43,895 matches
-
sau se dorește a fi un centru al lumii de la care pornește și se îndreaptă totul. El caută să trăiască după el însuși și după propria morală și nu după Dumnezeu. Prin urmare, așa precum virtuțile se nasc din smerenie, păcatele pornesc din mândrie. Din scrierile Părinților aflăm că păcatele se nasc din negrijă și neîmplinirea poruncilor, din cauza relelor săvârșite după botez, din iubirea trupească de sine, trândăvie, slavă deșartă, mândrie, poftă, plăcere, laude, gândul că patimile au slăbit, reaua întrebuințare
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
de la care pornește și se îndreaptă totul. El caută să trăiască după el însuși și după propria morală și nu după Dumnezeu. Prin urmare, așa precum virtuțile se nasc din smerenie, păcatele pornesc din mândrie. Din scrierile Părinților aflăm că păcatele se nasc din negrijă și neîmplinirea poruncilor, din cauza relelor săvârșite după botez, din iubirea trupească de sine, trândăvie, slavă deșartă, mândrie, poftă, plăcere, laude, gândul că patimile au slăbit, reaua întrebuințare a ideilor căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
trupească de sine, trândăvie, slavă deșartă, mândrie, poftă, plăcere, laude, gândul că patimile au slăbit, reaua întrebuințare a ideilor căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor, la toate acestea contribuind și diavolul cu ispita lui. Sfântul Maxim Mărturisitorul menționează că păcatele ne vin prin reaua întrebuințare a puterilor sau a facultăților sufletului, a celei poftitoare, irascibile și raționale. Astfel, neștiința și nechibzuința vin din reaua întrebuințare a puterii raționale, iar ura și necumpătarea, din reaua întrebuințare a puterii irascibile (iuțimea) și
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
acestora se naște cunoștința și chibzuința, iubirea și cumpătarea. Un alt iubitor de înțelepciune și de trăire filocalică Sfântul Paisie Velicikovski , referindu-se și el la meșteșugul demonilor de a se insinua în sufletul nostru, spune că, mai înainte de tot păcatul, dracii slobod acestea trei : pizma cea întunecată, iuțimea cea sălbatică, adică cea fără de omenie și cu chip de fiară, și neînțelegerea, care este ca o negură întunecată, adică împuținarea minții. „Acestea trei - spune Sfântul Paisie vin înaintea tuturor păcatelor, că
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
tot păcatul, dracii slobod acestea trei : pizma cea întunecată, iuțimea cea sălbatică, adică cea fără de omenie și cu chip de fiară, și neînțelegerea, care este ca o negură întunecată, adică împuținarea minții. „Acestea trei - spune Sfântul Paisie vin înaintea tuturor păcatelor, că nu face omul nici un păcat de nu vor veni mai întâi acestea trei, și îl împart pe el întru toate răutățile : sau în uitare, sau în iuțime, sau întru neînțelegere. Din acestea trei se naște nesimțirea sufleteștilor simțiri și
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
pizma cea întunecată, iuțimea cea sălbatică, adică cea fără de omenie și cu chip de fiară, și neînțelegerea, care este ca o negură întunecată, adică împuținarea minții. „Acestea trei - spune Sfântul Paisie vin înaintea tuturor păcatelor, că nu face omul nici un păcat de nu vor veni mai întâi acestea trei, și îl împart pe el întru toate răutățile : sau în uitare, sau în iuțime, sau întru neînțelegere. Din acestea trei se naște nesimțirea sufleteștilor simțiri și se face ochiul cel sufletesc, adică
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
naște nesimțirea sufleteștilor simțiri și se face ochiul cel sufletesc, adică mintea, întunecată, și-l stăpânesc pe om toate patimile”<footnote Sf. Paisie Velicikovski, „Crinii țarinii”, în colecția „Comorile Pustiei”, vol. 12, Edit. Anastasia, București, 1996, p. 108. footnote>. Originea păcatului se află în libertatea, voința și alegerea greșită a omului, el putând sau nu consimți la alegerea lui, căci „...nu în firea lucrurilor stă păcatul, ci se naște din voia slobodă a celui cel face”<footnote Sf. Ioan Gură de
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
țarinii”, în colecția „Comorile Pustiei”, vol. 12, Edit. Anastasia, București, 1996, p. 108. footnote>. Originea păcatului se află în libertatea, voința și alegerea greșită a omului, el putând sau nu consimți la alegerea lui, căci „...nu în firea lucrurilor stă păcatul, ci se naște din voia slobodă a celui cel face”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni”, omilia XXXI, ediție revizuită de Constantin Făgețan, trad. din limba elină, după ediția Oxonia, 1847, de Arhim
