3,495 matches
-
valvulară cu alterarea fluxului atrioventricular diastolic și hipertensiune pulmonară (HTP) consecutivă. Pacienții cu vârste peste 65 de ani care prezintă stenoză mitrală (SM) asociază un risc crescut postoperator în condițiile prezenței comorbidităților. Anatomie Complexul atrioventricular stâng (mitral) este format din: orificiul atrioventricular, de formă inelară, mai mic decât cel tricuspid, orientat pos - terior, la stânga orificiului aortic, aproape coplanar cu acesta, întărit de inelul fibros al scheletului cardiac (2/3 posterolaterale);valvele bicuspide;cuspa anterioară (septală, medială, aortică) are formă triunghiulară, se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
peste 65 de ani care prezintă stenoză mitrală (SM) asociază un risc crescut postoperator în condițiile prezenței comorbidităților. Anatomie Complexul atrioventricular stâng (mitral) este format din: orificiul atrioventricular, de formă inelară, mai mic decât cel tricuspid, orientat pos - terior, la stânga orificiului aortic, aproape coplanar cu acesta, întărit de inelul fibros al scheletului cardiac (2/3 posterolaterale);valvele bicuspide;cuspa anterioară (septală, medială, aortică) are formă triunghiulară, se inserează cu baza pe porțiunea anteromedială a orificiului mitralei și se orientează inferior și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
cel tricuspid, orientat pos - terior, la stânga orificiului aortic, aproape coplanar cu acesta, întărit de inelul fibros al scheletului cardiac (2/3 posterolaterale);valvele bicuspide;cuspa anterioară (septală, medială, aortică) are formă triunghiulară, se inserează cu baza pe porțiunea anteromedială a orificiului mitralei și se orientează inferior și spre stânga; prezintă două fețe, una axială (atrială), netedă, orientată posterior, la stânga și inferior, și alta septală, netedă;cuspa posterioară (inferioară, murală) mică, patrulateră, se inserează cu baza pe porțiunea stângă și posterioară a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
inferior și spre stânga; prezintă două fețe, una axială (atrială), netedă, orientată posterior, la stânga și inferior, și alta septală, netedă;cuspa posterioară (inferioară, murală) mică, patrulateră, se inserează cu baza pe porțiunea stângă și posterioară a inelului mitral, completând închiderea orificiului atrioventricular stâng; fața axială (atrială) este netedă și orientată anterior, la dreapta și superior. 25.2.1.2. Particularități fiziopatologice La pacienții vârstnici afectarea mitrală poate fi degenerativă, reumatică sau ischemică. Afectarea degenerativă determină alterări ale aparatului valvular cu rupturi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
miocardul adiacent sau mușchii papilari, alterări manifeste prin regurgitare mitrală, stenoză mitrală sau combinarea acestora. Calci - ficările inelare masive stimulează evoluția tumorilor cardiace, iar ulcerația maselor calcificate ale țesutului cuspal determină tromboză și endocardită. Severitatea stenozei mitrale În mod normal, orificiul mitral are o deschidere de 4-6 cm2. Reducerea suprafeței orificiului mitral determină apariția simptomelor de SM, suflu diastolic caracteristic, dispnee de repaus, ortopnee, astenie, palpitații (tabelul 25.4) (13). 25.2.1.4. Strategii terapeutice în stenoza mitrală Tratament medical
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
stenoză mitrală sau combinarea acestora. Calci - ficările inelare masive stimulează evoluția tumorilor cardiace, iar ulcerația maselor calcificate ale țesutului cuspal determină tromboză și endocardită. Severitatea stenozei mitrale În mod normal, orificiul mitral are o deschidere de 4-6 cm2. Reducerea suprafeței orificiului mitral determină apariția simptomelor de SM, suflu diastolic caracteristic, dispnee de repaus, ortopnee, astenie, palpitații (tabelul 25.4) (13). 25.2.1.4. Strategii terapeutice în stenoza mitrală Tratament medical SM asimptomatică nu necesită tratament în condiții de păstrare a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
