1,924 matches
-
pogace* cu apă sfințită și să o mă nînce cu bărbatul. Femeia îngreunată trebuie să guste din tot ce vede, să-și aducă aminte că-i îngreunată la vederea tuturor lucrurilor urîte și să nu ție mînile în cruciș pe pîntece. Femeii împovărate să nu-i treacă nimeni pe dinainte tot timpul cît se află în această stare, că ci acela în cealaltă lume o poartă în spinare. Femeia îngreunată să nu cîrpească ciurul. Femeia îngreunată dacă poftește ceva și cineva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fata“. Apoi bea de trei ori din apă. Se duce la o punte peste o apă și sloboade o frînghie de breciri*, zicînd: „Cît pestește apa sub punte, atîta să pestească pruncul sau prunca.“ Legătura cu broaște pisate pusă la pîntece e bună de facere ușoară. Femeia care nu mănîncă carne de porc în zilele Crăciunului, nici în ale Paștelui naște ușor. Limbă afumată e bună de facere ușoară. Femeia îngreunată se pune cu pîntecele, ușor, pe sulul de la urmă, cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gh.F.C.) După ce se naște copilul, moașa are un vis din care îi poate cunoaște soarta. (Gh.F.C.) Femeia care naște greu să fie unsă cu grăsime de iepure, ca să iasă din ea copilul cum fuge iepurele. (Gh.F.C.) Dacă pruncul mișcă în dreapta pîntecelui, va fi băiat, dacă mișcă în stînga, va fi fată. (Gh.F.C.) Femeia care naște să țină o cheie în mînă. (Gh.F.C.) Cînd fetița e mică, nu-i spui Maria, ci Mica, pentru a izgoni duhurile, că ele vin numai la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apă de trei ori pe pînza coasei, astfel ca să se scurgă într-un vas, și apoi din acea apă bea femeia de trei ori, iar cu restul o spală pe cap și pe corp. După aceea, se leagă femeia peste pîntece cu „tort de învățătură“ (la care au învățat copilele a toarce), și astfel legată trebuie să umble trei zile. Femeia care a pierdut trebuie să fi fost legată de cineva sau a pierdut pentru păcatele sale sau ale părinților. Piper
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pînea. (Gh.F.C.) Cu pîne scapi și de strigoi. (Gh.F.C.) în Vinerea Mare să nu coci pîne și să dai din casă. (Gh.F.C.) Cînd aștepți pețitori, să nu întorci pînea în cuptor, că se întorc pețitorii și nu cădeți la învoială. (Gh.F.C.) Pîntece Cînd țipă copilul în pîntecele mamei sale, sau va fi acel copil călugăr, sau un mare tâlhar. Pînză Dacă la Lăsatul Postului de toamnă nu se mănîncă toată demîncarea, să știi că te apucă ploaia cu pînza pe gard neurzită
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și de strigoi. (Gh.F.C.) în Vinerea Mare să nu coci pîne și să dai din casă. (Gh.F.C.) Cînd aștepți pețitori, să nu întorci pînea în cuptor, că se întorc pețitorii și nu cădeți la învoială. (Gh.F.C.) Pîntece Cînd țipă copilul în pîntecele mamei sale, sau va fi acel copil călugăr, sau un mare tâlhar. Pînză Dacă la Lăsatul Postului de toamnă nu se mănîncă toată demîncarea, să știi că te apucă ploaia cu pînza pe gard neurzită. Cînd se învălește pînza pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apropie. Mare păcat să strici cuibul unei rîndunele sau s-o chinui. (Gh.F.C.) Cînd rîndunica zboară jos, vine ploaia. (Gh.F.C.) Rînză Cînd calci în rînză de găină, faci bătături. Femeile să nu mănînce rînză de păsări, căci li se întărește pîntecele ca la bărbați. Rîs Copiii care rîd în somn, îi mîngîie Maica Domnului. Rod Din sămînțuri să nu dai primăvara nimănui pînă ce nu-i pune tu întîi din ele, că-ți dai norocul la roade și nu se fac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
durere de șele este bine ca ursul să-l calce, și apoi îi va trece durerea. Șarpe Se crede că șerpele mai înainte umbla pe coadă, dară Dum nezeu l-a afurisit în rai ca el să se tîrîie pe pîntece și să păzească călcîiul omului, iar omul, capul șerpelui. Șerpele iese din pămînt la cei patruzeci de mucenici și intră în pămînt în dimineața Zilei Crucii. Dacă șerpele nu ar fi văzut de nimeni șapte ani, se face balaur. Șerpele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-ți fac. Poți să mă usuci? Clar că nu. Am să te... Atunci l-a descoperit pe Georgică în pumnul încleștat al supereroului pozitiv. Cornel, moale în mîinile lui Radu, își înfipsese degetele în jucăria din plastic scoasă acum din pîntecele buzunarului, ca și cum ar fi fost singurul lucru ce-l mai ținea ancorat și fără care, dacă i-ar fi dat drumul, ar fi zburat după după pungile cu apă. Ce-ai acolo? a spus Radu, încercînd să-i descleșteze degetele
