1,752 matches
-
încă: nici nu puteam s-o înțeleg; cumplitele lucruri neguroase de demult, totuși, îmi trimeteau o adiere de durere din mormântul trecutului. Iar Chiva, alături, se gândea cu ochii negri, mari, nemișcați. Deodată zise cu glasul moale: — Și maica a păcătuit cu stăpânul cel vechi al moșiei... Acuma, parcă-i un blestem!... Începu a râde întorcându-și fața spre mine: Lasă, Niculiță, nu-i nimic; poate n-o să mai afle nimeni! Și închise ochii, plecându-se spre mine, ca s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
la nevastă, ba pân’ la crâșmă - baba dădea de știre bărbatului, sara... Așa a fost... Și s-a mai întâmplat de i-a fost drag femeii unul, un băietan... da’ ea nu spunea nimănui... și nici băietanul nu știa... De păcătuit nu păcătuia, da’ așa-i era drag, macar să mai iasă în lume, să mai soarbă lumină, ci numai în casa urâtului se înădușea... Ș-a început a o bate, săraca, a început a o bate bărbatul... Ș-o bate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ba pân’ la crâșmă - baba dădea de știre bărbatului, sara... Așa a fost... Și s-a mai întâmplat de i-a fost drag femeii unul, un băietan... da’ ea nu spunea nimănui... și nici băietanul nu știa... De păcătuit nu păcătuia, da’ așa-i era drag, macar să mai iasă în lume, să mai soarbă lumină, ci numai în casa urâtului se înădușea... Ș-a început a o bate, săraca, a început a o bate bărbatul... Ș-o bate azi, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Se zbătea urlând; și Sanis rămase încremenit cu gura căscată; mâna cu pilugul i se lăsă în jos; se întoarse spre nevastă-sa, privind-o lung. —Vezi? vorbi încet femeia. Ai văzut? Ce să facem noi acuma?... Cu ce-am păcătuit, ca să cadă asupra casei noastre așa nenorocire?... Sanis nu mai zise nimic; dar în ochii lui era grămădită o adâncă mâhnire. Stătu mult într-un colț, privind spre fată-sa, care plângea cu fața-n jos, la marginea divanului. VIItc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
poate să mă lese așa! Trebuie să mă duc până la dânsul! În genunchi am să mă duc până la el! De ce m-a lăsat așa? S-ajung și eu ca fata picherului! Mamă! mamă! spune-mi ce să fac - căci am păcătuit! Mi-a fost astăzi rău... Parcă eram plină de venin... Ș-am simțit... Vai! ce să fac! ce să fac! Mă omor! mă dau cu capu-ntr-o fântână... În glasul ei creștea o durere înfricoșată. Se simțea acuma mică și neputincioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
că ești prea sensibil; dacă nu ești învinovățit că umbli cu capul în nori, te trezești învinovățit că ești prea lucid. De scăpat, nu scapi. A muri nevinovat înseamnă doar a muri prea devreme, înainte de a fi avut timp să păcătuiești. Dar există vinovății și vinovății. Când locuiam singur, la marginea orașului, trebuia să scot apă din puț în curte ca să mă spăl și, iarna, asta era destul de chinuitor. Întârziam câte un ceas în pat înainte de a mă hotărî să cobor
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ea însăși că el este frate-său? Eu am lucrat cu inimă curată și cu mîini nevinovate." 6. Dumnezeu i-a zis în vis: "Știu și Eu că ai lucrat cu inima curată: de aceea te-am și ferit să păcătuiești împotriva Mea. Iată de ce n-am îngăduit să te atingi de ea. 7. Acum, dă omului nevasta înapoi; căci el este prooroc, se va ruga pentru tine, și vei trăi. Dar, dacă n-o dai înapoi, să știi că vei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
toți slujitorii săi, și le-a spus tot ce se întîmplase. Și oamenii aceia au fost cuprinși de o mare spaimă. 9. Abimelec a chemat și pe Avraam și i-a zis: "Ce ne-ai făcut? Și cu ce am păcătuit eu împotriva ta, de ai făcut să vină peste mine și peste împărăția mea un păcat atît de mare? Ai făcut față de mine lucruri care nu trebuiau nicidecum făcute." 10. Și Abimelec a zis lui Avraam: "Ce ai văzut de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
mînă tot ce are. 9. El nu este mai mare decît mine în casa aceasta, și nu mi-a oprit nimic, afară de tine, pentru că ești nevasta lui. Cum aș putea să fac eu un rău atît de mare și să păcătuiesc împotriva lui Dumnezeu?" 10. Măcar că ea vorbea în toate zilele lui Iosif, el n-a voit să se culce și să se împreune cu ea. 11. Într-o zi, cînd intrase în casă, ca să-și facă lucrul, și cînd nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
