1,531 matches
-
Ciocănești este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Botoș și Ciocănești (reședința). Comuna s-a despărțit de curând de Iacobeni. Festivalului Național al Păstrăvului. În 2014, satul Ciocănești a fost desemnat satul cultural al României pentru acel an. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ciocănești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Ciocănești, Suceava () [Corola-website/Science/301940_a_303269]
-
de fructe de pădure. Fauna, bogată și prețioasă, include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicată: ursul și cerbul carpatin, căprioara, râsul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, corbul, vulturi, bufnite. Pârâurile de munte adăpostesc specii rare de pești, cum ar fi: păstrăvul curcubeu, mreana. Secțiunea 2. Caracteristici climatice Regimul climatic, specificități, influențe Caracteristică climatului este conferită de poziția pe care o are teritoriul U.A.T. în cadrul județului și de condițiile locale geografice. Climă în Comuna Marginea prezintă diferențieri între estul ei
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
vulpea, mistrețul, lupul, viezurele, căprioara, iepurele, nevăstuica, veverița, iar dintre păsări: vrabia, pițigoiul, mierla, ciocănitoarea, gaia, uliul, turturica, porumbelul, pupăza, cucul etc. În apele curgătoare, care străbat teritoriul comunei, se găsesc diferite specii de pești, precum: scobarul, cleanul, mreana și păstrăvul. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Negreni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,57%), cu o minoritate de romi (2,33%). Pentru 2
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
zonă: mistreți, căprioare, lupi, râși, iepuri, ulii, vulturi, vulpi, urși. O curiozitate este faptul că locuitorii satelor din zonă își lasă caii în libertate totală toată vara. În apele repezi din împrejurimile satului întâlnim pești specifici apelor de munte adică păstrăvul și lipanul și foarte rar lostrița iar în lacuri pe lângă aceștia crește cleanul, bibanul, mreana iar în Lacul Fântânele din zonă până nu demult se găsea și coregon, un pește înrudit cu lipanul.
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
sunt în jur de -25 °C și +36 °C. Datorită diversității reliefului, în zona administrativă a orașului Nucet se deosebesc mai multe tipuri de asociații vegetale (conifere, fag, gorun, nuci) și elemente faunistice (lup, căprioara, mistreț, iepuri, cocosul de munte, păstrăv, mreana de munte). Orașul Nucet are o istorie recentă, prima atestare documentara oficială având loc în 2 februarie 1956. Chiar dacă orașul este relativ nou, istoria Văii Băită este mult mai veche. Încă din anul 1270, pe aceste meleaguri ocupația de
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
m. Lungimea lui este de 32 m, lățimea de 31 m, suprafața de aprox 1.000 m² și adâncimea actuală de 14 m. Drumul de acces este asfaltat, iar la 50 m de lac se află râul Gurghiu, bogat în păstrăvi, lipani, cleni, mrene ("umbrene" în limba locului), grindei ("porcoleți"), raci și țipari, fiind un râu ideal pentru pescuitul sportiv. Lacul constituie un punct de atracție pentru turiști și pentru locuitorii din împrejurimi. Lucrările de modernizare și amenajare efectuate aici făcându
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
reprezintă 40 % din totalul plantelor care trăiesc în România. Etajul alpin este cucerit de capra neagră, cocoșul de munte și marmota. În pădurile de conifere trăiesc ursul, cerbul carpatin, râsul, căpriorul, jderul de copac, mistrețul și vulpea, iar în ape, păstrăvul, scobarul și lipanul. Conform recensământului din 1910 populația satului Moisei era de 4.093 de locuitori, dintre care 2.961 români, 1.092 germani și 35 de unguri. La recensământul din 1992 au fost consemnați 8.961 de locuitori, dintre
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
scrofa), lupul (Canis lupus), Căprioara (Capreolus capreolus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo), huhurezul (strix aluco aluco), pițigoiul de munte (Parus montanus), etc. Din fauna apelor curgătoare de munte pot fi amintite speciile: păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymalus thymalus), lostrița (Hucho hucho), porcușorul de munte (Gobio gobio). În Mureș trăiesc de asemenea mai multe specii de pești, cum ar fi : avatul, bibanul, carasul, crapul, linul, păstrăvul, roșioara, somnul, șalăuul, știuca și cleanul. În etajul
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