cu păstrarea aparatului subvalvular, rezecția acestuia fiind rezervată calcificărilor severe. Evaluarea preoperatorie este similară valvulopatiilor aortice. Indicații de tratament chirurgical sau intervențional Conform ESC, tratamentul chirurgical sau intervențional al SM se indică la pacienți cu SM moderată sau severă (aria orificiului valvular < 1,5 cm2 sau < 1,7-1,8 cm2 în cazul particular al pacienților cu suprafața corporală mare), simptomatici, cu HTP, aflați în ritm sinusal sau FA (8). Indicațiile chirurgicale se referă la pacienții încadrați în clasele III-IV NYHA cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
pacienți asimptomatici cu afectare severă, în vederea obținerii unui rezultat postoperator mai favorabil. Stenoza mitrală este printre primele leziuni abordate în chirurgia cardiacă prin avantajul reprezentat de auriculul stâng ce poate servi drept anticameră degetului chirurgului în încercarea de dilatare a orificiului mitral. În unele situații, metoda permite ameliorarea și temporarizarea protezării valvulare. Comisurotomia instrumentală pe cord deschis Apariția CEC a făcut posibilă abordarea valvei mitrale la vedere, direct, și rezolvarea instrumentală a modificărilor patologice. SM recidivează după câțiva ani (60% la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
patologice. SM recidivează după câțiva ani (60% la 9 ani), împunând protezare (17). Avantajul acestei tehnici constă în corecția concomitentă a modificărilor aparatului subvalvular. Comisurotomia percutană cu balon de dilatație Comisurotomia percutană cu balon este asociată cu o creștere a orificiului mitral de cel puțin 100%, iar rata de succes și complicațiile (embolie sistemică, IMA, hemopericard, regurgitare severă) depind de experiența echipei operatorii și starea pacientului. Prezența trombului mitral sau regurgitare mitrală + 2 contraindică acest procedeu. Protezarea valvei mitrale Înlocuirea valvei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
ori de câte ori este posibil și de a efectua protezare în situațiile în care procedeele reconstructive nu sunt considerate fezabile. 25.3. Valvulopatii tricuspidiene 25.3.1. Stenoza tricuspidiană 25.3.1.1. Date generale Stenoza tricuspidiană (ST) se definește prin reducerea orificiului tricuspidian cu generarea unui obstacol în cursul umplerii diastolice a ventriculului drept (VD) și instalarea unui gradient presional transvalvular diastolic. ST recunoaște drept cauze etiologia reumatismală, congenitală, atrezia tricuspidiană, tumorile AD, rar fibroza endomiocardică sau endocardita tricuspidiană cu vegetații. 25
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
și diuretice. Valvele mecanice în poziție tricuspidiană se evită pe cât posibil din cauza colmatării și a ratei crescute de tromboză. 25.3.2. Insuficiența tricuspidiană 25.3.2.1. Date generale și evoluție naturală Insuficiența tricuspidiană (IT) definește închiderea incompletă a orificiului tricuspidian în timpul sistolei, cu regurgitarea sângelui din VD în AD și este de obicei rezultatul dilatării VD și a inelului tricuspidian în boala mitrală, HTP primare sau secundare, infarctului miocardic al VD sau boli congenitale ca stenoza pulmonară (SP). În
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
ceea ce impune inserarea eventuală a unui pacemaker în VD (20% dintre cazuri). CHIRURGIA VALVULARĂ 405 25.3.3. Stenoza și insuficiența pulmonară 25.3.3.1. Date generale și particularități fiziopatologice Stenoza pulmonară (SP) este o valvulopatie definită prin îngustarea orificiului sigmoidian pulmonar și crearea unui obstacol în evacuarea VD. SP este rară la pacienții vârstnici, fiind de obicei consecința malformațiilor congenitale sau a arteritelor (Takayasu). Anatomie Orificiul trunchiului pulmonar (ostium trunci pulmonalis), de formă circulară, este situat superior, anterior și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
