1,525 matches
-
notabile disting totuși cele două scene: ospitalitatea lui Nestor se caracterizează prin simplitate, în timp ce fastul și bogăția lui Menelau îl copleșesc pe Telemah. Primirea lui Nestor se face mai întâi de toate sub semnul libațiunilor și sacrificiului (îndelung descris), iar ospățul însuși este evocat foarte rapid, pe când la Menelau, nu se face nici un sacrificiu, iar ospățul este pus în prim-plan. Ospitalitatea lui Nestor este mai călduroasă, mai personală (însuși Nestor și familia sa se ocupă de oaspete, nu servitorii), în timp ce
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și bogăția lui Menelau îl copleșesc pe Telemah. Primirea lui Nestor se face mai întâi de toate sub semnul libațiunilor și sacrificiului (îndelung descris), iar ospățul însuși este evocat foarte rapid, pe când la Menelau, nu se face nici un sacrificiu, iar ospățul este pus în prim-plan. Ospitalitatea lui Nestor este mai călduroasă, mai personală (însuși Nestor și familia sa se ocupă de oaspete, nu servitorii), în timp ce Menelau rămâne mai distant. Ospitalitatea astfel descrisă la începutul Odiseei este paradigmatică și, așa cum observă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
amândoi de braț, îi puse la masă lângă frate-său Trasimede și lângă Nestor, pe blănurile aruncate pe nisipul țărmului" (3.34-39)44. Li se servesc măruntaie, vin într-o cupă de aur, și libațiunile încep atunci, urmate de un ospăț superb cu fripturi. Din acest moment oaspeții îndestulați pot fi întrebați: "Oaspeți, cine sunteți și de unde veniți de pe întinsul mării? Umblați voi cu o treabă, ori hoinăriți ca hoții și îi jefuiți pe oameni, cu primejdia vieții voastre?" (3.71-74
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Sparta, primirea făcută nu este cu nimic mai prejos, oameni și animale fiind bine tratați: sunt deshămați caii, sunt duși în grajduri unde sunt bine hrăniți cu un amestec de orz și ovăz alb, Telemah și Pisistrate sunt invitați la ospățul care este dat în onoarea dublei căsătorii a fiului și a fiicei lui Menelau, sunt introduși în magnifica sală regală, sunt îmbăiați și spălați, unși cu uleiuri fine, sunt îmbrăcați în veșminte și tunici de lână, sunt așezați pe locurile
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
această intratextualitate care multiplică asocierile, ecourile, trimiterile în interior ale unei opere a cărei complexitate nu încetează să ne uimească și să ne încânte 67. Episodul cu Polifem, este o parodie cinică a scenei de ospitalitate în care descoperim perversiunile ospățului ritual, unde în loc le servească bucate oaspeților, stăpânul casei îi mănâncă. Această povestire relativ lungă, care istorisește amănunțit aventura lui Ulise, este capitală pentru continuare deaorece rana provocată lui Polifem, va dezlănțui mânia lui Poseidon și va fi principala cauză
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
prevestește nimic bun, și departe de a le oferi mâncare oaspeților îi devorează cruzi "și-i înșfăcă și, ca pe niște țânci, îi trânti jos, de li se scurse creierul, stropind pământul. Namila îi sfârtecă apoi în bucăți, își pregăti ospățul, înfulecându-i cu lăcomia unui leu crescut în munți. Mâncă de-a valma mațele și carnea și ciolanele" (9.289-293)78*. Această scenă se repetă dimineața și seara următoare. De asemenea oaspetele e cel care oferă vinul și nu invers
