2,543 matches
-
mașină, fiecare pas al vreunui trecător să devină copleșitor. Nimic nu părea a avea substanță, dar hărmălaia grozavă pe care o emiteau toate era la fel de asurzitoare. Farurile și firma luminată de un neon roșu al unui restaurant de kebab mă orbeau. Mi-am Întors capul de la stradă ca să le evit și m-am trezit că mă uit pe geamul unui bar. Prin fereastra enormă, am zărit un cap cunoscut, aplecat peste o halbă cu bere. Stătea singur la masă. Măsura nevoii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
În cap faptul că, anul ăsta, instalațiile erau mari din toate punctele de vedere. — Absolut, am răspuns eu cu toată convingerea. Foarte mare. Uriaș, chiar. Aș zice că va fi vorba despre ceva cu adevărat foarte, foarte mare... — Excelent, mă orbi ea cu un zâmbet strălucitor. Ei bine, totul sună foarte promițător! Ne vedem luni, da? Abia aștept să-l cunoști pe Duggie! Am condus-o până la ușă. Pe trepte, ezită o clipă, măsurându-mă din priviri, o examinare atotcuprinzătoare care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
de plastic roșu și galben, și o tricicletă albastră, cu „Speedy Boy“ scris pe o parte. Erau scăldate de razele soarelui, care se reflectau de pe suprafața de plastic ca de pe o oglindă, iar culorile vii străluceau suficient cât să te orbească. Aproape că ai fi putut crede că e frumos afară. Într-un dulap din peretele din spate se afla tabloul electric. Deschizându-l, mi-am plimbat ochii peste etichetele de sub fiecare comutator. Era așa de ușor de identificat: pe una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Hasan Sabbah a săvârșit, poate, greșeli, a păcătuit, poate, din prea mult zel sau din prea mult entuziasm și, pentru aceste rătăciri, trebuie să fie Îndepărtat, dar el nu s-a făcut vinovat de nimic față de persoana ta. — Să fie orbit, atunci! Aduceți galena, puneți fierul la Înroșit! Hasan rămâne mut, Omar este cel care intervine din nou. Nu poate Îngădui ca un om căruia chiar el i-a mijlocit intrarea la curte să fie ucis sau orbit. — Stăpâne, imploră el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
piciorul stâng, pe urmă piciorul drept, iar când ajungeau în fața tribunei, întorceau cu toții capetele în direcția tovarășului. Își țineau la piept armele, ai fi zis că sunt niște jucării. Pe tancuri, soarele de august arunca pete de lumină care te orbeau. Totul arăta simplu și ușor, ca un joc. Precis că așa îi alungaserăm și pe fasciști. Steagurile din capitală erau roșii, Steaguri de partid. Din mulțimea de oameni care veneau în urmă se desprindeau totdeauna doi șoimi ai patriei, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
ceea ce poartă un om înlăuntrul său. Cu puterea de a vedea lucruri care altora le rămân ascunse. El vorbea deseori despre acele ființe. Ele sunt pretutindeni. Orb fiind, poate că el le vedea mai bine ca noi. Știi, când a orbit, bunicul tău s-a dus în Elveția. Ea avea mare faimă de pe atunci și despre țara noastră unii ziceau că ar semăna cu o mică Elveție. Guvernantele veneau de la Paris. În fine, el s-a dus acolo, iar la Dornach
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
ei strălucea de zâmbet. Pe când mă îmbrățișa, eu am furișat o privire spre ceasul micuț pe care bunicul i-l adusese din călătoria lui în Elveția, în anii treizeci. Căutase ajutor la elvețieni, contra orbirii. Dar și în Elveția oamenii orbeau, ca pretutindeni în lume și el se întorsese acasă. Până la întâlnirea cu Ariana, mai aveam încă destul timp. „Ei, nepoate, stăteai așa de cuminte, încât am crezut că bunica te-a plictisit și ai dat bir cu fugiții. Ah, uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
către mutra turtită a ceasului deșteptător, care a început să sune exact în clipa aceea, iar el a mormăit, de câte ori ți-am spus să pui ceasul în camera lui Noga, și m-am ridicat printr-o smucitură, razele soarelui mă orbeau, ce te-a apucat, Udi, este încă doar o copilă, noi trebuie să o trezim pe ea, nu ea pe noi. Cum știi tu întotdeauna ce trebuie făcut, se enervează el, când vei înțelege că nu există așa ceva, iar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
pat, am impresia că stăm culcați pe plajă, iar nisipul este cald și plăcut, mă acoperă toată, Udi iese din apă, își scutură deasupra mea părul sărat și râde, uite ce ți-am adus, îmi întinde mâna, dar soarele mă orbește și nu văd ce ține în palmă. Ce este, întreb eu, complet oarbă, iar el spune, nu vezi, nu vezi cât de mult te iubesc, iar eu strig, copilul, ai grijă de copil, să nu fugă în apă, nu are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