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
nu se vor vedea la știri, făcînd cu mîna din autocarul lent. 6 Voi rămîneți aici, le-a spus proful de religie, îndreptîndu-se spre recepție. În parcarea hotelului, elevii se înghesuiau la coada formată pentru a-și ridica bagajele din pîntecele autocarului. Înotînd printre genți, șoferul răcnea la ei să păstreze ordinea, c-are să vină rîndul fiecăruia, dar nu prea îl băgau în seamă. Ar fi vrut să-și ia fiecare bagajul așa, care cum apuca, recunoscîndu-l și trăgîndu-l afară, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
mare glas Și de-aicea la alt vad Tot la iad, la iad, la iad. Vai!În iad cînd mă uitai Ce văzui mă spăimîntai. Văzui femeile-n munci Ce-și omoară ai lor prunci Fără milă, fără dor În pîntece și-i omor. Și de aicea la alt vad Tot la iad, la iad, la iad. Vai!În iad cînd mă uitai Ce văzui mă spăimîntai. Văzui Împărați tirani Cu gîtu de bolovani. Și de-aici calea lăsînd Mai Înainte
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
trebuie pregătit pentru odihna cea veșnică: slujbe, priveghi, bocitoare, praznic. Ea știa că trebuie să respecte datina din bătrâni, apoi urma să ia viața de la capăt, după același tipic. Alte personaje au trăsături comune: părintele Dănilă e înalt, pleșuv, cu pântecele revărsat; baba Maranda, vrăjitoarea, e săracă, lipită pământului; argatul Mitrea citește semnele meteorologice, mănâncă între animalele lui în șură. Iubitori de petreceri, muntenii merg la cumătrii sau nunți. Apropierea de Miorița este evidentă, dar sunt și unele deosebiri. În baladă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
transferă evenimentul din real în fabulos. El deschide textul, ia parte la constituirea cadrului poveștii și este văzut de naratorul-personaj "ca un țăran de la noi de pe Moldova, ras și cu mustața albă, plin la obraz și c-o leacă de pântece". Era ghicitor în zodii ca și tatăl său. Arta ghicitului și-o exercită în Negustor lipscan. Acest om "bătrân și înțelept" se apropie de cele tainice, are dar de solomonar, invită convivii să se supună ritualului statornicit: "Noi, aici, de când
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să lupte. De fapt, patimile, așa cum se explică în capitolul 15, pentru patimi și pentru răutățile céle cumplite și care din care să naște, se află într-o strân să relație progresivă: „curviile cele de multe feluri“ fiind rezultatul „îndrăcirii pântecelui“ și dând naștere, la rândul lor, la mânie și bârfă. În capitolul următor, pentru pa ti mi le céle trupești din ce să fac și cu ce să le biruim preiale, apariția „poftei cea trupeas că“ este strâns legată de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu scopul de a-l înfricoșa și pentru a-l avertiza în acest fel că poate oricând să fie pedepsit mai rău, în caz de recidivă. Sancțiunea pecuniară se prelungește și în secolul al XVIII-lea. Dușe gubină sau gloaba pântecelui atinge familia, dar cum am tot vorbit despre acest subiect nu vom mai insista. Clericii con siliului au propriile maniere de a-i trata pe oameni și de a impune, până la urmă, soluția pe care ei o consideră cea mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
înțelegerea sensului filmului. Spre deosebire de secvență 48 nocturnă, care ni-l înfățișează pe Emanou, imaginile-simbol sunt prezentate ziua. d.1. Păpușă distrusă de mână dictatoriala Prima imagine este cea a păpușii distruse de o mană dictatoriala care îi iese amenințător din pântece. Imaginea are caracter oximoronic 49; ideea de dictatror vine în contradicție cu puritatea specifică vârstei copilăriei. Se poate considera că păpușă, născătoare de dictatori, este imaginea candorii ucigașe, trăsătură specifică atât lui Emanou (în piesa de teatru)50, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
altfel, unul din motivele arrabaliene prezente și în alte piese. În O țestoasă numită Dostoievski 118, de exemplu, țestoasă gigantică apare în urma unei explozii nucleare. Exemplar prețios al unei grădini zoologice, țestoasă ajunge că, la sfârșitul piesei, să adăpostească în pântecele ei cuplul de îndrăgostiți, pe Malik și pe Liska. E, în fond, o încercare de redescoperire a paradisului pierdut printr-un fel de regressum ad uterum, o reîntoarcere, prin părăsirea acestei lumi, în propria mamă. La fel că elefantul, prezent
