2,887 matches
-
recompus la cererea creatorului pentru a reflecta mai bine o viziune despre existență sau un banal sentiment. La rândul său însă îi atrage atât pe cel care-l realizează, cât și pe cel căruia i se adresează în pânza de păianjen pe care o țese. Recompunerea semantică nu mai ține cont doar de dorința unuia sau a altuia, pentru că, vrând-nevrând, trădează gânduri ascunse, sentimente refulate, invită cuvintele să-și găsească locul într-o rețea de simboluri care oferă posibilități nenumărate de
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în adâncuri. Privirile nu mai urmează un traseu ascendent, ci unul descendent. "Plutea pe mare o bucată de cer -/ Ca Prometeu pe munți, ca Atlas sub munți,/ într-o stea stinsă, mai stinsă, mai rece,/ îngerul ei făclier/ ca un păianjen se clătina de colți -/ doar valurile albe de sare/ luminând extraordinara somnolență/ păreau pisici mângâiate pe spinare." (Steaua Venerei). Trimiterile mitologice conturează și ele imaginile acvaticului ca spațiu al nediferențierii, al ștergerii limitelor dintre adânc și înalt, apa somnolentă e
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Turnu Măgurele), N. Carandino (Brăila), I.A. Bassarabescu (Ploiești), Cella Delavrancea (Râmnicu Vâlcea), Șerban Cioculescu (Turnu Severin). Proză publică V.Al. Munteanu (Reîntoarcerea la Platon), Alexandru Baciu (Sfârșit de vacanță), Dan Athanasiu (Ispita). Recenzii semnează Sorana Gurian (la Pânza de păianjen de Cella Serghi, Soarele negru de Ticu Archip, Cuceritorul de Elsa Triolet), Camil Baltazar (la Sorana Gurian, Întâmplări între amurg și noapte), Ion Caraion (la Liviu Bratoloveanu, Oameni la pândă, Ion Marin Sadoveanu, Sfârșit de veac în București). Viorica Răileanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287194_a_288523]
-
unui număr infinit de variații care transformă inspirația de odinioară într-un fel de joc formal în care naosurile catedralelor sînt din ce în ce mai înalte, deschizăturile în zid din ce în ce mai mari, coloanele din ce în ce mai firave și dantelăria de piatră din ce în ce mai străvezie, ca pînza de păianjen. Deschiderea de noi drumuri Profitînd de criza care cuprinde Europa secolelor XIV și XV, acum iau naștere forme noi de expresie care se vor dezvolta la sfirșitul secolului al XV-lea și în secolul al XVI-lea. În domeniul religios
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Fosta Securitate funcționează actualmente recondiționată facial, dar structura ei a rămas una de tip mafiotic, nociv. Printre altele, Securitatea s-a privatizat: pulverizarea membrilor ei nu a însemnat dispariția structurii de bază, ci elasticizarea acestei structuri cu picioare lungi de păianjen - sau caracatiță. Marius Oprea accentuează rolul lui Ion Iliescu de coagulator al Securității reprofilate în postcomunism: Serviciul Dezinformare a lucrat meticulos în 1990 în folosul FSN și al lui Ion Iliescu. Reactivați, foștii securiști au înțeles că nu mai erau
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
profesorului, a secondat-o constant cu sfaturi și detalii biografice pe îngrijitoarea ediției la selectarea și comentarea documentelor din arhiva CNSAS. Foarte minuțios reiese din această carte și felul în care lucra Securitatea pentru a-și supraveghea victimele, după tehnica păianjenului învăluitor. Atât înainte de arestare, cât și după eliberarea din închisoare, profesorul Mărgineanu este filat cu ceremonial, cu miză clară, supraveghetorii (securiști și informatori) având misiuni exacte și... termene de materializare (ca în fabrici și uzine). De pildă, în 1965, planul
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
săptămânale de management. Acestea sunt eficiente pentru deblocarea și Înțelegerea deciziilor, dar, paradoxal, conduc la creșterea centralismului prin următoarele căi: 1. toate deciziile trec pe la acest comitet, apoi pe la managerul general, devenind tot mai mult centrul unic al „pânzei de păianjen”; 2. la ședințele comitetului sunt aduse pentru decizii probleme ridicate de serviciile funcționale. Aceste „feude” adaugă note de analiză și propuneri care reprezintă strict punctul lor de vedere. În fața acestor teze solid elaborate, membrii comitetului sunt lipsiți de informații, de
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Walker, Bjørnstjerne Bjørnson, August Strindberg, Rabindranath Tagore sau din scriitorii de limbă idiș: S. S. Frug, Hugo Zukerman, M. Spektor, I. L. Peretz, D. Pinski ș.a. În volum i-au apărut, în transpuneri corecte, Inima de Heinrich Mann, Seducătorul de Franz Wedekind, Păianjenul de H. H. Ewers, poeme de Rabindranath Tagore (prin intermediar german). SCRIERI: Stele sub nori, București, 1927; Cartea noastră (în colaborare cu P. Crihan), Chișinău, 1934. Traduceri: Abraham Reisen, Bani de iarmaroc, București, [1919]; Heinrich Mann, Inima, București, [1925]; Franz
