2,698 matches
-
profundă, consideră Ieromonahul Seraphim Rose, cu cât "este întemeiată pe suferință, care este realitatea condiției umane și începutul adevăratei vieți spirituale"364. Și a mai înțeles Soljenițîn că această linie de demarcație nu este fixată odată pentru totdeauna, că ea oscilează, în funcție de alegerile pe care le face omul. Iar alegerea luminii hristice, spune și Olivier Clément, "transformă încercarea în asceză, în sensul puternic al unei lupte pentru esențial"365. 5.3. Un personaj istoric în caricatură: I.V. Stalin În ce privește problematica personajului
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
obținută contra lui Licinius l-a aclamat pe Constantin cu strigătul de: Auguste Constantine, dei te nobis servent. După câte se pare, credința soldaților era motivată de comportamentul împăratului în funcție, de relația sa cu cei din subordine, astfel încât puteau oscila foarte ușor de la păgânism la creștinism și invers. Deși se începuse procesul de creștinare în cadrul structurii militare, credința soldaților nu se înrădăcinase încă profund. Pasivitatea superficială cu care au acceptat la început un împărat cu înclinații creștine, apoi ultimul sentiment
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de înțeles starea excepțională a evenimentului, aceasta nu neagă existența unei anumite eterogenități sociale în comunitățile creștine timpurii. Amploarea crescândă a noii religii a dus la o confruntare cu puterea civilă care a furnizat răspunsuri diferite, condiționate de politica imperială, oscilând de la un împărat la altul: unul căuta să ocrotească mos maiorum de exitiabilis superstitio, prava e immodica printr-o persecuție sângeroasă, altul în schimb căuta să recurgă la o politică de toleranță. Autoritățile constituite și poporul nici nu auziseră inițial
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Franța, apariția unei veritabile social-democrații nu depinde mai mult de o evoluție a partidelor comuniste care au renunțat la centralismul democratic în loc să se îndepărteze de comunism decît de cea a democrat-socialiștilor care aveau o organizare slabă și o ideologie care oscila între romantismul revoluției și un reformism fascinat de raiders și alți condotieri. III. Partidele aliate Alături de partidele muncitorești, aliniate pe pozițiile lor, întîlnim anumite partide care-și au originea într-o altă tradiție politică. Pe de o parte se află
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
plan etnospiritual, pe care am avut-o în vedere și în secțiunea anterioară, sugerează o distanțare din ce în ce mai mare față de elementele ce aparțin acestei dimensiuni: sărbători, tradiții ș.a. Interviurile arată însă că atitudinile tinerilor sunt mult mai nuanțate, în sensul că oscilează de la ignorare la atașament puternic, iar comportamentele se pliază pe același continuum. Datele BCC-2005 confirmă aceste idei, acolo unde informațiile sunt comparabile. Revenind la distincția aristoteliană, indicată în capitolul anterior, putem spune că analiza sugerează posibilitatea existenței atât a unor
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
începători. Odată cu formarea și stabilitatea deprinderilor motrice, valorile frecvenței cardiace revin la normal. Frecvența cardiacă a unui individ nesportiv este între 72-92 bătăi pe minut, ajungând după o lecție de gimnastică aerobică la 120-148 bătăi pe minut, revenirea după efort oscilând între 3 4 minute. Urmând un program ordonat, sistematic de gimnastică aerobică, frecvanța cardiacă scade, odată cu aceasta se micșorează și timpul de revenire după efort. Exercițiile aerobice pot ajuta în prevenirea bolilor de inimă, pot vindeca durerile de spate, pot
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
dintre alegătorii cu drept de vot s-au prezentat la urne. La 20 de ani după primele alegeri, numărul acestora a atins limita minimă cu un procent de 43.00. Deși procentajul nu este uniformizat la nivelul statelor membre, acesta oscilând între 90% în statele unde votul este obligatoriu și 20% în statele din fostul bloc comunist, ponderea redusă a acestuia pune sub semnul întrebării puterea de reprezentare a Parlamentului European. Comparativ cu prezența la urne la alegerile naționale (locale, respectiv
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
jur de 270 de milioane de euro de la grupul LVMH (Louis Vuitton Moët Hennessy), unde deține aproape jumătate din acțiuni. Dividendul este partea din profitul net pe care o societate o raportează acționarilor săi. Această parte, fixată de adunarea generală, oscilează în general între 20%, nivelul inferior, și 60%, procent considerat a fi un nivel ridicat. Cercetătorul întâlnește piedici importante și în colectarea informațiilor și observațiilor. Înalta societate cultivă discreția: asupra modului său de viață, dar mai ales asupra capitalului adunat
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
