2,747 matches
-
nu este membru al organizației, deține poziția și puterea de a o influența. Clienții, utilizatorii, furnizorii permanenți, inspectorii, agenții publici de reglaj și supraveghere etc. devin din ce în ce mai importanți. Un asemenea fapt și-a găsit expresia în dezvoltările teoretice prin schimbarea opticii de definire și interpretare a organizațiilor, acestea fiind văzute ca adevărate combinații de probleme, soluții, decizii și posibilități de alegere ce converg sau diverg, se întâlnesc sau se separă fără distincția foarte clară dintre „înăuntru” și „în afară” (Cohen, March
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
la abordări extinse, încercându-se realizarea unei joncțiuni între comportamentele devotate, cooperante și consensuale și cele de autonomie, delegare și descentralizare, care multă vreme au fost considerate ca fiind separate între ele. Iată câteva constatări care au condus la schimbarea opticii de interpretare a participării: participarea funcționează slab dacă este limitată doar la un singur nivel ierarhic; programele de participare de scurtă durată și lipsite de suportul managerial superior sunt sortite eșecului; introducerea izolată a programelor de participare neînsoțită de alte
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a atitudinilor. În această perioadă se considera că atitudinea în muncă indică, de fapt, satisfacerea nevoilor unei persoane prin intermediul experienței de muncă. De aceea, nu-i de mirare faptul că termenii satisfacție și atitudine devin interșanjabili. O altă schimbare a opticii de interpretare a satisfacției se produce prin anii ’70-’80 ai secolului trecut, când cercetătorii încearcă să circumscrie mai precis sfera și conținutul noțiunii de satisfacție a muncii. Cum atitudinile conțineau sub raport psihic aspecte cognitive, afective, comportamentale, ele fiind
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
își are originea nevoia de a întreprinde demersuri teoretice și investigații practice aprofundate asupra adevăratului rol al motivației în activitățile de muncă. Este ceea ce ne propunem să facem în acest capitol. Câteva probleme generale ale comportamentului organizațional motivat Schimbări de optică Multă vreme în psihologie, cu precădere în psihologia muncii, s-a crezut că randamentul/ productivitatea/reușita/eficiența muncii ar fi determinată, în principal, de gradul de dotare al individului, de cunoștințele, deprinderile, aptitudinile, capacitățile pe care acesta le posedă - într-
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
principiului într-o mână zăhărelul și în cealaltă biciul. De atunci încoace, nu se mai formulează întrebări doar asupra sistemelor de organizare a muncii, ci și asupra omului în timpul muncii (Le Saget, 1999, p. 148). # Autoarea sugerează faptul că schimbarea opticii asupra omului a condus și la schimbarea opticii asupra motivației comportamentului acestuia. Multe alte nevoi, în afara nevoii de bani, stimulează, direcționează și mențin comportamentele organizaționale. De aceea, alți cercetători au încercat să depisteze tocmai aceste alte nevoi care intervin în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
biciul. De atunci încoace, nu se mai formulează întrebări doar asupra sistemelor de organizare a muncii, ci și asupra omului în timpul muncii (Le Saget, 1999, p. 148). # Autoarea sugerează faptul că schimbarea opticii asupra omului a condus și la schimbarea opticii asupra motivației comportamentului acestuia. Multe alte nevoi, în afara nevoii de bani, stimulează, direcționează și mențin comportamentele organizaționale. De aceea, alți cercetători au încercat să depisteze tocmai aceste alte nevoi care intervin în motivarea comportamentului. Multă vreme însă nu se depășește
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
asociate cu efecte distructive și destabilizatoare, ceea ce a atras după sine interpretarea lor limitată, localicistă, precum și considerarea lor ca fiind accidentale și tranzitorii. Cu timpul însă s-a conștientizat conotația pozitivă, efectele constructive ale conflictelor, ceea ce a condus la schimbarea opticii de interpretare a lor. Dintr-un fenomen artificial, conflictul a devenit unul absolut natural și firesc, dintr-unul accidental el a devenit universal, inerent și inevitabil oricărei forme de organizare socială nontotalitară și chiar pentru orice formă de viață. Conflictul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
unei alternative; ancorarea alternativelor, legarea lor de situații particulare, adeseori nerelevante; preferința pentru alternativele accesibile; reevaluarea deciziilor luate și culpabilizarea pentru insuficienta considerare a unor aspecte etc. − vezi Tversky și Kahneman, 1981, 1983; Miclea, 1999 ș.a.). Interesant este că schimbarea opticii de abordare a negocierii în sensul legării comportamentului negociatorului de comportamentul decidentului s-a produs chiar pe parcursul anilor ’60. Unul dintre autorii care au anticipat noua perspectivă asupra negocierii a fost Thomas C. Schelling, care a publicat în 1960 o
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