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290158_a_291487]
-
nori, București, 1927; Cartea noastră (în colaborare cu P. Crihan), Chișinău, 1934. Traduceri: Abraham Reisen, Bani de iarmaroc, București, [1919]; Heinrich Mann, Inima, București, [1925]; Franz Wedekind, Seducătorul, București, 1925; Rabindranath Tagore, Mama și copilul, Chișinău, 1933; Hans Heinz Ewers, Păianjenul, București, f.a. Repere bibliografice: D. Iov, Condamnarea lui Terziman, „Îndreptarea”, 1924, 570; E. Marghita, „Stele sub nori”, DMN, 1927, 26 octombrie; Const. Șăineanu, „Stele sub nori”, ADV, 1927, 13 455; Procesul de presă de la Chișinău, ADV, 1928, 13 653, 13
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290158_a_291487]
-
aerofobie), de spații deschise, piețe etc. (agorafobie), de pisici (ailurofobie), de durere (algofobie), de furtună (astrafobie), de spații înguste (claustrofobie), de sânge (hematofobie), de singurătate (monofobie sau eremofobie), de întuneric (nyctofobie), de lumină (fotofobie), de a traversa poduri (gephyrofobie), de păianjeni (arahnofobie), de aglomerație (ocholofobie), de contaminări cu microbi (misofobie), de boli (pathofobie), de foc (pirofobie), de animale (zoofobie), de necunoscut sau de străini (xenofobie), de apă (hidrofobie), de zborul cu avionul (aviofobie) etc. De asemenea, dintre fobiile vieții de fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mutilată, elongată, ce se întinde peste craca unui copac putrezit. Pare să fie o femeie, dar capul care zace inert pe pământ este cel al lui Dalí însuși, abstras dintr-o formațiune stâncoasă antropomorfică de la Cap de Creus, din Catalonia. Păianjenul din titlu, alături de o armată de furnici negre, se târâie peste fața celui căzut. Se face aluzie la o legendă franceză care spune că, dacă vezi păianjen la ceas de seară, este semn bun. Deasupra capului gelatinos al lui Dalí
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
însuși, abstras dintr-o formațiune stâncoasă antropomorfică de la Cap de Creus, din Catalonia. Păianjenul din titlu, alături de o armată de furnici negre, se târâie peste fața celui căzut. Se face aluzie la o legendă franceză care spune că, dacă vezi păianjen la ceas de seară, este semn bun. Deasupra capului gelatinos al lui Dalí se află un tun care scuipă pe gura lui un cal și un aeroplan, ca un balon dezumflat. Ambele sunt pe punctul să se prăbușească peste Victoria
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
opusă, atârnând de un copac desfrunzit, o femeie moale, aproape ruptă în două de furca ramurilor, cântă la un violoncel moale cu un arcuș vâscos" (apud Rojas 1993: 57). Din descrierea extrem de precisă și de detaliată a lui Dalí lipsesc păianjenul cu picioare lungi și păroase, ca și furnicile ce se cațără pe rochia femeii - simboluri thanatice. Dalí a încercat pentru prima oară imaginea dublă într-o pictură ambițioasă, Omul invizibil, începută în iarna anului 1929, încă neterminată în 1931, când
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
cum să umpli spațiul desemnat ție unuia, mi s-a nălucit cu povestea, determinare algebrică în radicalismul spațial al geometriei! Pietrișu pată lingvistică, halta Costești-Iași suspendată de spaimă, vai văi lumini în jos! perete de moment trenul de alături răstoarnă păianjenul liniilor lui de spațiu, Ruginoasa zbîrnîie în loc, cum te pui cu el, ești tu om, informație în hiperspațiu, marfă zădărnicită de comerț? pretinzi să stai cu masca recalculată în întîrziere mod artistic feroviar, numele lui acceleratul trecut pe alături, vagoane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la vier? la Siva lui Seci, ei au vier, la trei zile čem veterinaru' și le face [vaccin], ce ți-o furat, tu? junci tăiete gata! unde, a treia stație din Bistrița, cum vii încoace, mălai cît vezi cu ochii, păianjenul coboară din tavan pe mînă, a omorît un neamț în Germania și l-o adus aici, femeia l-o adus aici, ca să poată da divorț, 18 ori 20 de ani are, geamul picăturile de ploaie între ceilalți și vorbele lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ăăă, du-te acolo! vrei să dau glas acelei guri? Locvace mai mare ca locurile tîrîte prin rostogolire de roți în utopia sferei, o singură străbatere de om de piatră, Scînteia lumina IS 54 YSC Dacie albă, urcăm trei băieți, păianjen la colțul civilizare ceferistul rural, îl simt mai bine decît orășeanul antispațiile lui agresive, ramă rotundă la ochelari, cutele la pantaloni pe fișa postului, parazăpezi în mal uscat Rebricea, pisica albă zvîcnește din siguranța cărnii ei, largul de culme scăzută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