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Ură plăcerea, ura mâncarea, băutură. Adoră banii și teama de suferință. "Seneca reprezintă uscăciunea arzătoare, depresiva, chinuita a limbajului și a puterii. Este cel dintâi care s-a botezat "pedagogul neamului omenesc". Moartea te da la o parte de lângă un pântece dezgustător și rău-mirositor."6 Românii erau obsedați de ajunul morții, de acel taedium, care, desi îmbracă alte forme lingvistice în secolele următoare acedia creștinilor, melancolie, spleen, cafard, depresie conține un secret dureros: "există inefabil, iar inefabilul este realul, realul nefiind
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
pentru această lume, așa spunea mama. Numele acela, mormântul acela, întotdeauna au avut pentru mine ceva misterios, nocturn și poate că au fost cauza existenței mele atât de dificile, participând la acel tragic eveniment, dat fiind că mă aflam în pântecele mamei mele; poate așa se explică toate acele spaime de neînțeles, cănd nu-mi dădeam seama dacă dormeam sau sufeream cu adevarat, acele halucinații, când mi se părea că de mine se apropie cineva cu o lanternă, un bătrân, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
în ape dulci, ci doar pescuitul marin, practicat la scară industrială (cu precădere pescuitul balenei, care face să curgă râuri de sânge și cerneală). Însă nu întotdeauna se poate vorbi de o mobilizare venită din inimă, ci mai ales din pântece sau din pungă, prilejuită într-o mare măsură de teama secătuirii oceanelor, de dispariția unei resurse alimentare de prim plan, a unei surse de profit considerate inepuizabile până nu de mult. Dotat cu și mai puțină rațiune decât animalele terestre
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
intrusele erau împrăștiate prin iarbă, suficient de departe încât să poată să plece în lumea largă și să-și caute alt loc de hibernat. Doar una s-a întors. A doua zi dis-de-dimineață, în lumina răsăritului, i-am văzut forma pântecelui proiectându-se clar pe o dală. Am luat-o și am dus-o pe iarbă. Ea s-a întors iar la mine. Acest du-te-vino a durat o săptămână întreagă, după care m-am hotărât să o pun într-un borcan
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
toate acestea, în inima munților arizi care se ridică în mijlocul deșertului saharian, în adâncul grotelor inaccesibile, subzistă scânteia vieții, jăratecul inteligenței: câțiva șobolani refugiați în aceste nișe, hrănindu-se cu te-miri-ce (rădăcini, poate niște larve sau viermișori care vegetează în pântecele pământului), așteaptă cu prudență ca aerul să redevină respirabil, pentru a se aventura, într-o bună zi, să iasă la suprafață. Deși încă nu avem nici cea mai mică dovadă în acest sens, nimic nu ne interzice să credem că
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
mai intre în voie. Acum, de ne-ar da odată ce ne-ar da, zise Flămânzilă, căci mă roade la inimă de foame ce-mi e! Ia mai îngăduiți oleacă, măi, zise Ochilă, că doar nu v-au mas șoarecii în pântece. Acuș s-or aduce și bucatele, și vinul, și numai de-ați avă pântece unde să le puneți. Îndată vi s-a aduce și demâncare și băutură, zise împăratul, și numai de-ați pută dovedi cât vă voiu da eu
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Flămânzilă, căci mă roade la inimă de foame ce-mi e! Ia mai îngăduiți oleacă, măi, zise Ochilă, că doar nu v-au mas șoarecii în pântece. Acuș s-or aduce și bucatele, și vinul, și numai de-ați avă pântece unde să le puneți. Îndată vi s-a aduce și demâncare și băutură, zise împăratul, și numai de-ați pută dovedi cât vă voiu da eu; că, de nu-ți fi mâncători și băutori buni, v-ați găsit beleaua cu
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
voiu da eu; că, de nu-ți fi mâncători și băutori buni, v-ați găsit beleaua cu mine, nu vă pară de șagă! De ne-ar da Dumnezeu tot atâta supărare, luminarea-voastră, zise atunci Flămânzilă, ținându-se cu mâinile de pântece. Și înălțimei-voastre gând bun și mână slobodă,ca să ne dați cât se poate mai multă mâncare și băuturică, zise Setilă, căruia îi lăsa gura apă ... Dialogul conferă operei și stilului ei oralitate, deci accesibilitate. Făcându-și ucenicia la școala naratorilor-țărani
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]