17,184 matches
-
Senatului, care decide prin votul majorității senatorilor prezenți. (4) Constatarea rezultatelor votului și întocmirea procesului-verbal se fac de către comisia prevăzută la art. 23 alin. (4) . Articolul 26 (1) Alegerea vicepreședinților, secretarilor și chestorilor se face la începutul fiecărei sesiuni ordinare, conform art. 25 alin. (1) și (2) . (2) Propunerile nominale pentru funcțiile de vicepreședinte, secretar și chestor repartizate se anunță în plenul Senatului de către liderii grupurilor parlamentare respective. Lista candidaților propuși pentru funcțiile din Biroul permanent se supune în
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/299944]
-
Hotărârile importante se publică pe site-ul Senatului. (2) Oricare membru al Biroului permanent poate cere consemnarea în stenogramă sau în procesul-verbal a rezultatului nominal al votului. Articolul 38 (1) Președintele Senatului are următoarele atribuții: a) convoacă Senatul în sesiuni ordinare și extraordinare; ... b) conduce lucrările Senatului și asigură respectarea programului orar și a ordinii de zi; ... c) acordă cuvântul, moderează discuțiile, sintetizează problemele supuse dezbaterii, stabilește ordinea votării, explică semnificația votului și anunță rezultatul votului; ... d) asigură menținerea ordinii în
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/299944]
-
în timpul ședințelor de plen și în întregul sediu al Senatului; ... e) îndeplinesc orice alte atribuții prevăzute de lege, de prezentul regulament, hotărâte de Biroul permanent sau de Senat. ... (2) Chestorii prezintă informări Biroului permanent, iar la sfârșitul fiecărei sesiuni ordinare prezintă Senatului un raport cu privire la rezultatele controalelor efectuate. Articolul 42 Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, denumit în continuare Comitetul liderilor, este alcătuit din liderii grupurilor parlamentare, constituite potrivit configurației politice a Senatului. Articolul 43 Comitetul liderilor are următoarele atribuții
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/299944]
-
desfășoară activitatea în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie și nu poate depăși sfârșitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie și nu poate depăși sfârșitul lunii decembrie. (2) La deschiderea fiecărei sesiuni ordinare se intonează imnul național al României. Articolul 84 (1) Senatul se întrunește și în sesiuni extraordinare la cererea Președintelui României, a Biroului permanent ori a cel puțin o treime din numărul total al senatorilor. (2) Cererea de convocare a unei
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/299944]
-
ca primă Cameră sesizată, are în competență, spre dezbatere și adoptare, proiectele de lege și propunerile legislative în domeniile stabilite de art. 75 din Constituția României, republicată, după cum urmează: 1. proiectele de lege și propunerile legislative de nivelul legilor ordinare; ... 2. proiectele legilor organice prevăzute la: – art. 3 alin. (2) - Teritoriul; ... – art. 5 alin. (1) - Cetățenia; ... – art. 12 alin. (4) - Simboluri naționale; ... – art. 16 alin. (4) - Egalitatea în drepturi; ... – art. 44 alin. (2) - Dreptul de proprietate privată; ... – art. 70 alin
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/299944]
-
decăderii. ... (2) Măsurile hotărâte de Biroul permanent și de Comitetul liderilor se duc la îndeplinire de secretarul general, prin serviciile Senatului. Termenele prevăzute pentru toate operațiunile reglementate în acest articol se stabilesc de către Biroul permanent, în funcție de procedura ordinară sau procedura de urgență. (3) Propunerile legislative făcute de cetățeni se distribuie senatorilor și sunt transmise comisiilor permanente competente, împreună cu hotărârea Curții Constituționale privind îndeplinirea condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni. (4) Termenele prevăzute la alin. (1
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/299944]
-
îndeplinirea condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni. (4) Termenele prevăzute la alin. (1) și (2) , precum și cele prevăzute la art. 93 , pentru avize, rapoarte și amendamente nu pot fi mai scurte de 5 zile calendaristice, pentru procedura ordinară, și de 3 zile calendaristice, pentru procedura de urgență. Articolul 95 (1) Proiectele și propunerile legislative se depun la Senat fie în format fizic, fie prin mijloace electronice. Pentru facilitarea depunerii electronice a proiectelor și propunerilor legislative, pe site-ul
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/299944]
-
comisia de numărare și validare. Articolul 147 (1) Legile constituționale se adoptă cu votul unei majorități de cel puțin două treimi din numărul senatorilor. (2) Legile organice și hotărârile privind Regulamentul Senatului se adoptă cu votul majorității senatorilor. (3) Legile ordinare și hotărârile luate în procesul legiferării se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. (4) În cazul legilor constituționale și al legilor organice, când președintele constată, înainte de vot, că prezența senatorilor nu este asiguratorie pentru cvorumul de vot, amână votul
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/299944]