generale și particularități fiziopatologice Stenoza pulmonară (SP) este o valvulopatie definită prin îngustarea orificiului sigmoidian pulmonar și crearea unui obstacol în evacuarea VD. SP este rară la pacienții vârstnici, fiind de obicei consecința malformațiilor congenitale sau a arteritelor (Takayasu). Anatomie Orificiul trunchiului pulmonar (ostium trunci pulmonalis), de formă circulară, este situat superior, anterior și la stânga orificiului atrioventricular drept, la extremitatea infundibului pulmonar. Valvele semilunare pulmonare sunt anterioară, dreaptă și stângă și prezintă pe marginea liberă nodulii lui Morgagni. Diferența de nivel
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
pulmonar și crearea unui obstacol în evacuarea VD. SP este rară la pacienții vârstnici, fiind de obicei consecința malformațiilor congenitale sau a arteritelor (Takayasu). Anatomie Orificiul trunchiului pulmonar (ostium trunci pulmonalis), de formă circulară, este situat superior, anterior și la stânga orificiului atrioventricular drept, la extremitatea infundibului pulmonar. Valvele semilunare pulmonare sunt anterioară, dreaptă și stângă și prezintă pe marginea liberă nodulii lui Morgagni. Diferența de nivel dintre orificiul arterei pulmonare și orificiul tricuspid este marcată printr-un fascicul cărnos numit creasta
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
pulmonar (ostium trunci pulmonalis), de formă circulară, este situat superior, anterior și la stânga orificiului atrioventricular drept, la extremitatea infundibului pulmonar. Valvele semilunare pulmonare sunt anterioară, dreaptă și stângă și prezintă pe marginea liberă nodulii lui Morgagni. Diferența de nivel dintre orificiul arterei pulmonare și orificiul tricuspid este marcată printr-un fascicul cărnos numit creasta supraventriculară (crista supraventricularis) a lui Hiss, de 12-15 mm înălțime, cu originea pe peretele septal; aceasta trece deasupra valvulei anterioare a orificiului tricuspid și se termină în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
de formă circulară, este situat superior, anterior și la stânga orificiului atrioventricular drept, la extremitatea infundibului pulmonar. Valvele semilunare pulmonare sunt anterioară, dreaptă și stângă și prezintă pe marginea liberă nodulii lui Morgagni. Diferența de nivel dintre orificiul arterei pulmonare și orificiul tricuspid este marcată printr-un fascicul cărnos numit creasta supraventriculară (crista supraventricularis) a lui Hiss, de 12-15 mm înălțime, cu originea pe peretele septal; aceasta trece deasupra valvulei anterioare a orificiului tricuspid și se termină în partea superioară a peretelui
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
Morgagni. Diferența de nivel dintre orificiul arterei pulmonare și orificiul tricuspid este marcată printr-un fascicul cărnos numit creasta supraventriculară (crista supraventricularis) a lui Hiss, de 12-15 mm înălțime, cu originea pe peretele septal; aceasta trece deasupra valvulei anterioare a orificiului tricuspid și se termină în partea superioară a peretelui anterior al VD; porțiunea mijlocie proemină în interiorul VD, pintenele lui Wolf, iar depresiunea inferioară acestei crestei se numește gropița subinfundibulară. Segmentul VD cuprins între creasta supraventriculară și orificiul trunchiului pulmonar, de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
valvulei anterioare a orificiului tricuspid și se termină în partea superioară a peretelui anterior al VD; porțiunea mijlocie proemină în interiorul VD, pintenele lui Wolf, iar depresiunea inferioară acestei crestei se numește gropița subinfundibulară. Segmentul VD cuprins între creasta supraventriculară și orificiul trunchiului pulmonar, de forma unui trunchi de con, de aspect neted, este denumit con arterial (infundibul pulmonar). Regurgitarea pulmonară apare secundar HTP sau dilatării arterei pulmonare (idiopatică sau în cadrul sindromului Marfan). Strategii terapeutice chirurgicale în patologia valvei pulmonare În cazurile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
