2,715 matches
-
obținerea unei note mari la un test nu este relevantă dacă testul În cauză nu a fost conceput În funcție de obiectivele urmărite. Al treilea argument se referă la rolul obiectivelor În alegerea activităților legate de predare și de Însușirea cunoștințelor. În optica tradițională a cercetării În domeniul Învățământului, se compară două metode de predare ale fizicii la studenți din anul Întâi, trăgând concluzii generale asupra predării fizicii. Variabila esențială care este neglijată aici o constituie natura precisă a obiectivelor. Dată fiind marea
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
altul; a exprima ideile sub o formă verbală, simbolică sau geometrică; a raționaliza sistemele. A manipula A stabili algoritmi; a folosi anumite tehnici. A alege A face comparații; a alege faptele și tehnicile adecvate; a prevedea, a aprecia, a schimba optica; a alege un nou sistem de simboluri. A analiza A analiza datele; a descoperi diferențele; a determina pertinența informației primite; a constata existența anumitor mecanisme, izomorfisme și simetrii; a analiza dovezile; a constata necesitatea unei informații complementare; a constata necesitatea
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
funcție socială, făcând În acest scop În permanență calcule tehnice sau psihologice de randament, pe când birocratul urmărește doar o finalitate specifică, considerând o unitate economică sau o instituție și chiar societatea, simple mijloace de ascensiune individuală sau personală. Posedând o optică egoistă, birocratul exploatează doar În interes propriu relațiile cu subordonații lui sau cu publicul, fiind din acest motiv, pe de o parte incapabil de a cunoaște În mod real nevoile și aspirațiile acestora, iar pe de altă parte este incapabil
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
dezvoltare. Serviciile profesionale. Serviciile profesionale sunt cea de a treia componentă a activității academice. Ponderea lor nu este la fel de mare În evaluarea activității academice ca și cea a competențelor de predare și cercetare/creație. În literatura de specialitate și În optica asociațiilor profesionale, serviciile se referă la totalitatea modalităților de exploatare a cunoștințelor de specialitate În beneficiul instituției și/sau al comunității prin activitate de consultanță, participare la elaborare de diferite proiecte În interesul comunității etc. Ancorarea În problemele și preocupările
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
crearea unei atmosfere permeate de iubire, dar, am putea adăuga și cu Leopardi, moștenitor al tradiției petrarchești.406 Identitate de atmosfera care, fără să demonstreze ascendentă directă în Canturile leopardiene, adaugă un plus de noblețe strofelor ermetice. În consonanta cu optică leopardiană, o seama de viziuni quasimodiene depășesc granițele visului și pătrund în lumea îndepărtată și fericită a amintirii: Scumpă tinerețe,-i târziu. Dar pot iubi tot ce e pe pamant / în lumina cerurilor, în beznă vântului; / și-n orice chip
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Mitul și aventură biografica fuzionează prin contopirea legendelor locului cu trăirile personale ale poetului. Căutarea atemporalității coincide parțial cu încercarea de a (re)găsi o epocă fericită a copilăriei, iar această dinamică, se preciza și într-un capitol anterior, apropie optică autorului ermetic de cea a lui Leopardi; acesta din urmă îi dăruiește emulului sau dorința de a retrăi iluziile, speranța, forța imaginației, fericirea copiilor și a anticilor. Leopardi deplânge pierderea stării originare a ființei în care iluziile, rătăcirile (error), speranțele
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
că nu pictează la modul „naiv”. Lirismul său pictural e punctat uneori de un umor subtil, dar de alt tip, mai țărănesc și cu o tentă ardelenească. Evocând, de pildă, drumuri ale tatălui și bunicului, poetul o face fără adoptarea opticii și a rostirii copilului de odinioară. Viziunea e alta, a maturului cu percepții rafinate. Ducându-se în câmpia Transilvaniei, tatăl „lăsa în urmă cortegiile de munți,/ Lăsa în urmă grija ogoarelor,/ Prindea la căruță cai negri”. Străbătând noaptea sate ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
avansate. 53. Conform Federation of American Scientists’s World Space Guide (www.fas.org/spp/guide/index.html), China derulează operațiuni de fotorecunoaștere spațială încă din 1975, iar Franța din 1995. Planurile japoneze subliniază necesitatea lansării a patru sateliți (doi optici și doi cu radar cu apertură artificială), începând cu 2002. 54. Vernon Loeb, „US Is Relaxing Rules on Sale of Satellite Photos”, The Washington Post, 16 decembrie 2000, p. A3. 55. Lista este preluată dintr-un studiu de caz pregătit
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
