu pot fi criterii ale protonaționalismului, fiindcă sunt destule situații în care ele sunt infirmate. De aceea, " Singurul, cel mai important criteriu pentru protonaționalism este conștiința apartenenței, trecute sau viitoare, la
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
transmit și protejează viață". De aceea le sacralizează și sunt dispuși să-și dea viața pentru ele. Așa cum am mai arătat, perenialiștii consideră că națiunea este o realitate existența din timpuri imemoriale, între națiune și etnie neexistând diferențe însemnate. În opinia lui Joshua Fishman 35, etnicitatea este un fel de a fi, a face și a ști: "Etnicitatea a fost întotdeauna trăită că un fenomen de înrudire, o continuitate în cadrul sinelui și al acelora care păstrează legătură dintre generații, cu strămoșii
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
sângele lor". Însuși corpul uman este privit ca o expresie a etnicității și etnicitatea este de obicei simțită ca fiind înrădăcinată în sânge, os sau carne". Și Walker Connor 36 susține că legătura națională este fundamental psihologică și nonrațională. În opinia sa, "o națiune este un grup de oameni ce simt că au legături de ascendentă. Acesta este grupul cel mai mare ce poate impune loialitate unei persoane pe baza sentimentului unor legături de rudenie; este, din această perspectivă, o familie
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
autori, simbolurile sunt esențiale pentru supraviețuirea identificării etnice, ele păzind granițele dintre grupuri. Aceste simboluri sunt stabilite de către generațiile anterioare, comunicarea etnică fiind una în timp, între vii și morți. La fel că simbolurile sunt și miturile de legitimare. În opinia lui G. M. Tamás39, "definirea apartenenței comune la o națiune presupune trei factori incontestabili supraindividuali, dar nu universali: limba, sângele și teritoriul". Dar, o astfel de definire generează paradoxuri. În primul rând, dacă oamenii sunt beneficiarii primilor doi, al treilea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
a analizat și a prezentat felul în care s-a configurat și s-a modificat identitatea colectivă în Republică Moldova, pornind de la discursurile publice ale președinților Moldovei independente post-sovietice. Supoziția lui Sergiu Mișcoiu este aceea că discursurile unor vectori de opinie, cum sunt îndeobște președinții de state, cei care pot impune nu numai prioritățile agendei opiniei publice, ci și termenii în care trebuie gândite și formulate aceste priorități, sunt importante pentru articularea identității colective. "Apărută la finele anilor '80, teoria discursurilor
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
identitatea colectivă în Republică Moldova, pornind de la discursurile publice ale președinților Moldovei independente post-sovietice. Supoziția lui Sergiu Mișcoiu este aceea că discursurile unor vectori de opinie, cum sunt îndeobște președinții de state, cei care pot impune nu numai prioritățile agendei opiniei publice, ci și termenii în care trebuie gândite și formulate aceste priorități, sunt importante pentru articularea identității colective. "Apărută la finele anilor '80, teoria discursurilor este o teorie de a treia generație, post-sociologizantă. Esență abordării acestei teorii este ca, în afara
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
opun unor astfel de rezoluții care condamna crimele comunismului pentru că li s-ar compromite și discredita propriile ideologii și partide. În acest sens a amintit o frază a lui Sartre care, deși poate fi apreciat că filosof, ca lider de opinie și ca om politic de stânga a fost unul dintre idioții utili Moscovei staliniste: "sigur, credem ce a spus Hrușciov (frază apare în contextul denunțării de către Hrușciov a crimelor staliniste) dar dacă noi vom vorbi despre crimele stalinismului în Uniunea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Hrușciov (frază apare în contextul denunțării de către Hrușciov a crimelor staliniste) dar dacă noi vom vorbi despre crimele stalinismului în Uniunea Sovietică acest lucru va discredita și compromite prestigiul URSS, dar și prestigiul ideologiei mișcării socialiste și comuniste internațională". În opinia lui Igor Cașu, " Momentul cheie pentru constituirea unei politici europene a memoriei a fost în aprilie 2009, când Parlamentul European a adoptat o declarație prin care ziua de 23 august, cu referire expresă la Tratatul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