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Corinteni”, omilia XXXI, ediție revizuită de Constantin Făgețan, trad. din limba elină, după ediția Oxonia, 1847, de Arhim. Theodosie Athanasiu (an 1908), Edit. Sophia, București, 2005, p. 324. footnote>. Părintele Stăniloae, ca un bun cunoscător al firii omenești, menționează că „păcatul nu poate fi inspirat de fire. Firea nu poate da decât temeri și inspirații bune. Păcatul vine ca un adaos, prin faptul că voința primește inspirații din altă parte, sau poate nu vrea să țină seama peste tot de rațiunea
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
de Arhim. Theodosie Athanasiu (an 1908), Edit. Sophia, București, 2005, p. 324. footnote>. Părintele Stăniloae, ca un bun cunoscător al firii omenești, menționează că „păcatul nu poate fi inspirat de fire. Firea nu poate da decât temeri și inspirații bune. Păcatul vine ca un adaos, prin faptul că voința primește inspirații din altă parte, sau poate nu vrea să țină seama peste tot de rațiunea firii”<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr.1, în „Filocalia...”, vol. II, p. 274 footnote
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Stăniloae, notă explicativă, nr.1, în „Filocalia...”, vol. II, p. 274 footnote>. Așadar, depinde de noi să acceptăm sau nu, ceea ce ne îmbie diavolul. Astfel, „celui slab toate i se fac spre pagubă, celui tare toate spre folos, iar în păcatele noastre și în pierderea noastră nu Satana, ci propria noastră voință este vinovată. Toate vin de la voie”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Omilii la Postul Mare, Cuvânt la Duminica întâi a Sfântului și Marelui Post”, versiune românească îmbunătățită pornind
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
nimic din cele create și făcute de Dumnezeu nu este rău<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete despre dragoste”, suta a treia, cap.3, în „Filocalia...”, vol. II, p. 87. footnote>. În ce privește pe Dumnezeu, El nu poate fi creatorul răului, al păcatului, căci El nu voiește răul, fiind bunătatea absolută, Binele suprem, pe care îl exprimă prin interdependența față de orice lucru ce se cheamă ispită și prin voința Sa de a face numai ceea ce corespunde ființei Lui. În dese rânduri, păcătosul încearcă
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
absolută, Binele suprem, pe care îl exprimă prin interdependența față de orice lucru ce se cheamă ispită și prin voința Sa de a face numai ceea ce corespunde ființei Lui. În dese rânduri, păcătosul încearcă să se desculpe și să arunce vina păcatului pe ceilalți sau chiar pe diavol, neștiind că aceasta este tot o uneltire vicleană a Satanei care „dorește foarte ca noi să aruncăm asupra lui vinovăția păcatelor noastre, și prin aceasta să ne amăgim și să ne adormim pe noi
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Lui. În dese rânduri, păcătosul încearcă să se desculpe și să arunce vina păcatului pe ceilalți sau chiar pe diavol, neștiind că aceasta este tot o uneltire vicleană a Satanei care „dorește foarte ca noi să aruncăm asupra lui vinovăția păcatelor noastre, și prin aceasta să ne amăgim și să ne adormim pe noi înșine, să săvârșim tot felul de păcate și necurmat să înmulțim și să mărim pedeapsa noastră, pierzând toată iertarea. Noi, însă, să nu facem una ca aceasta
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
neștiind că aceasta este tot o uneltire vicleană a Satanei care „dorește foarte ca noi să aruncăm asupra lui vinovăția păcatelor noastre, și prin aceasta să ne amăgim și să ne adormim pe noi înșine, să săvârșim tot felul de păcate și necurmat să înmulțim și să mărim pedeapsa noastră, pierzând toată iertarea. Noi, însă, să nu facem una ca aceasta, ci să ne venim întru cunoștința de noi înșine. Să învățăm a cunoaște rănile noastre, și atunci vom nimeri și
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
osândirea aproapelui<footnote Sf. Ioan Scărarul, „Scara”, cuv. 15, cap. 15, în „Filocalia...”, vol. IX, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1980, p. 225. footnote>. Scriitorul filocalic Talasie Libianul ne învață că „deprinderea virtuții sau a păcatului ne mișcă să gândim, să grăim sau să săvârșim cele bune sau cele rele”<footnote Talasie Libianul, „Despre dragoste”, suta a treia, cap. 3, în „Filocalia...”, vol. IV, Edit. Humanitas, 2000, p. 26. footnote>, astfel, singur omul este răspunzător pentru
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
ne mișcă să gândim, să grăim sau să săvârșim cele bune sau cele rele”<footnote Talasie Libianul, „Despre dragoste”, suta a treia, cap. 3, în „Filocalia...”, vol. IV, Edit. Humanitas, 2000, p. 26. footnote>, astfel, singur omul este răspunzător pentru păcatele săvârșite, diavolul având putere doar asupra celor ce-i gustă momeala și consimt ispitelor lui. Sfântul Ioan Gură de Aur, ale cărui scrieri au stat în nenumărate rânduri ca sursă de inspirație pentru Părinții filocalici, făcând referire și el la
