1,854 matches
-
uitau fix la el, se așeza el jos, se așezau și sălbăticiunile; se ridica el, se ridicau și ele. Îl urmăreau printre fagi și goruni, îl miroseau de departe printre tei și stejari... Nici nu se știa a cui era pânda... nu se știa a cui era urmărirea. Suia pieptiș, în dimineața aceea... din Valea Idrici, sus pe muchea dealului Rediu Mârzac, în inima codrului, și străbătea încet poteca strâmtă, de lăstăriș înghețat. Când, deodată, la 20-30 de pași, a apărut
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
mă gonesc cu vifore turbate, Am priceput chemarea ta de frate, Și-am priceput că-n noaptea fără stele Tu ești tovarăș visurilor mele. Tu, numai tu, neîmblânzită fiară, Ce-ți strigi pustiei patima flămândă, Și-n prigonirea câinilor la pândă, Îți plângi prin codri ura solitară Tu înțelegi un suflet fără țară...“ Poezie închinată de O. Goga, faimoasei și totemicei jivine - lupul. CAPITOLUL VIII Lupii Început de decembrie... început de iarnă. ...Clopotele de la Schitul din deal răsunară grav și liniștit
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
întunecându-l. În depărtare, se vedea creasta dealului Ciomaga, sură, îngemănată cu cerul, iar pădurea, ca o uriașă pată întunecată. De după creastă răsare luna... - Ce zici Antoane, vom avea noroc în noaptea asta?!... întrebă moșierul de Fălciu, Grigore Șipoteanu, despre „pândă“. - Dă, cucoani Griguță... știu eu ce să zâc, ... murmură pădurarul, abia șoptit, privind prevăzător roată‟mprejur. Sălbăticiunile pădurii, cucoani, au înțelepciunea lor și tainele lor... pe care noi nu le pătrundem. - Așa‟i, așa‟i Antoane! ...fu de aceeași părere
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
abia șoptit, privind prevăzător roată‟mprejur. Sălbăticiunile pădurii, cucoani, au înțelepciunea lor și tainele lor... pe care noi nu le pătrundem. - Așa‟i, așa‟i Antoane! ...fu de aceeași părere și boierul. Poate că de aceea, vânătoarea, dar, mai ales „pânda“, care se lasă greu dezvăluită, este atât de frumoasă și plină de necunoscut și taine. Ca în multe alte dăți, moșierul Grigore Șipoteanu-Fălciu, cu prietenul său Anton, pădurarul, au pornit la o pândă de plăcere, prin cotloanele codrilor Fălciului, numai
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
că de aceea, vânătoarea, dar, mai ales „pânda“, care se lasă greu dezvăluită, este atât de frumoasă și plină de necunoscut și taine. Ca în multe alte dăți, moșierul Grigore Șipoteanu-Fălciu, cu prietenul său Anton, pădurarul, au pornit la o pândă de plăcere, prin cotloanele codrilor Fălciului, numai de el știute. Cei doi pândeau cum se lasă noaptea și cum curge întunericul prin văi, ca fumul pe acoperișul caselor, când toamna intră de-a binelea în iarnă. Pășeau cu mare fereală
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
bătea din față, aducându-le în nări mirosuri de om. - Ți‟i teamă, cucoani?!.. Îl întrebă calm Anton, simțindu-i frica din piept. - Da, Antoane... de ce să te mint! Pădurarul surâse, cu o liniște dezarmantă, apoi, adăugă zâmbind. - Hm!.. Altfel, pânda n-ar mai avea farmec..! - Așa‟i, Antoane, ai dreptate! Dar, iată că de după creastă apare un lup în alergare... Se oprește și se uită în jur prevăzător... Era un animal mare, sur-roșiatic, privește sfios în jur, pășește prudent, lung
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ce mișcă, ascultă cu urechile ciulite zgomotele din jur. Există și o răbdare a sălbăticiunilor, o răbdare încapățanată, neobosită, stăruitoare ca viața însăși, datorită căreia păianjenul așteaptă ore întregi nemișcat în mreaja lui, șarpele zace încolăcit, iar jderul stă la pândă în ascunzișul lui; această răbdare caracterizează ființele care-și vânează singure hrana. ...Suru se avânta în pădure, fără zgomot... încetini pasul, atent la fiecare mișcare. Într-o poiană, un lup înalt, șezând pe coadă, cu botul țintea cerul... Așezat pe
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
auzi un urlet prelung de lup, care se Anuca, fata pădurarului 187 stinse încet. - A ci Suru... parcă‟i el!.. Tot așa o urlat șî Parvu cu vreo doua nopți în urmî... amu, el‟îi cu Anuca și Anton la pândă. Când l-am mângâiat pe creștet și l-am întrebat..„Măi Pârvule măi, di ci‟ai urlat măi, as‟noapti?!, el o scheunat subțâri șî s-o lasat pi pântici, cu botu‟ pi botinili meli... Când m-am uitat în