lungă și obositoare, murdară din cap până în picioare, umplu cada cu apă și mă cufund în ea, îmi cufund apoi capul. Nu m-a văzut, totul ar fi putut fi evitat, mi-am făcut totul cu mâna mea, vinovăția mă orbise, cum de nu înțelesesem asta, că este imposibil să vezi din stradă oamenii de la ferestre, fusesem sigură că, dacă eu îl recunoscusem, și el mă recunoscuse pe mine, nu înțelesesem că suntem două ființe distincte, că experiența mea diferă complet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
spate, cu Kate și cu Odgar. Se Întinseră pe banchetă. Bill urcă dealul turînd tare motorul și apoi intră pe drumul principal. Ajunși pe șosea, Nick vedea farurile altor mașini care veneau din față, le pierdea din vedere, apoi era orbit de ele cînd urcau dealul, clipea des cînd se apropiau și apoi se pierdeau Încet În Întuneric după ce Bill le depășea. Șoseaua era Înaltă, șerpuind pe lîngă malul rîului. Mașinile mari din Charlevoix, mașini de bogătani care stăteau pe bancheta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mi doream să sune mai dur, mai profund, să-mi dea fiori pe șira spinării. Apoi n-a mai contat. După ce am făcut dragoste prima dată - a fost cea mai bună partidă de sex din viața mea - iubirea m-a orbit cu totul. Îi adoram chiar și defectele: vocea lui neatrăgătoare, expresia foarte precaută, tricourile urâte. Asta e cea mai bună definiție a dragostei. Teoretic, aș fi vrut să schimb mai multe lucruri în ceea ce-l privește, dar, dacă aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Mă bucură faptul că acest gând îmi vine exact în momentul în care aprind lumina, pentru că amândouă aceste evenimente au același iz de revelație orbitoare. Mă simt șocată, întrebându-mă cum am putut fi atât de proastă. Patrick m-a orbit complet, amintirea lui era atât de vie în inima mea, că nu puteam să mai văd pe nimeni și nimic în afara lui. Iar acum, pentru un motiv oarecare, pot: pot să-l văd pe Jake la Kew, Jake în seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
din clasele sociale superioare, în vreo situație când ai nevoie de autorități. I s-a trimis numaidecât o ambulanță, ceea ce înseamnă paramedici care ne-au asigurat că Ben nu are capul spart, nici sângerări intracraniene, și că Finn n-o să orbească. Au vrut să-i ducă pe amândoi la spital, dar băieții, ca să se dea mari, au refuzat. Ben se împăunează acum nevoie mare cu un bandaj impresionant, iar Finn își pune în ochi niște picături pe care i le-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
În Conservatoire des Arts et Métiers din Paris, după ce treci printr-o curte de secol XVIII, punând piciorul În bătrâna biserică abațială, inclusă În ansamblul arhitectonic mai târziu, așa cum se găsea altădată inclusă În parohia prioratului originar. Intri și rămâi orbit de această conspirație care pune alături universul superior al ogivelor cerești și lumea htoniană a devoratorilor de uleiuri minerale. Jos se Întinde un cortegiu de vehicule automobilistice, de bicicluri și trăsuri cu abur, de sus năvălesc avioanele primilor inventatori; În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
În acel moment Templierii Își dau seama că au repetat greșeala de la Ascalon. Creștinii - inclusiv templierii - au zăbovit să prade palatul sultanului, necredincioșii Își refac rândurile, cad În spatele acelei cete, deja răzlețe, de vulturi. Încă o dată, templierii s-au lăsat orbiți de lăcomie? Însă alții relatează că, Înainte de a-l urma pe Artois În cetate, fratele Gilles Îi spusese cu un stoicism lucid: „Domnule, eu și frații mei nu ne temem și vă vom urma. Dar să știți că ne Îndoim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pe care-o să-i vedem mâine seară știu sau sunt În stare să demonstreze tot ceea ce le-a spus Kardec? Ei știu, pentru că sunt dispuși să știe. Dacă toți ne-am fi păstrat această sensibilitate la taină, am fi orbiți de revelații. Nu e necesar să vrei, e suficient să fii dispus”. „Dar, În fine, și scuzați-mă dacă spun ceva banal, rozaruceenii există sau nu?” „Ce anume Înseamnă «a exista»?” „Spuneți dumneavoastră”. „Marea Frăție Albă, zi-le rozaruceeni dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