permis să trăiască și li s-au acordat unele drepturi. Sub domnia lui Augustus celor talentați care proveneau din familii înstărite le- a fost permis chiar accesul la instrucție în domeniul artelor frumoase. Cel care a venit și a schimbat optica și comportamentul față de persoanele cu deficiențe a fost Iisus Hristos, faptele acestuia ducând la adoptarea unei atitudini tolerante, de acceptare a persoanelor cu deficiențe. Această atitudine s-a menținut în linii mari până în zilele noastre, oamenii încercând de-a lungul
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
de credința În egalitate. Prin urmare, inegalitatea este, Într-un caz, expresia logicii profunde a societății, iar În celălalt, o gravă disfuncție. Dacă nu recunoaștem că valorile ocupă un loc determinant În viața socială, suntem condamnați să reducem, Într-o optică behavioristă, complexitatea comportamentelor la simpla descriere a subiectului observat (Dumont, 1966, pp. 309-314). Astfel, ni se pare legitim să refuzăm Egiptului antic, Antichității clasice și Evului Mediu eticheta de regimuri de castă, așa cum arată și Célestin Bouglé Într-o lucrare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de exemplu, Între mandant și mandatar, Între comanditar și executor, Între un avocat și clientul său), a treia se ocupă de mecanismele de tranzacție, iar a patra se interesează nu de alocarea resurselor, ci de crearea lor. Oricare ar fi optica reținută, problemele de coordonare Între agenți ocupă un loc esențial. Dificultățile Întâlnite țin În mare măsură de: ă costul, uneori prohibitiv, al luării unei decizii; ă dezvoltarea comportamentelor de tip shirker (chiulangiu) sau free-rider (pasager clandestin, blatist); ă fenomenele de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Linton sau Abram Kardiner, analizelor În termeni de „tipar”, pattern sau „personalitate de bază”, veritabile „matrice” sau „configurații psihologice” pornind de la care se dezvoltă trăsăturile de caracter. Cercetătorii s-au aplecat apoi asupra proceselor de socializare, privilegiind, În funcție de autori, o optică funcționalistă (Bronislaw Malinowski) sau una structuralistă (Alfred Radcliffe-Brown). Alte conceptualizări, cum sunt cele propuse de Edmund Leach sau de Max Gluckman, insistă, dimpotrivă, asupra riscurilor de tensiuni, anomie sau incoerență. Oricare ar fi grila de interpretare reținută, dimensiunea contextuală este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Înscrie Într-o perspectivă plurilogică (sau, cum se spune mai des, dialogică), afirmând existența nu a unui univers, ci a mai multor pluriversuri (Esteva și Prakash, 1998). În spatele acestei schimbări de prefix uni/pluri stau de fapt o schimbare de optică și o tentativă de a scăpa de etnocentrism, această tendință a oricărei culturi de a aduce interpretarea cunoștințelor cu privire la „ceilalți” (fie ei străini sau doar diferiți) la numitorul comun al propriilor categorii. În societatea modernă, această tendință a luat forma
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
-l Înconsiderare pe fiecare, rezultanta să fie o singură voință generală” (Ferry și Renaut, 1996, p. 78). Teoria lui Rousseau, care face din voința generală „ideea directoare a filosofiei politice moderne” (ibidem, p. 86), va influența considerabil legicentrismul revoluționarilor francezi. Optica Părinților fondatori americani este radical diferită, concentrându-se pe anti-etatism. Pentru a o Înțelege, este nevoie să studiem influența exercitată asupra lor de John Locke (1632-1704). Contextul formării doctrinei filosofice a acestuia ă respectiv, pe de o parte, tradiția clasică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
filosofică, mai exact de natură ontologică, pentru că problema revine de fapt la aceea de a afla cine trebuie să primeze, individul sau comunitatea, cu Întrebarea de fundal: ce tip de societate poate garanta cel mai eficient respectarea drepturilor omului? În optica procedurală a lui John Rawls, se știe că există o prioritate lexicală a libertății asupra egalității, respectiv o opoziție față de ideea că democrația constă În căutarea comună a binelui colectiv. Această ultimă noțiune trebuie de altfel respinsă, fiind o sursă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de recunoaștere și adeziune. Acesta este contextul În care au loc principalele dezbateri legate de venitul minim garantat. În vreme ce partizanii opțiunii „substitutive” se pronunță pentru instituirea unei „alocații universale” menite să Înlocuiască ansamblul ajutoarelor existente, alții ă susținători ai unei optici „completive” ă vor să păstreze și să Întărească avantajele deja dobândite În materie de alocații, pensii și venituri garantate. Rămân deschise trei probleme esențiale: ă În ce măsură suntem capabili să anticipăm riscurile cu care ne confruntăm? ă Ce se Înțelege prin
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lui Kymlicka (chiar dacă acesta, conștient de dificultate, neagă grupurilor dreptul de a le impune propriilor membri „restricții interne” care să aducă atingere libertăților lor individuale). Drepturile culturale trebuie, În consecință, să fie Înțelese ca parte integrantă a drepturilor omului. În optica lui Rawls, ele constituie expresia unei exigențe de „dreptate etno-culturală” (ibidem, p. 279) și vin să Îmbogățească „lista acelor drepturi care Îi permit omului să fie el Însuși și care defineau deja, În tradiția drepturilor omului, libertatea de conștiință, libertatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