cu flux central non-turbulent, fără gradient. Gradientul presional transvalvular constituie criteriul major de selecție a valvei i poate fi calculat prin metoda Doppler de măsurare a gradientului instantaneu maximal. Indexul de performanță (IP) valvulară este definit prin raportul dintre aria orificiului efectiv și aria inelului de sutură. Valorile acestui indice sunt direct proporționale cu performanța valvulară (valvele porcine au un IP de 0,35-0,40, valvele bovine 0,65, iar valvele cu dublu disc 0,65-0,70) (22). Rezistența la infecții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
ultim timp. Tehnica clasică, biatrială, inițiată de Lower și Shumway în 1959 constă în păstrarea la R a porțiunii posterioare a ambelor atrii și a septului interatrial la care se suturează deschiderea croită în AS prin unirea prin incizie a orificiilor venelor pulmonare și prin sutura unei deschideri largi în AD al D printr-o incizie suplimentară de la VCI spre urechiușa dreaptă. În acest fel, rezultă un AD cu 2 urechiușe drepte, cea a D și cea a R care vor
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU, MIHAELA ISPAS () [Corola-publishinghouse/Science/92080_a_92575]
-
să simțiți parfumul unei flori, inspirați lin aerul si căutați să percepeți cât mai multe mirosuri din mediu. Nu formulați judecăți, ci observați pur si simplu senzațiile olfactive ce vă parvin. Exercițiul 3 În timp ce inspirați, încercați să măriți la maximum orificiul nărilor, dilatându-le cât mai mult cu putință. Relaxați-vă si expirați lin. Exerciții de respirație fundamentale: * Așezați-vă în fața oglinzii în picioare și priviți abdomenul. Începeți prin a-l retrage ca pentru a-l face să atingă coloana vertebrală
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
toracoscopică este o metodă chirurgicală majoră, realizată în anestezie generală cu intubație selectivă, prin care se pot practica operații majore pleurale, pulmonare, mediastinale. Se utilizează un sistem video de preluare și redare a imaginilor, iar operația se efectuează strict pe orificiile realizate în vederea introducerii porturilor. Practic intervenția este similară oricărei intervenții chirurgicale toracice, dar diferă calea de abord a leziunii. Chirurgia toracică video-asistată este o intervenție chirurgicală toracică majoră, practicată în anestezie generală cu intubație selectivă, în care abordul leziunii toracice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
Practic intervenția este similară oricărei intervenții chirurgicale toracice, dar diferă calea de abord a leziunii. Chirurgia toracică video-asistată este o intervenție chirurgicală toracică majoră, practicată în anestezie generală cu intubație selectivă, în care abordul leziunii toracice se face bipolar: prin intermediul orificiilor port, respectiv prin intermediul unei toracotomii minime. Utilizează instrumentele specifice toracoscopice, dar și pe cele clasice. Toate cele trei metode constituie intervenții CTM. Incidența traumatismelor toracice este în creștere, însă majoritatea lor necesită doar monitorizare clinică asociată sau nu cu drenaj
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
pericardectomia într-o zonă ușor decolabilă. Există o secvențialitate de eliberare a cavităților cardiace. Zonele calcare adânc penetrante în miocard pot fi lăsate pe loc pentru a evita soluții de continuitate ale miocardului sau a vaselor coronare. Vor fi eliberate orificiile de vărsare a venelor cave. Se va evita lezarea nervilor frenici [14]. Cazurile foarte dificile tehnic pot fi rezolvate în siguranță sub circulație extracorporeală (acceptând inconvenientul heparinării pacientului). Eliberarea aortei și a arterei pulmonare (care sunt de obicei mai puțin
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
Reducerea regurgitării mitrale funcționale este un proces care se desfășoara atât acut cât și în cursul remodelării favorabile ventriculare [3-5,7] (fig. 20.8, după [8]). Cordul dissincron dezvoltă lent creșterea presională intraventriculară (adică are dP/dt max redus), așa încât orificiul efectiv al mitralei este larg și regurgitarea mare. Întrucât însă CRT crește dP/dt max cu până la 25% acest lucru limitează în sine regurgitarea mitrală. Lipsa de coordonare a mușchilor papilari, prezentă în cazul dissincronismului, dispare prin CRT, ducând la
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]