-
odată cu aceasta în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a. Întrebările la care nu s-a răspuns sunt comunicate și prim-ministrului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, la sfârșitul fiecărei sesiuni ordinare. Secţiunea a 3-a Interpelări Articolul 180 (1) Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului sau unui membru al acestuia de către unul ori mai mulți senatori sau de un grup parlamentar, prin care se solicită explicații asupra politicii Guvernului
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/299944]
-
acestora. Articolul 183 Senatul poate adopta o moțiune prin care să-și exprime poziția cu privire la problema ce a făcut obiectul interpelării, cu respectarea prevederilor art. 170-174 . Secţiunea a 4-a Ora Guvernului Articolul 184 (1) În timpul sesiunilor ordinare, Comitetul liderilor stabilește o zi, cu excepția zilei destinate orei primministrului, când se desfășoară dezbateri politice, la care participă unul sau 2 miniștri, după caz, pe teme politice de interes major bine definite. Dezbaterile politice se organizează la solicitarea grupurilor
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/299944]
-
Arată că, în speță, instanța de control judiciar a omis să examineze și să se pronunțe asupra tuturor motivelor de apel formulate de inculpată, cum ar fi cele referitoare la neîntrunirea elementelor constitutive ale infracțiunilor imputate, respingând, ca nefondată, calea ordinară de atac promovată împotriva hotărârii primei instanțe. Menționează că sub imperiul vechiului Cod de procedură penală existau trei căi ordinare de atac, și anume fond, apel și recurs. În anul 2006 legiuitorul a abrogat dispozițiile art. 385^9 alin. 1 pct.
DECIZIA nr. 52 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298503]
-
apel formulate de inculpată, cum ar fi cele referitoare la neîntrunirea elementelor constitutive ale infracțiunilor imputate, respingând, ca nefondată, calea ordinară de atac promovată împotriva hotărârii primei instanțe. Menționează că sub imperiul vechiului Cod de procedură penală existau trei căi ordinare de atac, și anume fond, apel și recurs. În anul 2006 legiuitorul a abrogat dispozițiile art. 385^9 alin. 1 pct. 171 din Codul de procedură penală din 1968, însă Curtea Constituțională a constatat, prin Decizia nr. 783 din 2009, că
DECIZIA nr. 52 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298503]
-
în casație în ipoteza în care în mod greșit nu a fost dispusă încetarea procesului penal este neconstituțională -, ci autoarea excepției invocă o omisiune de reglementare care tinde la transformarea căii extraordinare de atac a recursului în casație într-una ordinară. ... 12. Referitor la acest aspect, Curtea constată că dispozițiile art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală și ale art. 102 pct. 267 din Legea nr. 255/2013 au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași prevederi
DECIZIA nr. 52 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298503]
-
de atac. Totodată, Curtea a reținut că - spre deosebire de situația analizată prin Decizia nr. 783 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 15 iunie 2009, care a vizat recursul drept cale ordinară de atac -, potrivit noului Cod de procedură penală, recursul a devenit o cale extraordinară de atac. Legea procesual penală a revenit astfel la sistemul clasic al dublului grad de jurisdicție, constând în fond și apel, ceea ce înseamnă că în
DECIZIA nr. 52 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298503]
-
consecință. Totodată, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești se raportează la norma aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel, în sistemul constituțional românesc, hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele judecătorești ordinare nu constituie un izvor formal al dreptului. Prin urmare, noua reglementare nu încalcă exigențele de calitate a legii, din moment ce este comprehensibil faptul că se aplică și acelor contracte de credit în raport cu care, anterior intrării în vigoare
DECIZIA nr. 597 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298189]
-
nou articol cu denumirea marginală „Securitatea națională“, care conținea definirea acestei noțiuni, Comisia pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituției a precizat că „noțiunea de «securitate națională», prin diversitatea, complexitatea și dinamica ei, este necesar a fi de domeniul legiuitorului ordinar, nu constituant, deoarece tocmai datorită acestei caracteristici orice definiție s-ar putea dovedi inadecvată“. Curtea a observat că, în ceea ce privește Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, securitatea națională este menționată în art. 8 paragraful 2
DECIZIA nr. 495 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295645]
-
căror cuantum depășește 250.000 euro, atâta vreme cât acestea pot recurge la mijloacele puse la dispoziție de dreptul comun, în vederea remedierii problemei impreviziunii cu care se confruntă, și acea categorie de consumatori în mod special protejată de către legiuitorul ordinar. Rezultă că cele două categorii de debitori se află într-o situație juridică diferită, ceea ce a determinat adoptarea unei soluții legislative diferite de către legiuitor (a se vedea în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 44 din 30 ianuarie