si anume: umorul studențesc și presa studențeasca. Din perioada anilor '80, sunt două vârfuri ale umorului studențesc din România care trebuie menționate, si anume: cel din '83 - Festivalul umorului studențesc - și al doilea, Galele Amfiteatru de la Iași, din '84". În opinia lui Toni Grecu, "mișcarea și umorul studențesc reprezentau atunci o formă de manifestare a nemulțumirilor, pentru că altfel nu ne puteam exprimă public. Lucrurile realizate, exprimate în mediul studențesc, acolo mureau, nu erau propagate mai departe. Totul era închis într-o
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Studenților Comuniști din România. Iată numele lor: Dumitru Constantin (Redactor șef la Alma Mater, Iași), Ioan Stoica (ex-președinte CUASC București), Andi Lăzescu (Redactor șef la Viață Politehnicii, Iași), Sorin Antohi (Redactor șef la Dialog, Iași), Liviu Antonesei (Redactor șef adjunct la Opinia Studențeasca, Iași), Dorin Popa (Redactor șef la Dialog, Iași), Alexandru Dobrescu (Redactor șef la Alma Mater, Iași), Alexandru Călinescu (Redactor șef la Dialog, Iași), Ștefan Mitroi (Redactor șef la Opinia studențeasca, Iași), Lorin Vasilovici (Redactor șef adjunct la Viață studențeasca, București
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Redactor șef la Dialog, Iași), Liviu Antonesei (Redactor șef adjunct la Opinia Studențeasca, Iași), Dorin Popa (Redactor șef la Dialog, Iași), Alexandru Dobrescu (Redactor șef la Alma Mater, Iași), Alexandru Călinescu (Redactor șef la Dialog, Iași), Ștefan Mitroi (Redactor șef la Opinia studențeasca, Iași), Lorin Vasilovici (Redactor șef adjunct la Viață studențeasca, București). Mo-derator a fost Mihai Tatulici (Redactor șef adjunct la Alma Mater și Viața studențeasca, București), care a declarat în deschiderea dezbaterii: "Sunt foarte multe diferențe între presă de atunci și
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
adjunct la Viață studențeasca, București). Mo-derator a fost Mihai Tatulici (Redactor șef adjunct la Alma Mater și Viața studențeasca, București), care a declarat în deschiderea dezbaterii: "Sunt foarte multe diferențe între presă de atunci și cea de acum. E libertatea de opinie, insă față de presă din perioada regimului comunist sunt și foarte multe dezavantaje, întrucât în acea vremea gramatică era respectată, iar limba română era mult mai cunoscută". În a doua parte a evenimentului, organizat și în contextul celei de-a doua
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
pentru un segment important al populației. Totul contează în scrisul unui jurnalist: selecția elementelor de realitate incluse în articolul său, unghiul de abordare - moral, ideologic -, logica discursului, tonul, nivelul cultural, expresivitatea frazei. Fiecare dintre aceste elemente poate schimba decisiv percepția opiniei publice asupra unui eveniment și, pe termen ceva mai lung, printr-o strategie bine pusă la punct, poate duce indicarea unei direcții politice de urmat pentru categorii largi de cititori. Mutatis mutandis, publicistica este, în raport cu istoria, ceea ce sunt jurnalele în raport cu
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
jurnalist din ceea ce a aflat pentru a nu-și pune în pericol conaționalii implicați în lupte? Cum poate el să redea obiectiv realitatea din teren fără ca unele dintre dezvăluirile sale să nu aibă efecte negative asupra moralului trupelor sau asupra opiniei publice din țară? Cum au rezolvat interbelicii această delicată situație? Care a fost atitudinea profesioniștilor informației în perioada în care Europa era scindată între cele două totalitarisme ale veacului XX: comunismul și fascismul? Concluziile lui Radu Ciobotea sunt mai mult
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
epic și eseistic, inteligență artistică și critic-disociativă, cultură bine asimilată, plus o prospețime a judecăților și a stilului în care le formulează. Autorul are nu numai figură, ci și arhitectură interioară de good guy, om cinstit exprimându-și cu sinceritate opiniile și apărându-le apoi ferm, dar cu eleganță. Ceea ce atrage, în primul rând, în scrisul său este această notă de onestitate intelectuală. Dacă greșește și alunecă în parțializări ori ocultări ale adevărului (de la cel istoric la cel estetic), o face
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