metode complementare masajului clasic, a căror modalități de acționare se încadrează în definiția de mai sus. Pentru o mai bună înțelegere, voi prezenta în continuare o clasificare a metodelor de masaj, care cred că se potrive ște cel mai bine opticii actuale acceptate în țara noastră: A. Metode de bază: I. Masajul clasic B. Metode complementare: II. Reflexologia: a. Masajul reflex al țesutului conjunctiv subcutanat b. Masajul reflex al piciorului și mâinii c. Alte metode de masaj reflex III.Metode speciale
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
viril care stă ̀ n picioare. Cercetătorii epocilor anterioare vedeau în această identificare a situației pacientului o stare de dependență a femeii mai degrabă, decât o simplă convenție grafică. Psihologii consultați ̀ n această problemă nu lărgesc decât foarte puțin optica asimilând masajul unei tehnici hipnotice, inductive, cu urmări mai mult regresive decât dinamizatoare. Prin prisma acestor puncte de vedere, cei doi protagoniști sunt vii, dar situația este foarte ierarhizată și, pentru toți cei care au reușit să pătrundă esența masajului
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
nevrednici, În adâncul sufletului lor nevrednici de a ridica vălul de pe acest ideal”), cunoscând că numai o altă generație, „curățită prin abnegațiune și durere, poate Îndrăzni să se gândească la ea”, poetul avea În vedere În fond „misia nației”, În optica sa, o misiune națională. Încă În 1871 serbarea de la Putna manifesta pentru prima dată În mod public ideea unității tuturor românilor, ridicând dezideratele noastre la nivel european. “Suntem un popor de o viță și de un sânge și, prin urmare
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
natura filosofiei sale). Inimosul dascăl vedea În filosofia românească o filosofie generoasă, „filosofia idealului”, care ne Învață că „rostul pe această lume este ca să realizăm Înțelegerea”. Filosofia românească era, În ochii săi, „o armonie spiritualistă sau un spiritualism armonic”. În optica ei - invocând principiul naționalităților pentru izbânda umanitarismului -, „când fiecare națiune va fi pătrunsă de sfințenia existenței alteia, atunci războiul de nimicire va fi Înlocuit prin Întrecerea În cultură; ceea ce este, netăgăduit, scopul ultim al omenirei. Așadar trebuie ca românii să
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
În felul acesta prin dimensiunea adâncă a umanității”, Tudor Vianu vedea În „activismul cultural” soluția problemei românești. De aici o concepție activistă a culturii, pe care o motiva teoretic, În cursul său de Filosofia culturii, la Universitatea din București. În optica acestei concepții, Tudor Vianu invoca promovarea specialistului care nu numai că reflectează la destinul global al culturii, dar se și implică În civilizația țării sale, e creator de valori, temperament productiv, de care cultura românească are cea mai mare nevoie
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
Iar cultura trebuie să fie „activă, dinamică, și un bun colectiv. Tăria societății este În funcțiune de cultură”. În concepția lor, nimic durabil nu se poate construi, decât prin cultură. „Viitorul României este o problemă a pregătirii culturale”. În această optică, „nici politica, nici morala, și În genere nici o muncă și nici o acțiune n-are nici o valoare, dacă nu se dedublează cu noțiunea culturii”. „Un popor Îmbătrânește când puterile lui s-au sleit În creații de cultură și civilizație” - remarca În
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
dacă se va realiza până la capăt). Asistăm la disoluția obiectivelor (partide, legi, administrație, afacerism, ambiție etc.)”. Și explica astfel: „România veche a trăit sub semnul politicianismului... România nouă vrea să trăiască sub semnul istoriei, adică al unui destin spiritual”. În optica de ansamblu a culturii noastre, o concluzie derivă de aici: „România e chemată să decidă În curând dacă Renașterea pe care o observăm acum În planul de creație artistică și filosofică se va realiza victorioasă și În planul vieții civile
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
științifice ale lui Descartes nu sînt la înălțimea metodei pe care o preconizează. În domeniul geometriei, el fixează cunoștințele din timpul său, dar lucrările sale asupra mecanicii sînt în urmă față de cele ale lui Galilei. În special lucrările în domeniul opticii și explicația dată mecanicismului universal apar mai degrabă ca niște raționamente speculative, strict deductive, decît ca rezultatul observațiilor științifice analizate în mod riguros. Adevărul este că dacă Descartes savantul nu marchează istoria epocii sale, Descartes filosoful exprimă cu tărie noile
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
să vadă că electorii sînt acum în majoritate protestanți și că Napoleon i-a uzurpat autoritatea pe care o avea asupra Sfîntului Imperiu și asupra Italiei. Motivele de îngrijorare ale Angliei sînt tot așa de mari, cu toate că rezultă dintr-o optică diferită. După Tratatul de la Amiens, resemnată în fața ruperii echilibrului european în favoarea Franței, Anglia speră cel puțin să obțină din această pace avantaje comerciale. Or, deziluzia vine imediat. Imperiul francez se înconjoară de solide bariere vamale și reia politica colonială a