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pi botinili meli... Când m-am uitat în ochii lui, avea lacrimi. Cânili plânge... plânge ca un om. ..Șî mie mi-o dat lacrimile... Tari diștept îi Pârvu, ca un om, numa‟ nu vorghești! ...Anton s-o dus la o pândă, o luat-o șî pi Anuca!.. Când bătrânul pronunță numele nepoatei lui, toată fața i se lumină. - Anuca, fata bunicului, fată!, zicea el, oftând din toată ființa... Cât de mult își iubea bătrânul Toma, nepoata... cât de mult! În ultima
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
bunicule... erai drept și cinstit, atât cât te lumina cugetul... Nu voi uita învățaturile tale, bunicule, mi-ai îndrumat copilăria... îți sărut mâna bunicule..! Și, pentru o clipă gândul îi alunecă și dimineața aceea, când s-a întors acasă de la pândă. Atunci, la moartea bunicului, fetița îngheță de spaimă, când îl găsi în casă agonizând, dându-și sufletul, horcăind, cu ochii dați peste cap, albi și însângerați, luptând cu moartea. Cât de mult a regretat că n-a fost lângă el
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
imprimă pe suflet sigiliu 29 aprilie 2011 Despre un alt fel de vânătoare am să vă spun câteva cuvinte există poezie reîncălzită da nu vă mirați unora le vine mai ușor să ia de-a gata este simplu stau la pândă devin prădători literari se reped atunci când simt o poezie bună o înșfacă o gâtuie o traumatizează versurile torturate satură temporar prădătorii sunt încântați își fac siesta râgâie se bat cu amândouă mâinile pe burtă peste o vreme li se face
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
-mi aranjez gulerul Îmbibat cu apă. I-am zis: — Stai un pic ca să-mi clarific povestea asta. Am un amic la Alex care mi-a spus că poliția nu știe de locul ăsta, și când colo tu ești aici, la pândă. Ceea ce mă conduce la presupunerea că tu, sau cel pentru care lucrezi, așa vrea. Ai prefera să-l găsești pe Von Greis sau, măcar, să pui mâna pe ce-l face atât de căutat, Înainte ca ei să o facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
îndemînarea concurentului. Și, în sfârșit, proba cea mai grea. Saltul mortal, de pe un cal în galop, pe spinarea unui cal sălbatec neîmblînzit. Publicul freamătă. Cunoaște cu siguranță dificultatea probei și riscurile ei. În tribună se așterne tăcerea. O așteptare la pândă. Urmează o încercare. Eșuată. A doua. Eșuată și ea. La a treia, călărețul este probabil decis să încerce cu orice preț saltul mortal. Nu-și poate îngădui să dezamăgească publicul. El nu-și calculează însă bine momentul saltului sau n-
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
machete bălăriile ce amenință zidurile. Bălării în care cresc flori cu petale grase și din care se ridică un miros neplăcut de piatră putrezită. Respinsă continuu, de când s-a deschis aici șantierul arheologic, jungla n-a fost "cumințită". Stă la pândă, parcă, așteptând să-și înghită prada. În fiecare lună trebuie tăiate ierburile care amenință să cotropească incinta. Hrănite de ploile calde, ele constituie un real pericol pentru ruine. Altă legendă maya. Când omul nu s-a mai târât, a văzut
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
peste noi în drum spre Veracruz, și după ce alte amănunte din această călătorie se vor șterge. Căci, din fericire, semănăm cu pământul poros din Yucatan care nu reține apa la suprafață. Dar ce se întîmplă? Au tăcut șacalii? Stau la pândă, așteptând. Peste junglă s-a așternut liniștea. Și, brusc, aud unicul sunet la care nu mă așteptam. Un cocoș cântând. Visez? boala sudului Nici acum nu-mi explic starea în care m-am aflat în sudul Mexicului. Rar mi s-
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
mai departe în adânca mea mâhnire, hotărât să nu fac compromisuri nici măcar cu Dumnezeu și fiara mulțumită din mine își linge bine hrănită din orgoliul meu, e felul ei preferat de mâncare, își linge satisfăcută labele și rămâne încordată le pândă, marele ospăț abia urmează! Cu pasul meu iute depășesc pâlcuri de oameni și dincolo de zgomotul lumesc al mașinilor, al vocilor, al pașilor de om aud tăcerea copleșitoare a văilor, ca o pompă ce mă absoarbe cu o putere căreia abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
invita pe Sinead să ia loc. Ea s-a așezat ușor pe canapea, cu genunchii și gleznele aliniate și a acceptat grațios când Ashling i-a oferit un pahar cu vin. Tot timpul, Ted o privea ca un uliu la pândă. Tu, ăăă, l-ai cunoscut pe Ted la un spectacol? Ashlig încerca să facă conversație, în timp ce căuta cu privirea tirbușonul pe podea. Era sigură că acolo îl lăsase cu o seară înainte de a pleca la Cork. —La un spectacol? Sinead