1903 - acela va constata chiar acest lucru: că gnosticismul, un concept prin excelență vag, e tot ce poate fi mai greu de definit în materie de istorie a religiilor. Ca anvergură în timp și ca influență exercitată în cursul istoriei, opiniile specialiștilor cu privire la acest curent sunt de o diversitate perplexantă. Pentru mulți cercetători nu există un singur gnosticism, ci mai multe curente îndreptățite să poarte acest nume, asemenea unor școli și sisteme de gîndire diferite, cărora, din păcate, nu le poți
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
Gheorghe Grigurcu Opinii. André Frossard: "poți să mă întrebi ce vrei, fără restricții, eu voi spune doar ceea ce vreau eu să spun". T. Mazilu: "dacă-l întrebi pe un prost cît e ceasul, îți va răspunde că n-are importanță deoarece timpul e
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
ar numi o vocație colocvială, ci și de o minimă consonanță. Ar fi dificil să interoghezi pe cineva în condițiile unui total dezacord, dar ar fi, în aceeași măsură, fastidios să nu existe nici o deosebire, fie și la nuanță, de opinie. Vorba lui Caragiale: "dacă toți am fi de acord, ce haz ar mai avea?". De asemenea e de dorit ca dexteritatea celui ce se ocupă de interviuri să deschidă o perspectivă, reflectînd măcar ceva din figura momentului istoric și chiar
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
Mișcării Legionare. La proces s-a prezentat, în cămașă verde cu diagonală, însuși marele șef al noilor legionari români. Tribunalul a decis că Mișcarea fiind legal înscrisă, a te revendica de la doctrina ei nu este nepotrivit. Așa că, în numele dreptului la opinie, se calcă legea care interzice orice promovare a ideilor fasciste, antisemite, discriminante etc. Lege pe care instanța cu pricina trebuia s-o cunoască. Trebuiau să cunoască legea și cei care au aprobat mitingul recent al extremei-drepte de la București; la care
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10549_a_11874]
-
însăși ordinea politică existentă în urma ultimelor alegeri. Când, militărește, faci apel la "comandant" pentru a opri acțiunile cu care ești în dezacord și invoci un non-existent "Departament Național Antitrădare", nu prea mai sunt multe de comentat. Înseamnă că dreptul la opinie, la diversitate, la libertatea cuvântului sunt călcate în picioare, iar democrația e un simplu preș de care-ți ștergi țintele boncancilor militărești. Nu lipsește din denunțul din "Ziua" nici ritualicul atac la adresa Monicăi Macovei, descrisă în termeni absolut suburbani drept
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
retrocedării bisericilor greco-catolice, în care dreptul a fost lăsat pe seama înțelegerii, deși înțelegerea nu prea funcționează. Un alt exemplu a fost cel cu deschiderea dosarelor preoților care au colaborat cu Securitatea, dosare care și azi sunt la adăpost și de opinia publică și de curiozitatea cercetătorilor. Deprinsă cu ideea că și joacă și arbitrează, Biserica Ortodoxă n-a dar înapoi nici de la a-i stîrni pe români împotriva românilor, din postura de apărătoare a moravurilor.
Crucea contondentă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10564_a_11889]
-
orice spusă, din interiorul oricărui domeniu, șchioapătă, iar la transpunerea lingvistică, patologia, prin cele enunțate, este mai mult decat evidență. Filosofia științei și analitică, în special, vine, parcă, să completeze, într-un fel, ideile kantiene, adăugând acestora teoriile coerentiste ale opiniei, ale adevărului și ale cunoașterii.. În loc de concluzie la cele enunțate mai sus, putem spune că stă la îndemâna oricui (specialist sau nu) cel putin ideea conform căreia abordarea meta-științifică trebuie să fie extrem de prudență, să nu respingă informațiile sau mărturiile care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
povestiri); Ion Dugăeșescu - Complexul Dinicu Golescu (Prin America); Dan Grigorescu - O carte savanta (Românul american al sec. XX); Javier Mariás - orașul englez ca pretext literar (Românul Oxfordului); Toma Pavel - Preocupări transfrontaliere (Povestiri filosofice); Scriitori români în enciclopedii americane (Constatări și opinii)) și IV. Bloc notes (Despre cărți americane; Dorul imitației; Pământul dintre oceane; Temporar, locuind la Chicago și World Book despre România). Prima serie se deschide cu cunoscutul critic literar american, Harold Bloom, care a introdus termenul de canon pentru capodoperă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]