procesul respirației; Ozon= gaz de culoare albăstruie care întreține viața pe Pământ; P ,,Pomul se îndreaptă de mic.’’ Pajiște= asociație vegetală compusă din: plante erboase la care se adaugă puțini mușchi, foarte rar și licheni, în care acumularea de biomasă oscilează între 1 și 3 tone pe an la hectar; Parc Național= teritoriu relativ extins, care prezintă unul sau mai multe ecosisteme, în general puțin sau deloc transformate prin activitățile umane, în care există peisaje naturale de mare valoare, Păpuriș= desiș
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
constitui, în consecință, decât un "accident" oarecare, adevărata "boală" de care suferă Bizu fiind de natură spirituală ("dorința intimă de a muri"), și nu trupească. De aceea, consider neîntemeiată observația lui Negoițescu privind presupusa "contradicție internă a personajului", care ar oscila între "gustul de neant" ("gest pur și originar") și "satisfacția instalării în boală" înțeleasă "ca o conștiință superioară a labilității universale, ca o trăire plenitudinar estetică", ce "anulează gustul de cenușă"37. Interpretarea aceasta e contrazisă de faptul că "instalarea
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
expresie a dorinței triunghiulare, semnalând resentimentul și, subsecvent, pericolul mimetismului steril -, pe când dragostea pentru Veronica lasă impresia unui sentiment mai firesc, mărturisind o trăire oricum mai "spontană" și mai "specifică", în deplin acord cu înclinațiile "temperamentului moldovenesc". Or, personalitatea poetului oscilează mereu între impulsul afirmării nestingherite (încurajat de șturlubatica Veronică) și tentația contrară, a negației și a inhibiției sexuale (Mite nu rămâne decât o "muză" și nimic mai mult), între acceptarea și refuzul realității (amorului). Bineînțeles, Lovinescu va înclina balanța în favoarea
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
gât și spate; fruntea boltită și mai ales ochii de un albastru întunecat clipesc în umbra genelor lungi". După cum remarcăm, artistul izbutise să însuflețească imaginea moartă și să creeze, prin contrast, iluzia vieții, frumusețea "tabloului" datorându-se ambiguității reprezentării, ce oscilează între viață și moarte, între feminitate și masculinitate (modelul e androgin, și în el se "oglindesc" amândoi, și Eminescu, și Veronica), ca în picturile decadenților. Paloarea, răceala brațelor femeii iubite vădesc, de asemenea, o atracție necrofilă altă "perversiune", deci! Prin
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
la munte sau la mare, în țară sau în străinătate, la oraș sau la sat, noaptea sau ziua, singură sau însoțită, ar fi fost capabil să o privească în ochi și ar fi putut să-i spună direct, fără să oscileze: "Tu ești fata pe care colegul meu o caută de ani de zile! Hai să-ți fac cunoștință cu el!". Și nu ar fi greșit. Era însă sigur că și ea, în visele ei, avea aceleași reprezentări clare despre viitorul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
a vreunei domnișoare. Nu era altceva decât rezultatul unor comuniuni de sentimente contrare: de bucurie și regret. Cu gândul la București se întrebă pe sine: Oare îl va mai revedea vreodată? Cunoștea precis că speranța de viață a unui septuagenar oscilează între douăzeci de minute și douăzeci de ani. Oare filmul, în care el interpretează rolul principal, unde și când se va întrerupe? Micșoră pasul. Nu se grăbea. Cu toată nostalgia din suflet, se afla într-o dispoziție excelentă când, instinctiv
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
a lui Gheorghidiu) trăiește o dramă a incertitudinii. După schimbarea statutului social, prin moștenire, relațiile dintre cei doi soți intră sub zodia lipsei de comunicare și a suspiciunii. Torturat de gelozie, Ștefan asistă la tranformarea celei preaiubite întro femeie mondenă, oscilând dramatic între speranță, tandrețe, disperare, dispreț și ură, spre a sfârși în indiferență. Consumânduse la mari adâncimi, drama lui este generată de neputința de a impune lumii veșnic imperfecte paradigma valorilor absolute în care crede. Item 4: susținerea unei opinii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de vedere există în planul ideologiei estetice un acord general în ceea ce privește misiunea artistului, rolul educativ al artei, dezvoltarea tuturor genurilor și speciilor literare.201 Dincolo însă de aceste coordonate de suprafață, în adâncuri, apele sunt mult mai tulburi, opțiunile particulare oscilând între romantism și clasicism, după cum am mai afirmat. Ceea ce complică însă și mai mult lucrurile, ducând la nuanțări nesfârșite, este faptul că absența coerenței ideologice nu este numai la nivel general, ci și în interiorul sistemului de convingeri particularizate ale fiecăruia
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