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
diavolul având putere doar asupra celor ce-i gustă momeala și consimt ispitelor lui. Sfântul Ioan Gură de Aur, ale cărui scrieri au stat în nenumărate rânduri ca sursă de inspirație pentru Părinții filocalici, făcând referire și el la începuturile păcatelor, consideră că „... mândria și trândăvia, din care izvorăște și lăcomia pântecelui, sunt începuturile tuturor relelor”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni”, omilia XXIII, p. 242. footnote>. Încă o cauză importantă a săvârșirii păcatului
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
păcatelor, consideră că „... mândria și trândăvia, din care izvorăște și lăcomia pântecelui, sunt începuturile tuturor relelor”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni”, omilia XXIII, p. 242. footnote>. Încă o cauză importantă a săvârșirii păcatului de către noi ar fi și lipsa de Dumnezeu, lipsa preocupărilor spirituale. Când cineva a gustat din dulceața comuniunii cu Dumnezeu, nu se mai întoarce la dulceața amăgitoare și ieftină a păcatelor, căci păcatul, „întrucât este în lucrare, îți aduce oarecare
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
p. 242. footnote>. Încă o cauză importantă a săvârșirii păcatului de către noi ar fi și lipsa de Dumnezeu, lipsa preocupărilor spirituale. Când cineva a gustat din dulceața comuniunii cu Dumnezeu, nu se mai întoarce la dulceața amăgitoare și ieftină a păcatelor, căci păcatul, „întrucât este în lucrare, îți aduce oarecare plăcere - dar după ce s-a sfârșit, atunci mica plăcere zboară și în locul ei intră nemulțumirea și tristețea”<footnote Ibidem, omilia XVI, p. 170. footnote>. De fapt, răul „numai numele îl are
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
footnote>. Încă o cauză importantă a săvârșirii păcatului de către noi ar fi și lipsa de Dumnezeu, lipsa preocupărilor spirituale. Când cineva a gustat din dulceața comuniunii cu Dumnezeu, nu se mai întoarce la dulceața amăgitoare și ieftină a păcatelor, căci păcatul, „întrucât este în lucrare, îți aduce oarecare plăcere - dar după ce s-a sfârșit, atunci mica plăcere zboară și în locul ei intră nemulțumirea și tristețea”<footnote Ibidem, omilia XVI, p. 170. footnote>. De fapt, răul „numai numele îl are de plăcere
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
s-a sfârșit, atunci mica plăcere zboară și în locul ei intră nemulțumirea și tristețea”<footnote Ibidem, omilia XVI, p. 170. footnote>. De fapt, răul „numai numele îl are de plăcere, fiindcă de fapt este pustiu de dânsa. Mai înainte de săvârșirea păcatului este mai mult o nebunie decât o plăcere, iar după săvârșire, degrab s-a stins și aceasta”<footnote Ibidem, pp. 234-235. footnote>. Dezvoltând această idee, Sfântul Ioan Gură de Aur spune : „Chiar de am spune mii de vorbe, totuși nici un
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
nesuferit, ceea ce nu pot tăgădui nici chiar cei ce se tăvălesc în rele, și numai când ne depărtăm de răutate, simțim cu strășnicie veninul ei”<footnote Ibidem, p. 234. footnote>. Numai focul dragostei de Dumnezeu poate opri sau curăța rugina păcatului pe care vrea diavolul vrea să o introducă sau a introdus-o deja în inima noastră. Alte cauze ale păcatelor relevate în literatura filocalică ar fi următoarele: mila de sine, senzualitatea, dorul de a fi pe placul oamenilor și alipirea
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
simțim cu strășnicie veninul ei”<footnote Ibidem, p. 234. footnote>. Numai focul dragostei de Dumnezeu poate opri sau curăța rugina păcatului pe care vrea diavolul vrea să o introducă sau a introdus-o deja în inima noastră. Alte cauze ale păcatelor relevate în literatura filocalică ar fi următoarele: mila de sine, senzualitatea, dorul de a fi pe placul oamenilor și alipirea de cele pământești, acestea fiind și trăsăturile caracteristice ale unei inimi iubitoare de păcat și prin urmare și ațâțătorii principali
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
în inima noastră. Alte cauze ale păcatelor relevate în literatura filocalică ar fi următoarele: mila de sine, senzualitatea, dorul de a fi pe placul oamenilor și alipirea de cele pământești, acestea fiind și trăsăturile caracteristice ale unei inimi iubitoare de păcat și prin urmare și ațâțătorii principali ai păcatelor. III. Manifestarea și felurile păcatelor Când fac referire la manifestarea și felurile păcatelor, Părinții ne sfătuiesc să nu ne ferim doar de păcatele arătate, cum ar fi lăcomia, curvia, uciderea, furtul, iubirea
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]