el sa esprimat că așa are ordin dela partid ca să rămâie numai oamenii partidului”. Cu certitudine, vădit contrariați de atitudinea servilă a agentului P. care nu învățase nimic din sfaturile partidului de a atrage cât mai mulți naivi în plasa păianjenului roșu, cetățenii cârjeni „...a eșit afară din sală și a început să vocifereze spunând cine este P. deidă afară căci toți sunt membrii coperatorii”. Informarea milițianului continua astfel: „Față decele ce sa întâmplat am eșit afară între populație și am
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
1925, jucată la Teatrul Național din Cernăuți), Franz Grillparzer, Sappho (1926) și Medea (1930) ș.a. Paginile din Marele negustor german (1938) sunt numai o descriere a unor realități sociale așa cum apar în romanul Casa Buddenbrook de Thomas Mann. A tradus Păianjenul negru și alte povestiri elvețiene de Jeremias Gotthelf (1968), iar din literatura norvegiană Mâinile mamei de Bjørnstjerne Bjørnson (1958). Talentul, dovedit în atâtea tălmăciri, pare absent în poeziile proprii, incluse în antologia Din scrinul vechi..., unde se mai află niște
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
Cântecul Nibelungilor, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1964; ed. pref. trad., București, 1977; Nuvela austriacă în sec. al XIX-lea, București, 1966 (în colaborare); H. J. Chr. von Grimmelshausen, Aventurosul Simplicius Simplicissimus, I-II, pref. Livia Ștefănescu, București, 1967; Jeremias Gotthelf, Păianjenul negru și alte povestiri elvețiene, pref. trad., București, 1968. Repere bibliografice: N. Iorga, Un profesor, NRL, 1924, 30; Ion Foti, Novalis, „Cântări religioase”, UVR, 1930, 8; Victor Morariu, „Gudruna”, FF, 1932, 1-2; Simion C. Mândrescu, „Gudruna”, „Revista germaniștilor români”, 1932
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
nici măcar o farfurie sau o lingură cu care să poți mânca, doar parchetul putred și plin de pământ în care mai erau impregnate urme de bocanci ale soldaților străini. Pereții erau crăpați, plini de igrasie, ninsese probabil direct în camere. Păianjeni, urechelnițe și tot felul de gândaci de toate mărimile și formele erau acum chiriașii lor. Iar din găurile pereților îi priveau curioși și puțin speriați câțiva șobolani. În camera lor, la fel, copiii n-au mai găsit nimic. Pe pere-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
viță-de-vie, toamna, la amiază, când soarele roși- atic te mângâie, nu te arde. Să vezi mâinile zgâriate și bătătorite de femei și bărbați care culeg ciorchinii și îi pun în coșuri, să simți mirosul lor proaspăt, dulceag, și să simți păianjeni mici și musculițe cum încep să- ți meargă pe mâinile parfumate. Să auzi apoi fiecare bob zdrobindu-se și scurgân- du-se sub tălpi, să simți mustul intrându-ți printre degetele picioarelor și să nu-ți fie jenă de o
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
la aceleași decepții și rupturi. Avem astăzi divorțuri provenite din voința unui singur soț sau chiar din voința părinților celor tineri. Legătura conjugală care părea un lanț de aur a devenit ulterior atât de slabă, încât pare un fir de păianjen pe care ajunge să-l frângă orice capriciu. Nu putem să nu pomenim aici și de concubinaj, acel chip de întoarcere la animalitate când două persoane de sex opus trăiesc împreună fără a fi căsătoriți, călcând în picioare toate legile
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
iubeam, ne supuneam și ne consolam în taină unul pe celălalt. Eram amândoi sărăcuți, și singuratici, și stângaci. Azi-dimineață, în bucătărie, am trăit un moment de groază la vederea a ceea ce la început mi s-a părut a fi un păianjen grotesc de uriaș, de gras și de cărnos. Până la urmă s-a dovedit a fi o broscuță adorabilă. Am prins-o cu gingășie și am transportat-o prin pădure către mlaștinile acoperite cu mușchi din spatele stâncilor. Acolo a pornit-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Nu vreau să spun prin asta că era timid, deși presupun că era un timid. Dar avea o certă trăsătură morală de blândețe. Îl văd atât de limpede în fața ochilor, aplecându-se, cu zâmbetul lui nervos, perpetuu, ca să culeagă un păianjen pe o foaie de hârtie, pe care-l arunca apoi, cu grijă, afară pe fereastră sau îl plasa într-un alt colț al casei, unde putea să-și vadă mai departe de treabă, netulburat de nimeni. Eu îi eram camarad
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
că nu a fost decât o iluzie optică și deci nu e necesară nici un fel de explicație. Seara, m-am așezat în cămăruța roșie, unde am aprins focul. Coșul a fumegat iarăși, poate că din cauza direcției vântului. În timp ce salvam un păianjen de pe o buturugă pe jumătate arsă, mi-am amintit de tatăl meu. De când m-am stabilit aici, am avut pentru prima oară parte, de ani încoace, de un foc cu flăcări. Clement iubea focurile de lemne. Ce proces straniu e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]