și a frînt toți copacii de pe cîmp. 26. Numai în ținutul Gosen, unde erau copiii lui Israel, n-a bătut piatră. 27. Faraon a trimis să cheme pe Moise și pe Aaron, și le-a zis: "De data aceasta, am păcătuit; Domnul are dreptate, iar eu și poporul meu suntem vinovați. 28. Rugați-vă Domnului, ca să nu mai fie tunete și piatră; și vă voi lăsa să plecați, și nu veți mai fi opriți." 29. Moise i-a zis: Cînd voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
de la Faraon, și a ieșit afară din cetate, și-a ridicat mîinile spre Domnul, tunetele și piatra au încetat, și n-a mai căzut ploaia pe pămînt. 34. Faraon, văzînd că ploaia, piatra și tunetele încetaseră, n-a contenit să păcătuiască și și-a împietrit inima, el și slujitorii lui. 35. Lui Faraon i s-a împietrit inima și n-a lăsat pe copiii lui Israel să plece, după cum spusese Domnul prin Moise. $10 1. Domnul a zis lui Moise: "Du
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
pămînt și tot rodul pomilor, tot ce lăsase piatra; și n-a rămas nimic verde în copaci, nici în iarba de pe cîmp, în toată țara Egiptului. 16. Faraon a chemat îndată pe Moise și pe Aaron, și a zis: "Am păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeului vostru, și împotriva voastră. 17. Dar iartă-mi păcatul numai de data aceasta; și rugați pe Domnul, Dumnezeul vostru, să depărteze de la mine și urgia aceasta de moarte!" 18. Moise a ieșit de la Faraon, și s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
vom asculta: dar să nu ne mai vorbească Dumnezeu, ca să nu murim." 20. Moise a zis poporului: "Nu vă înspăimîntați; căci Dumnezeu a venit tocmai ca să vă pună la încercare, și ca să aveți frica Lui înaintea ochilor voștri, pentru ca să nu păcătuiți." 21. Poporul stătea în depărtare, iar Moise s-a apropiat de norul în care era Dumnezeu. 22. Domnul a zis lui Moise: "Așa să vorbești copiilor lui Israel: "Ați văzut că v-am vorbit din ceruri. 23. Să nu faceți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
Eufrat). Căci voi da în mîinile voastre pe locuitorii țării, și-i vei izgoni dinaintea ta. 32. Să nu faci legămînt cu ei, nici cu dumnezeii lor. 33. Ei să nu locuiască în țara ta, ca să nu te facă să păcătuiești împotriva Mea; căci atunci ai sluji dumnezeilor lor, și aceasta ar fi o cursă pentru tine." $24 1. Dumnezeu a zis lui Moise: "Suie-te la Domnul, tu și Aaron, și șaptezeci de bătrîni ai lui Israel, și să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
făcut un păcat foarte mare! Și-au făcut un dumnezeu de aur. 32. Iartă-le acum păcatul! Dacă nu, atunci șterge-mă din cartea Ta pe care ai scris-o!" 33. Domnul a zis lui Moise: "Pe cel ce a păcătuit împotriva Mea, pe acela îl voi șterge din cartea Mea. 34. Du-te dar, și du poporul unde ți-am spus. Iată, Îngerul Meu va merge înaintea ta, dar în ziua răzbunării Mele, îi voi pedepsi pentru păcatul lor!" 35
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
cei ce s-au răzvrătit după ce auziseră? N-au fost oare toți aceia, care ieșiseră din Egipt prin Moise? 17. Și cine au fost aceia de care S-a dezgustat El patruzeci de ani? N-au fost oare cei ce păcătuiseră, și ale căror trupuri moarte au căzut în pustie? 18. Și cui S-a jurat El că n-au să intre în odihna Lui? Nu S-a jurat oare celor ce nu ascultaseră? 19. Vedem dar că n-au putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
ne îndemnăm la dragoste și la fapte bune. 25. Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei; ci să ne îndemnăm unii pe alții, și cu atît mai mult, cu cît vedeți că ziua se apropie. 26. Căci, dacă păcătuim cu voia după ce am primit cunoștința adevărului, nu mai rămîne nici o jertfă pentru păcate, 27. ci doar o așteptare înfricoșată a judecății, și văpaia unui foc, care va mistui pe cei răzvrătiți. 28. Cine a călcat Legea lui Moise, este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