un plic roșu din partea evoluționistului, care decolase spre Paris. L-am scos nerăbdător din rucsac și l-am desfăcut. Eram tare curios să văd cum răspunsese la povețele mele de îndreptare morală. Am ridicat scrisoarea în dreptul ochilor, să nu mă orbească soarele. Preț de câteva secunde n-am putut desluși nimic, apoi mi-am dat seama că țineam în mâini propria mea scrisoare. Am întors-o pe toate părțile, neinteresant. Metro-, homo-, transsexualul sorbonard se mulțumise să-mi corecteze greșelile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
urmele tale! De ce le ștergi? Din zbuciumul naturii se rotește un glas ascuțit: Urmele sunt reci. Nu-i nimic vor crește altele. Ele vor fi mai profunde ca cele de dinainte și mai nesigure decât cele de dinapoi. Sigur, am orbit și nu mai văd expresia concentrică a luminii. E trist căci totul se macină până-n scoarța cerebrală tot! tot! Dar, stai , a mai rămas ceva: Noaptea. I se legase în ascuțimea brațelor două șomoioage de pulberi argintii și sticloase. Un
Prin urmele noptilor ude de primavara. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Coman Octavian () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2333]
-
Păi, să le luăm băbește: Cel de-al Treilea Templu Solomonic, nu s-a înălțat. Vițelul roșu nu s-a născut, încă. Din Castelul Sant'Angelo, din Castelul Gandolfo și din Basilică, Sanctitatea Sa, Primul Episcop, Papa, păstorește Roma. Urbi et orbi. Despre ultimul Antichrist, progenitura infernală, să fiu iertat, dar eu, unul, mărturisesc umil că nu am auzit. Cum n-am auzit nici despre Mabus. Nici despre Mahdi Solitarul. Nici despre Imamul sau despre Padișahul Neștiut. Nici despre Ivan Țarevici. Și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de să se irosească toate pe aici și să rămâie numai praful și cenușa... ― Din partea asta poți fi liniștit, tată! glăsui Grigore simțindu-se în dreptul său. Iubesc și eu pământul cât și dumneata, te asigur, dar iubirea nu mă poate orbi să nu văd că și țăranii au dreptul să trăiască! Acuma Miron Iuga se supără: ― Adică eu nu-mi iubesc țăranii și nu-i las să trăiască? Eu, care am împărțit cu ei tot ce-am avut și le-am
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Dallas. Kane, aprindeți ecranele de viziune exterioară care mai sunt în stare de funcționare. Ofițerul executant îndreptă fascicolul celor trei camere. Pe ecrane dansară, fluctuante, confuze, forme vagi de relief, apoi aceste apariții fură înghițite de întuneric. ― Nimic. Suntem la fel de orbi afară ca și aici. Trebuie să ne procurăm neapărat un surplus de energie dacă vrem să aruncăm o privire pe perimetru. Bateriile de care dispunem nu ajung nici pentru o viziune minimală. Audiocaptoarele consumau mai puțină energie. Ele aduseră în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
zile, mi s-au curățat și sinusurile și am scăpat de boală. Mai târziu, am găsit specificații, în legătură cu hreanul, în cartea medicului francez Jean Valnet, ,,Tratamentul bolilor prin legume, fructe și cereale”: muncitorii care au lucrat la curățirea hreanului, au orbit, din cauza uleiurilor eterice, a mirosului degajat de hrean. Eu deja, mâncasem hrean cu lingurița. După ce am scăpat de bronșită, pata neagră din ochiul stâng a început să se facă simțită permanent, printr-o senzație de strângere. Ceva mă strângea acolo
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
mă intrigă însă este modul în care toate acestea se leagă între ele într-o viziune despre lume, într-un adevărat cult, cu dogmele, exegezele și escatologia sa, cu preoții, adepții și mai ales habotnicii săi. Ar trebui să fim orbi ca să nu recunoaștem în toate acestea o formă sub care se consumă în prezent ceea ce numim „revenirea religiosului”, și anume ceea ce Marc Augé numește întoarcerea la autentic. Atît relația cu sine, cît și relația cu celălalt, care constituie cele două
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
înăbușit-o. Precipitat, printre lacrimi, îmi spunea că ține la mine și că nu mai vrea să ne despărțim. După ce am închis telefonul, am rămas o clipa gânditor. Faptul că exista o minimă șansă ca totul să fie adevărat mă orbea, mă făcea să vreau să cred că Gina poate fi a mea, să uit brusc toate diferențele dintre noi, pe care le rumegasem de-o sută de ori până atunci și de fiecare dată mi se păruseră insurmontabile. Nu aveam
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]