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
agresivitate a ureteroscopiei. A. Ureteroscoapele 1. Ureteroscopul rigid Primul ureteroscop rigid realizat a fost, de fapt, un cistoscop pentru copii: el permite vizualizarea completă a ureterului și a unei părți din arborele pielocaliceal (bazinet, calice superior, uneori calice mijlociu), folosind optica de 50 pentru ureter și cea de 700 pentru cavitățile renale; calibrul variază Între 5,5F și 13F, iar lungimea sistemului variază Între 24 și 45cm. Canalul de lucru (prin care se introduc instrumentele adjuvante) poate fi drept sau oblic
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
variază Între 5,5F și 13F, iar lungimea sistemului variază Între 24 și 45cm. Canalul de lucru (prin care se introduc instrumentele adjuvante) poate fi drept sau oblic, aceasta făcând diferența În utilizare. Ureteroscoapele cu canal de lucru drept au optica angulară, permițând utilizarea unor instrumente accesorii rigide (ansă de rezecție pentru tumori, cuțit rece pentru secționarea stenozelor, sonotrod ultrasonic sau impactor balistic, pensă de calcul). Ureteroscoapele cu canal de lucru oblic impun utilizarea unor accesorii flexibile (fibră laser). 2. Ureteroscopul
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
din structura IT a întreprinderii integrate CIE, fiind înglobat de PLM sau ERP. Această idee este susținută cu argumentul că informația despre produs este indispensabilă pentru optimizarea lanțului logistic. Există și specialiști din domeniu care au o cu totul altă optică, văzând pentru viitor o dezvoltare a SCM ca element central al unei noi “viziuni strategice” privind structura IT a întreprinderii integrate CIE. Așa cum se cunoaște foarte bine, scopul unei întreprinderi de fabricație este acela de a produce bani satisfăcând clienții
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
specialiștilor în materie. Problema principală în acești ani o constituie reîntregirea ariei și valorificarea științifică a folclorului și moștenirii literare, depășirea consecințelor nefaste ale „teoriei” despre cele două limbi, două literaturi, două culturi naționale (moldovenească și română), care a deformat optica istorico-literară în multe dintre lucrările elaborate anterior și a determinat și o practică editorială păgubitoare. Se depun eforturi pentru integrarea cercetărilor în contextul general românesc. A fost pregătită în colaborare cu cercetătorii din România culegerea de tip monografic Un veac
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287563_a_288892]
-
turistice. O reconsiderare a unor categorii de personal dintre cele enumerate mai sus și includerea lor În totalul personalului ocupat În turism, nu numai că ar fi În concordanță cu realitatea faptică, dar ar determina poate și o schimbare de optică profesională față de cerințele și exigențele reclamate de turiști. Acest lucru ar conduce aproape la o dublare În totalul populației ce activează În turism, față de raportările actuale. Resursele naturale ale turismului, sunt de o varietate foarte mare și răspândite aproape pe
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
la perfecționarea continuă a activității. Viața modernă cu tumultoasele ei schimbări, obligă stațiunile la o aliniere deplină cu cerințele și nevoile actuale, deci la inovare, ceea ce nu În puține cazuri, implică serioase eforturi de adaptare și readaptare, a formării unei optici noi, În deplină armonie cu tradițiile noastre și cu necesitatea păstrării nealterate a naturii. Nevoia permanentă de modernizare și de adaptare la exigențele actuale ale turismului intern și internațional, de creștere a calității serviciilor turistice oferite de stațiuni a fost
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
compusă din cele două complexe balneare al sindicatelor, precum și din hotelurile Minerva, Diana și Afrodita etc. Particularitatea acestor două microstațiuni ce se Înglobează În Stațiunea Băile Herculane, derivă nu numai din vechimea, stilul construcțiilor și dotările interioare, dar și din optica ce a stat la baza construirii lor. Astfel În timp ce bazele de cazare și de tratament din stațiunea veche sunt amplasate direct pe sursele de ape termale ce le utilizează, cele noi din zona Vicol, au sursele de ape termale la
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
reiese mai ales din cele două povestiri ale Vulpii, nu lipsesc din portretul Lupului obișnuitele sale obiceiuri: viclenia, rapacitatea, răbdarea, tenacitatea. Doar că ele sunt interpretate ca niște rare calități, semne ale înțelepciunii. Cum se poate justifica o astfel de optică? Foarte simplu: prin faptul că personajul este un aliat al Inorogului. Asta îi acordă imunitate, îi preschimbă până și defectele în calități. Lupul lui Cantemir este reținut, înțelept, cumpătat, oricum, un simbol al rațiunii puse în slujba dreptății, nicidecum unul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]