DECIZIA nr. 100 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299919]
-
de exigențele cuprinse în art. 73 alin. (3) lit. m), art. 75 și art. 76 alin. (1) și (2), art. 136 și art. 147 alin. (4) din Constituție, se susține, în esență, că legea criticată a fost adoptată ca lege ordinară, deși, ca urmare a intervenției Camerei decizionale, care vizează regimul juridic general al proprietății, aceasta se plasează, în realitate, în domeniul legilor organice. ... 22. Legea criticată instituie un drept de preempțiune pentru titularii licențelor sau permiselor de exploatare asupra terenurilor
DECIZIA nr. 296 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299764]
-
juridic al acelui bun. ... 23. Plecând de la distincția operată în jurisprudența Curții Constituționale între regimul general al proprietății, care impune reglementarea prin lege organică, și regulile specifice pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate care pot fi stabilite prin legi ordinare, la fel ca unele modalități de transfer al dreptului de proprietate (Decizia nr. 432 din 5 octombrie 2022, paragraful 41), se arată că, în cazul de față, criteriul material este determinant pentru a stabili natura legii. Or, se apreciază, în
DECIZIA nr. 296 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299764]
-
2022, paragrafele 45 și 46). ... 29. În cazul legii criticate, amendamentul adus în Camera Deputaților, Camera decizională, a produs acest efect și a transformat automat natura juridică inițială a legii, plasând-o în categoria legilor organice. Adoptarea legii ca lege ordinară s-a realizat, astfel, cu nesocotirea regimului juridic al legilor organice și a nesocotit, totodată, caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție. În același timp, normele juridice nou-introduse sunt lipsite de claritate, încălcând
DECIZIA nr. 296 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299764]
-
art. 115 alin. (7) și a art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 33. Cu referire la incidența dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituție în sensul că legea criticată trebuia adoptată ca lege organică, și nu ca lege ordinară, Guvernul reiterează jurisprudența Curții Constituționale privind, în esență, rangul legii prin care se reglementează regimul juridic general al proprietății, publică sau privată, ori prin care pot fi modificare norme juridice de natura legii organice sau ordinare. ... 34. În sfârșit, în
DECIZIA nr. 296 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299764]
-
și nu ca lege ordinară, Guvernul reiterează jurisprudența Curții Constituționale privind, în esență, rangul legii prin care se reglementează regimul juridic general al proprietății, publică sau privată, ori prin care pot fi modificare norme juridice de natura legii organice sau ordinare. ... 34. În sfârșit, în raport cu critica potrivit căreia modificările aduse asupra art. 364 alin. (1) și (2) din Codul administrativ prin legea atacată sunt lipsite de claritate și contrare standardelor de calitate a legii ce decurg din art. 1
DECIZIA nr. 296 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299764]
-
a statului sau a unității administrativ-teritoriale pe care se desfășoară activități miniere titularilor licențelor/permiselor de exploatare ale acestor terenuri, a fost încălcat principiul bicameralismului, al unicității de reglementare și al legalității, legea fiind totodată adoptată în mod greșit ca lege ordinară, și nu organică. ... 53. Cu privire la principiul bicameralismului, Curtea reiterează că acesta se întemeiază pe dispozițiile art. 61 alin. (2) și ale art. 75 din Constituție și semnifică, în esență, că, indiferent de ordinea de sesizare a Camerelor Parlamentului
DECIZIA nr. 296 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299764]
-
a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, astfel că, în virtutea dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituție, această lege trebuia adoptată ca lege organică, în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituție, și nu ca lege ordinară. ... 64. Curtea reține că dispozițiile art. 364 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, astfel cum au fost preconizate de Camera decizională, adaugă o nouă categorie de beneficiari ai unui drept de preempțiune la vânzarea unor terenuri proprietate privată a
DECIZIA nr. 296 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299764]
-
care sunt de domeniul strict al legii organice, în acord cu art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituție, și celelalte elemente prin care legiuitorul configurează conținutul și limitele dreptului de proprietate și care pot fi și de nivelul legii ordinare. ... 68. Curtea a stabilit de principiu că regimul proprietății și al dreptului de proprietate, și încă la nivel general, reprezintă o realitate juridică ce guvernează raporturile juridice de o valoare socială semnificativă, ce reclamă reglementarea printr-o lege organică, pe
DECIZIA nr. 296 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299764]