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nu va alege pe unul dintre ei. Este vorba despre un sacrilegiu viclean. În fața acestei impunități proclamate (nepoinon) Ulise va măcelări "fără contra-partidă" pretendenții, refuzând compensarea oferită de Eurimah; nici vorbă de despăgubiri ulterioare. Acest masacru este comparat cu un ospăț: "ei tot râdeau și înfulecau, căci tăiaseră multe vite, dar nici o cină nu le putea fi mai cumplită decât cina ce avea să le gătească zeița cu viteazul nostru, pentru că ei cei dintâi se porniseră la fărădelegi" (20.390-394)91
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în casa unui potcovar (18.327-329)95* și care se întrec în a-l umili, "vai și-amar de cerșetorul ce se rușinează" (17.347)96*. Oaspetele, (în cel mai bun caz, unul tolerat) în loc să se bucure el însuși de ospăț și petrecere, trebuie, dimpotrivă, să-i distreze pe ceilalți bătându-se cu Iros, un alt cerșetor (18.1-111)97*. Acest lung episod este presărat și cu alte inversări (baia transformată în spălatul picioarelor, faptul că aedul cântă forțat, darul de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
casă, reconfortându-l, împrumutându-i veșminte și sfătuindu-l îndelung cum să se facă acceptat, recunoscut și integrat în inima palatului regal. Aici el este îmbăiat, îmbrăcat, așezat la locul de onoare, răsfățat și cinstit ca un zeu, invitat la ospăț, distrat cu cântece și dansuri, încărcat de daruri și însoțit personal la întoarcere. Se pare că după zece ani de pribegie, a ajuns, în cele din urmă, într-o oază de liniște care va fi ultimul popas înainte de întoarcere. Pare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care să ofere ospitalitate, uneori el însuși se așeza pe prag pentru a-i invita pe străinii care treceau. El oferă astfel îngerilor pe care îi ia drept oameni, apa pentru a-și spăla picioarele, pâine și poruncește pregătirea unui ospăț fiindcă "oamenii pioși făgăduiesc puține dar fac multe." Dar i se acordă ospitalității un loc special în povestea distrugerii Sodomei, poveste cu atât mai deosebită cu cât ea dezvoltă o schema aproape identică cu miturile greco- romane. Dumnezeu, se spune
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nu va distruge orașul dacă se vor găsi în el zece oameni drepți. Și astfel doi îngeri sosesc la Sodoma și cer ospitalitate care le este refuzată de toți în afară de Lot care îi invită la el și le pregătește un ospăț. Oamenii din oraș cer să-i vadă pe străini, iar Lot îi apără oferind locuitorilor Sodomei pe fiicele lui încă fecioare: "O să le faceți ce vreți. Dar nu vă atingeți de oamenii aceștia fiindcă au venit să se adăpostească sub
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ei și îi spuse fără să-și miște buzele: "Bucură-te, o mamă! Căci fiul tău va fi un sfânt! Ea dădu să țipe; dar, alunecând pe raza de lună, el se ridică ușurel și se topi în văzduh. Cântecele ospățului răsunară și mai tare. Ea auzi glasuri îngerești; și capul îi căzu iar pe perna, deasupra căreia se aflau niște moaște de mucenic într-o ramă bătută în nestemate"364*. Se pare că într-o stare de semi-somn, mama ia
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mucenic într-o ramă bătută în nestemate"364*. Se pare că într-o stare de semi-somn, mama ia o rază de lună, umbră mișcătoare, drept un ermit. Contrastul între o situație obiectivă și o percepție subiectivă este puternic marcată ("Cântecele ospățului răsunară și mai tare. Ea auzi glasuri îngerești;..."). A. E. Pilkington 365 remarcă în acest sens că absența de conjuncție îl conduc pe cititor să creadă că vocile îngerilor nu sunt altceva decât "cântecele petrecerii". De altfel servitoarele interogate dimineața