zăbavă asupra lui Mihail Sadoveanu, geniul cu atâtea păcate dintre cele mai condamnabile, scoase la iveală, cu asupra de măsură, după 1989. Iată însă că Jurnalul inedit publicat în anii din urmă, arată elemente surprinzătoare. Puțini știu că Sadoveanu a oscilat, în anii cei mai grei din istoria României moderne, între "naționalismul" Mișcării Legionare și internaționalismul comunist, cei mulți cunoscând doar ultimul membru al ecuației. Mihail Sadoveanu a avut de ales, în 1944, între a fugi din apropiatul comunism și a
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
temeiul exersării aptitudinilor și capacităților sale. Propria participare la lumea spiritului o vedea, în primul rând, în încercările de a-și clarifica probleme fundamentale ale filozofiei. Starea lui sufletească, așa cum se exprimă ea în însemnări zilnice și în scrisori, va oscila în funcție de prezența sau absența în el a spiritului. În primul caz era încrezător, în cel de-al doilea se simțea părăsit, constrâns să trăiască o viață lipsită de sens. Prima informație pe care o comunica celor apropiați în scrisori era
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Cambridge. S-a gândit la un moment dat să înceapă studiul medicinii la Dublin, unde se stabilise Drury. Rush Rhees relatează o convorbire pe care au avut-o în iunie 1936, după ce acest ultim proiect fusese și el abandonat. Wittgenstein oscila între a se califica pentru o muncă manuală și a se retrage într-un loc liniștit pentru a pregăti o carte, pornind de la ultimele însemnări pe care le dictase studenților, așa-numitul Caiet brun. „Ceea ce îl interesa - povestește Rhees - nu
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
putere de concentrare pe care o favorizează o deplină recluziune, au alternat cu cele în care a fost nemulțumit de ceea ce a scris și a suferit mult din cauza singurătății. Atunci când se concentra pe deplin asupra lucrului la un manuscris, Wittgenstein oscila între euforie și descurajare. Și aceasta în funcție de prezența sau absența inspirației. Unui prieten îi spunea că uneori i se pare că-i dictează însuși Dumnezeu, că el trebuie doar să scrie cât mai repede pentru a ține pasul, în timp ce alteori
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
a unei propoziții adevărate și a faptului, a cărei imagine este ea, drept „o varietate logică de mistică“. 23 Ibidem, p. 22. 24 Dora Blake, care îi va deveni soție, îi scria lui Russell la sfârșitul anului 1919, când acesta oscila între ea și o altă femeie: „Simt o indignare morală puternică împotriva atitudinii tale față de femei. Nu doresc să fiu jucăria ta sau chiar perna ta de divan; dacă nu pot să fiu tovarășa ta, atunci nu are sens, în
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
accentuată a ponderii deținute de exporturi în cadrul comerțului mondial, de la o valoare de aproximativ 0,55% în anul 1980 până la doar 0,16% în anul 1990. În primii zece ani ai tranziției poziția deținută de România în exportul mondial a oscilat în jurul valorii de 0,15%, înregistrând un minim de 0,12% în anul 1992 cifră care reprezintă cea mai scăzută valoare din întreaga perioadă postbelică, demonstrând o participare a țării noastre la schimburile intenaționale cu mult sub potențialul real. O
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
produselor originare din România. Exporturile au înregistrat o creștere continuă, de-a lungul perioadei 1992-2002, valoarea atinsă la sfârșitul perioadei fiind de peste 1,8 ori superioară celei de la început. Importurile de produse agricole din UE au înregistrat o tendință staționară, oscilând în jurul valorii de 350 milioane dolari SUA. Cu toate acestea, soldul balanței comerciale cu UE, în cazul acestei categorii de produse, s-a menținut deficitar, pentru întreaga perioadă analizată, depășind pe ansamblu valoarea de 2 miliarde de dolari SUA. Tabelul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
reprezenta cel mai clar sector perdant al procesului de asociere și integrare în UE, dezavantajele comparative accentuându-se în permanență. Această stare de ineficiență a fost perpetuată de faptul că ponderea importurilor de produse chimice care provin din UE a oscilat de-a lungul întregii perioade de tranziție în jurul valorii de 10%, iar exporturile s-au redus de peste trei ori între 1992 și 2002, deficitul comercial al acestei grupe s-a cronicizat, îngreunând substanțial și procesul de restructurare. Produsele aparținând grupelor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
23,08% din totalul exporturilor de produse agroalimentare), fructele comestibile (6,00%), cerealele (15,46%), etc.; procentul deținut de produsele care prezintă un nivel ridicat de prelucrare (în special cele cuprinse în secțiunile III și IV din Nomenclatorul Combinat) a oscilat în jurul valorii de 22%, între o valoare minimă de 16% în anul 1991 și o valoare maximă de 39% în anul 1997, aspect care evidențiază gradul limitat de competitivitate a industriei alimentare din țara noastră (figura 7.4). În ceea ce privește importurile
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]