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Acum o întelegeam pe creatura care le tot dădea târcoale piticilor. În jurul meu au aparut o sumedenie de pitici care mă rugau să-i ajut și care mă serveau cu tot felul de dulciuri. În acea noapte am stat la pândă și ce să vezi? Creatura era de fapt un raton înnebunit după dulciurile piticilor. L-am prins repede într-o plasă și l-am legat. Piticii s-au bucurat nespus de mult și mi-au propus să rămân în lumea
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
N-am făcut decât să netezesc calea. Nash încă-i dat în urmărire generală, hogeacul e sub supraveghere și fiecare polițist din zona de sud este gata să-i facă felul nenorocitului. În noaptea asta o să stau eu însumi la pândă în șandramaua aia. O să-mi iau binoclul și, cu ajutorul reflectoarelor, o să văd numerele de înmatriculare ale mașinilor care trec pe Norton. Poate că ucigașul o să vină să arunce o privire la fața locului. O să-mi notez toate numerele de înmatriculare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
casă. Lee deschise gura, căutând să zică ceva nostim. Mi-am făcut loc printre hârtiile cu antetul LADP și m-am dus spre mașină. • • • Packardul alb ca zăpada era parcat în același loc ca și aseară. M-am pus la pândă în mașina mea, pe care ooprisem chiar în spatele lui. Ghemuit pe scaunul din față, am petrecut ore pline de nervi urmărindu-i pe pietonii ce intrau și ieșeau din cele trei baruri din cartier - limbiste, bărbătoaice și, fără nici o îndoială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
proceda cu mine. În cameră, luminile s-au aprins și s-au stins, iar când am tras cu urechea de afară, cineva a tras draperiile și dinăuntru s-a auzit postul de radio pe care îl ascultam și noi. • • • La pândă. Interogatorii pe teren. Frecangiul era acum un detectiv care avea un caz de anchetat. Am urmărit-o pe Madeleine jucând rolul Daliei încă patru nopți la rând. De fiecare dată recurgea la același modus operandi: bodega de pe 8th Street, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
acoperite de zăpadă multe luni, care odată cu dezghețul se acopereau de mâl; vara, nopțile erau mai scurte decât la Roma; iarna însă, soarele întârzia să se ridice pe cer și se cufunda în negură. — Caii care se împotmolesc în mlaștini, pânda în codru... Băiețelul privea. De-a lungul întregului orizont se mișca doar fluviul compact și puternic pe care geografii latini îl numiseră Rhenus. — Apa aceea se îndreaptă spre apus cale de mii de mile, spuse decurionul, și așa am mers
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
că era vorba de credința față de memoria fratelui vitreg al lui Tiberius, fiul pe care Augustus nu-l putuse recunoaște și care murise tânăr - încă un nod în acea rețea de înrudiri. În jurul locuinței Antoniei, spionii lui Tiberius stăteau la pândă. Singurul care-și dăduse seama era Herodes din Judaea; de aceea ducea o viață desfrânată, spunea lucruri prostești ca să înlăture neîncrederea celorlalți, se îmbăta, pierdea la joc sume enorme, pe care Antonia, maternă, le achita. — Îți cumpără încet-încet viitorul regat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
și sângele, reținând, prin reducția În plan, doar rețeaua de oase a scheletului; dar după un simplu schelet nu poți să stabilești ce citea un personaj sau cu cine Îi plăcea să facă promenade prin pădure vara (când ies la pândă tot felul de semne și de belve furioase); personajul meu, din câte Înțeleg din cele câteva pagini pe care le-am scris, vrea să dispară atât ca literaritate, cât și ca literalitate; el fumează, se plimbă prin cameră, citește, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
că nu am mai simțit până acum această duhoare olfactivă În nenumăratele mele preumblări pe aceste străzi argăsite și n-am văzut luxurianța vegetației și Înflorirea deșănțată a murdăriei; pe lângă garduri mișună haite furișate de câini sau de oameni la pândă. Mirosul greu de mortăciune, intrată de mai multe zile În putrefacție, mă paralizează; muște mari, roșcate bâzâie soioase peste tot. De după câte o perdea, pătată violent de culori indecise, mă privește cineva cu atenție; când ridic privirea, colțul perdelei cade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]