Voi plăti o datorie pe care n-am contractat-o niciodată”), întruchipează în dramaturgia shakespeariană una dintre rarele figuri ale răscumpărării păcatelor, răscumpărarea unei duble datorii, a sa și a tatălui său. Căci viața voit destrăbălată a prințului („Vreau să păcătuiesc, dar numai pentru că așa o să fac din păcatele mele un merit, răscumpărând greșelile trecutului când nimeni nu se va aștepta la asta”) pare destinată să graveze în însăși ființa lui moștenirea grea a păcatelor părintești. Iată de ce Henric al V
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
Tu-ntodeauna-mi dai în dar Gândul că nu trăiesc în zadar. — Ce cântă nebunii ăștia? se adresă Ignatius fabricii goale încercând să-și îngrămădească filmul în buzunar. Tu niciodată nu mă rănești Și niciodată nu mă părăsești N-am să mai păcătuiesc Am să câștig ș-am să iubesc Acum, că-l am pe Isus. Trăgând după el capătul filmului derulat, Ignatius se grăbi spre ușă și intră în birou. Cele două purtătoare de drapel, nemișcate, prezentau dosul cearșafului pătat unui Gonzalez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
el. Când intră în bucătărie, mama lui îl întâmpină căzând în genunchi în fața lui și zicând: — Doamne, spune-mi de ce m-ai pus să port această cruce-ngrozitoare? Ce-am făcut, Doamne? Spune-mi! Trimite-mi un semn! N-am păcătuit cu nimic! — Sfârșește imediat cu blasfemia asta, țipă Ignatius. Ochii doamnei Reilly se adresau tavanului, căutând răspunsul printre crăpături și pete de grăsime. Iată de ce primire am parte după o zi descurajantă în care am luptat pentru existență pe străzile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Sintem, se știi toți am merturisescu, cu adevărat martur: nitrăpolit Gorghi Suceava... Se știi toți, am schiris cu mena me și am pus pecete nostru, mai mari marturiia, se știi...” --Cum ți se pare, părinte? --De ce mă pui să păcătuiesc acum la bătrânețe, fiule? --Adevărul spus nu este un păcat, prea cucernice părinte. Tăgăduind un adevăr, ne adăugăm păcate noi la șirul celor vechi... --Bag samă că nu ești departe de gândul unui călugăr, dragule... --Fac și eu ce pot
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dintre voi, însă, pleacă urechea la aceste lucruri? Cine vrea să ia aminte la ele și să asculte pe viitor? 24. Cine a dat pe Iacov pradă jafului, și pe Israel în mîinile jefuitorilor? Oare nu Domnul, împotriva căruia am păcătuit? Ei n-au voit să umble pe căile Lui, și n-au ascultat Legea Lui. 25. De aceea a vărsat El peste Israel văpaia mîniei Lui, și grozăviile războiului: războiul l-a aprins din toate părțile și n-a înțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
25. Eu, Eu îți șterg fărădelegile, pentru Mine, și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele tale. 26. Adu-Mi aminte, să ne judecăm împreună, vorbește tu însuți, ca să-ți scoți dreptatea. 27. Cel dintîi tată al tău a păcătuit și învățătorii tăi s-au răzvrătit împotriva Mea. 28. De aceea am socotit ca niște pîngăriți pe căpeteniile sfîntului locaș, am dat pierzării pe Iacov, și batjocoririi pe Israel." $44 1. "Ascultă acum, Iacove, robul Meu, Israele, pe care te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
să fi făcut asemenea lucruri pentru cei ce se încred în El. 5. Tu ieși înaintea celor ce împlinesc cu bucurie dreptatea, celor ce umblă în căile Tale, și își aduc aminte de Tine. Dar Te-ai mîniat, pentru că am păcătuit: vom suferi noi veșnic, sau putem fi mîntuiți? 6. Toți am ajuns ca niște necurați și toate faptele noastre bune sunt ca o haină mînjită. Toți suntem ofiliți ca o frunză, și nelegiuirile noastre ne iau ca vîntul. 7. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
pe bătrînii fără dinți. De aceea zic ei, nu ucide! Pentru ca el și slugile sale să ucidă! Ei sînt aleșii! Ei sînt chemați să fie lupi, iar voi, oi. De aceea, popor samarinean, lepădă-te de Învățătura lor!... Deci nu păcătui, ca ei să-ți amăgească fetele În floare! Deci nu-ți pizmui aproapele, căci n-ai la ce rîvni! Ei cer totul de la tine, și sufletul, și trupul, și duhul, și gîndul, și-ți dau În schimb făgăduința; pentru supușenia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]