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
stîrnită prin etalarea fără comentarii a unor mostre de afirmații scandaloase sau doar picante din documentul în discuție. Dan C. Mihăilescu are, de fiecare dată, aerul unui gurmand, instalat comod la o masă copioasă cu furculița și cuțitul pregătite pentru ospățul ce stă să înceapă. Lecturînd savuroasele însemnări ale cronicarului, cititorul simte fizic nevoia să intre în prima librărie și să caute cartea despre care a fost vorba. Or, acesta este semnul sigur că recenzentul și-a făcut bine treaba. Cînd
Stuff and Whatever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12554_a_13879]
-
Liviu Dănceanu Ați văzut vreodată cum arată un ospăț de nuntă după ce mirii și nuntașii l-au părăsit ? Citindu-i urmele, nu veți afla nicicum ce este dragostea. Tot așa și cu muzica savantă: nimeni nu-și poate explica extincția ei, după ce secole de-a rândul a luminat ca
Ieșirea la pensie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12588_a_13913]
-
cazul unei lunecări în cyber-space sau ca într-un joc în lumea imaginată, în care literatura nu mai este joc secund, ci quadruplu. Am remarcat deplina libertate metodologic-narativă a autorilor articolelor și, din acest punct de vedere, Istoria este un ospăț postmodern, nefiind, în final, nici organicistă, nici globalistă, nici etnocentristă, desenînd un covor ale cărui noduri creează perspective schimbătoare. Tăietura rece, dacă nu factualitatea inexactă, îți dă uneori fiori, ca atunci cînd se strică un program la computer și redescoperi
Pe nisipuri mișcătoare by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12613_a_13938]
-
Spre dictatură militară, publicat în ,Facla" din 23 mai 1925. Rechizitoriul guvernării liberale nu încetează o clipă: ,brigandajele ordinare ale brătienismului" sunt denunțate ca o catastrofă. Se așteaptă ca ,liberalii, cu încheieturile slăbite, cu respirația astmatică și cu scorbutul tuturor ospețelor pe gingii" (p. 43), să părăsească scena, deși acest lucru nu se va întâmpla deocamdată. Sarcasmul contestatarului nu obosește: ,Rahitic și insuficient dintru început, guvernul liberal a socotit că alegeri silnice și frauduloase îi vor asigura stăpânirea. Din urnele hoțite
Un poet în serviciul gazetăriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11386_a_12711]
-
sînt, în primul rînd, "totalizatori" de adevăruri. Premodernitatea încă recunoaște ceea ce modernismul orgolios va ști mai bine, dar va nega, anume că singura șansă a cunoașterii, cît timp se mai pune problema exhaustivității ei, este un soi de diletantism. Din "ospețele" amateur-ilor de odinioară, îndrăgostiți de studiile lor, modernitatea va face niște cine discrete și frugale. Totuși, recuperări ispitite de, să spunem, "deplinătate", se mai petrec. Este cazul scrierilor lui Constantin Noica, la care, depășind enumerarea argumentelor pentru "rotunjimea" gîndirii eminesciene
Între muze și Atena by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11401_a_12726]
-
multe texte unde căsătoria este înfățișată drept simbol al raportului lui Hristos cu Biserica. Astfel, Mântuitorul se numește Mirele (Matei 9, 15), iar Sfântul Ioan Botezătorul, prietenul Mirelui (Ioan 3, 29). În două parabole, Iisus compară împărăția Sa cu un ospăț de nuntă (Matei 20, 1-10 și 19, 79; 21, 2-9). (...) La explicarea alegorică a Cântării trebuie observate regulile pe care poeții, de obicei, le urmează în dezvoltarea și împodobirea alegoriilor. Nu toate cuvintele mirelui și ale miresei trebuie aplicate direct