existențe obiective nu Îi corespunde Întotdeauna o conștiință subiectivă. Clasele sociale sunt componentele unei structuri economice naționale și aparțin În mod obiectiv națiunii, dar membrii lor nu se identifică neapărat cu spațiul În care trăiesc. Tocmai Împotriva acestui defect de optică se construiesc mișcările naționaliste. Astfel de mișcări constituie poli de mobilizare; ele urmăresc să reducă decalajul dintre apartenența obiectivă și reprezentările subiective. Cu alte cuvinte, acționează pentru „trezirea conștiinței” comunității naționale. Printr-o deturnare a vocabularului marxist, am putea spune
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
admisibilă ideea că toate speciile, genurile și subgenurile sînt clase, stabilite prin observarea datului istoric sau prin extrapolare, pornind de la acest dat, iar departajările lor decurg din necesități metodologice. Stabilirea unei tipologii a textelor ar putea avea în vedere și optica lingvisticii integrale a lui E. Coșeriu, după care categoriile de texte se stabilesc prin apelul la funcția textuală, în calitate de categorie a sensului și la modalitățile (procedeele) prin care această funcție este realizabilă. Cert este că rezultatele obținute în știința textului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de opțiuni, de la GDL pînă la RNAG), ar fi de fapt doar un raport al unui alt raport. Bunul simț ne spune că M nu are acces direct la gîndurile lui A; doar A are acces la ele. Din această optică, dar alte lucruri ramînînd la fel, un martor/narator ne surprinde, și în unele cazuri ne impune nouă, ca destinatari, precum și personajului care gîndește și ale cărui gînduri sînt redate, prin aceea că oferă un raport heterodiegetic al gîndului direct
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
se referă la starea bronșiilor, prezența bacililor Koch cultivabili și sensibilitatea la tuberculostatice, care asigură securitatea actului operator. 3. Criteriul biologic: interesează terenul, starea parenchimelor nobile, starea multifuncțională, existența altor tare, dintre care unele pot fi corectate. 4. Criteriul tehnico-anesteziologic: optica modernă consideră că în chirurgia tuberculozei pulmonare actuale nu există contraindicații tehnice așa cum se întâlnesc în cancerul bronhopulmonar; cu toate acestea, rezecțiile pentru tuberculoză sunt mult mai dificile decât cele pentru cancer, cu pierderi mai mari de sânge, cu rată
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
punem în evidență faptul că metodele utilizate invită la înțelegerea istoriei într-un mod cauzal. Factorii istorici de structurare sunt considerați a fi unități substanțiale și sunt presupuși a orienta cursul evoluțiilor politice în perioada post-comunistă: privind lucrurile prin această optică, clivajele observate astăzi întrețin un raport de filiație directă cu vechile polarități. Identificarea unor polarități pertinente face obiectul disensiunilor: cursorul istoric e situat într-un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat. Diferențele pe care astăzi le marchează clivajele formate
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ori din timpul regimului comunist. Atunci însă când istoria este abordată dintr-o perspectivă structurală, nu mai este nevoie să se rețină un principiu de împărțire a priori. 2. Definirea unei metode alternative: o percepție structurală a istoriei În această optică, țările Europei Centrale și Orientale nu sunt marcate de clivaje ancestrale. Antagonismele observate în perioada interbelică sau în timpul regimului comunist nu influențează în mod direct peisajele politice de astăzi. Acestea nu lămuresc analizele contemporane decât în măsura în care revelează niște dispozitive generice
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Național Liberal (PNL) și de Partidul Democrat (PD). În Cehia, își găsesc un ecou în Partidul Civic Democrat (ODS) și în Uniunea pentru Libertate (US), iar în Slovacia de Uniunea Creștină Democrată Slovacă (SDKU) și Mișcarea Creștin Democrată (KDH). O optică similară se observă în cadrul Uniunii pentru Libertate (UW), în Polonia, și în cazul Partidului Liberal Democrat (LDS) în Slovenia. Partidele de orientare minimalistă sunt favorabile reformelor în măsura în care acestea condiționează obținerea creditelor comunitare, fără a se depăși totuși pragul strictului necesar
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
este un accident, ci un efect pervers al acestui fals consens. El exploatează porțiuni ale conflictelor sociale nereprezentate de către alte partide. Acest partid recunoaște mai deschis conflictele sociale care traversează România, în timp ce alte partide scot în evidență convergențele. Într-o optică similară, în România nu ar fi astfel nici un mijloc de a identifica o stângă și o dreaptă în sensul reperelor clasice. Consensul împiedică o atare orientare întrucât substitutele clivajelor ignoră aceste poziționări și manipulează niște automatisme, în realitate foarte puțin
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]