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
și concepție despre lume și viața (Weltanschauung) și fenomen istoric-cultural. Criticul spaniol descoperă și analizează în Don Quijote cele trei componente ale carnavalului; pe care îl vede a) că fiesta górda prin care înțelege voluptatea grosolană a simțurilor, amestecul excesiv de sex, ospăț, dans și permisivitate; b) că burla, adică parodie, luare în râs, batjocorire a ceea ce este putere stabilită, autoritate, constrângere sau interdicție și, în sfârșit, c) că purga, întrucat Redondo atribuie carnavalului de asemnea o funcție de purificare și înnoire. În acest
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
37,1-14, Daniel l, 3, 5-6 Isaia: Chemarea lui (6.); Immanuel (7 J1-16.); împărăția Mesiei (9. 11.) Ieremia: Chemarea lui (L); Seminție adevărată pentru David (23,1-8.); Ezechiel: Chemare și misiune (1-3.); Daniel: Educația tinerilor evrei (L); Cuptorul arzând (3.); Ospățul lui Baltazar (5-6.) 10. Cartea Iui Iov 1-2.19,25-27. 42. Iov în suferințe și în biruință B. STUDII BIBLICE DIN NOUL TESTAMENT 1. Noul Testament Formarea și distribuirea Canonului Biblic. Caracteristici 2. Nașterea și copilăria lui iisus Nașterea lui loan
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
37,1-14, Daniel 1, 3, 5-6 Isaia: Chemarea lui (6.); Immanuel (7,11-16.); Împărăția Mesiei (9. 11.) Ieremia: Chemarea lui (1.); Seminție adevărată pentru David (23,1-8.); Ezechiel: Chemare și misiune (1-3.); Daniel: Educația tinerilor evrei (1.); Cuptorul arzând (3.); Ospățul lui Baltazar (5-6.) 10. Cartea lui Iov 1-2. 19,25-27. 42. Iov în suferințe și în biruința B. STUDII BIBLICE DIN NOUL TESTAMENT 1. Noul Testament Formarea și distribuirea Canonului Biblic. Caracteristici 2. Nașterea și copilăria lui Iisus Nașterea lui Ioan
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
37,1-14, Daniel l, 3, 5-6 Isaia: Chemarea lui (6.); Immanuel (7 J1-16.); împărăția Mesiei (9. 11.) Ieremia: Chemarea lui (L); Seminție adevărată pentru David (23,1-8.); Ezechiel: Chemare și misiune (1-3.); Daniel: Educația tinerilor evrei (L); Cuptorul arzând (3.); Ospățul lui Baltazar (5-6.) 10. Cartea Iui Iov 1-2.19,25-27. 42. Iov în suferințe și în biruință B. STUDII BIBLICE DIN NOUL TESTAMENT 1. Noul Testament Formarea și distribuirea Canonului Biblic. Caracteristici 2. Nașterea și copilăria lui iisus Nașterea lui loan
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
Daniel și cei trei tovarăși ai săi în slujba lui Nebucadnetar (Daniel cap. 1) # Daniel explică primul vis al lui Nebucadnetar (Daniel cap. 2) # Cuptorul arzând (Daniel cap. 3) # Al doilea vis, boala și vindecarea lui Nebucadnetar (Daniel cap. 4) # Ospățul lui Belșațar (Daniel cap. 5) # Daniel în groapă leilor (Daniel cap. 6) # Profetul Iona (Iona capitolele 1 - 4) B. STUDII BIBLICE DIN NOUL TESTAMENT 1. Nașterea lui Ioan Botezătorul și a lui Iisus # Vizită îngerului Gabriel la Zaharia și la
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
Daniel și cei trei tovarăși ai săi în slujba lui Nebucadnetar (Daniel cap. 1) # Daniel explică primul vis al lui Nebucadnetar (Daniel cap. 2) # Cuptorul arzând (Daniel cap. 3) # Al doilea vis, boala și vindecarea lui Nebucadnetar (Daniel cap. 4) # Ospățul lui Belșațar (Daniel cap. 5) # Daniel în groapă leilor (Daniel cap. 6) # Profetul Iona (Iona capitolele 1 - 4) B. STUDII BIBLICE DIN NOUL TESTAMENT 1. Nașterea lui Ioan Botezătorul și a lui Iisus # Vizită îngerului Gabriel la Zaharia și la
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]