apelor curgătoare de munte pot fi amintite speciile: păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymalus thymalus), lostrița (Hucho hucho), porcușorul de munte (Gobio gobio). În Mureș trăiesc de asemenea mai multe specii de pești, cum ar fi : avatul, bibanul, carasul, crapul, linul, păstrăvul, roșioara, somnul, șalăuul, știuca și cleanul. În etajul de deal și podiș pot fi întâlnite următoarele specii :animale- iepurele (Lepus europaeus), căprioara, veverița, nevăstuica (Mustella nivalis), pârșul (Glis glis), orbetele (Spalax leucodon transsylvanica), păsări - cicocănitoarea (Dryobates major), gaița (Garrulus glandaris
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
internaționale acest lucru a făcut ca institutul să crească dramatic cea mai importantă schimbare comaprativ cu perioadele precedente este apariția agriculturii culoarea este roșie închisă pe parcursul întregii vieți furnicile adulte digeră numai mâncare în stare lichidă in apa lacului trăiește păstrăvul de munte păstrăvul de lac lostrița și știuca în a doua săptămână a coborât un loc ajungând pe locul este unul dintre furnizorii importanți pe plan mondial de componente auto în timpul mareelor înalte doar câteva insule rămân deasupra nivelului mării
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
a făcut ca institutul să crească dramatic cea mai importantă schimbare comaprativ cu perioadele precedente este apariția agriculturii culoarea este roșie închisă pe parcursul întregii vieți furnicile adulte digeră numai mâncare în stare lichidă in apa lacului trăiește păstrăvul de munte păstrăvul de lac lostrița și știuca în a doua săptămână a coborât un loc ajungând pe locul este unul dintre furnizorii importanți pe plan mondial de componente auto în timpul mareelor înalte doar câteva insule rămân deasupra nivelului mării principalele caracteristici ale
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
are loc acțiunea din "Împăratul-zeu al Dunei" (1981), fiul lui Paul, Împăratul-Zeu Leto Atreides II, a condus Imperiul timp de 3.500 de ani, transformând Arrakisul; producția de melanj a încetat. Leto a provocat extincția viermilor de nisip, în afara unui păstrăv de nisip cu care a intrat în simbioză, devenind un hibrid om-vierme de nisip. Civilizația umană dinaintea domniei sale a suferit de două slăbiciuni: aceea că putea fi controlată de o singură autoritate și aceea că era dependentă de melank, care
Seria Dune () [Corola-website/Science/298427_a_299756]
-
Sionei, fiica lui Moneo, ale cărei acțiuni sunt ascunse puterilor preștiente. Leto pune la cale propria sa asasinare, știind că aceasta va duce la revoltă și la explozia explorărilor și colonizărilor. Moartea trupului lui Leto dă naștere și unui nou păstrăv de nisip, care va duce la crearea unei populații de viermi de nisip și a unui nou ciclu de producție a mirodeniei. Înainte de căderea Împăratului-Zeu, haosul și foametea de pe multe lumi a făcut ca trilioane de oameni să plece în
Seria Dune () [Corola-website/Science/298427_a_299756]
-
carpatic, vârtejul pământului, campanula, ochiul boului. Fauna este reprezentată de mistreț, iepure, lup, vulpe, urs, cerb, râs, căprioară, veveriță. Dintre păsări apar aici cocoșul de munte, găinușa de alun, zăganul, iar în apele reci de munte se găsesc pești ca păstrăvul, cleanul și mreana. În zona alpină se întâlnesc acvila de munte și capra neagră. Al. Grotu, studiind fauna moluștelor și gasteropodelor, a identificat în Bucegi peste 100 de specii și varietăți, dintre care multe endemisme: "Daudebardia transsylvanica", "Vitrea transsylvanica", "Helicigona
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
cu priveliști din muntele Pleșele Holdei, Grințieșu sau Căboile. A pictat și hore de prin satele de la poalele Ceahlăului (1937). Dintre lucrările pe care le-a făcut la Broșteni se remarcă: "Pe Bistrița" (1905) - cu trei țărănci care folosesc năvodul; "Păstrăvi" (1906) - două picturi; "Piatra Holdiței" (1905); "Moara din Broșteni" - două picturi 1905 și 1906; "Cu cofele" (1906) - două tărănci tinere care cară apă de la fântâna satului; "Atacul gâștelor" (1908); "Moara" - 1908, 1914, 1916; "Cu oile" (1916) - o țărancă cu un
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Pentru cei care, dintr-un motiv sau altul, preferă carnea albă, există o firmă cu tradiție ce comercializează, într-un cort situat chiar lângă intrarea principală, pește prăjit la proțap, numit de bavarezi "Stekerlfisch" (pește înfipt). În principal se folosesc păstrăvi pescuiți, special pentru festival, din cel mai mare lac bavarez, Chiemsee. Peștele se curăță, se sărează, se codimentează și se înfige într-un băț pe care se va prăji, uns din timp în timp cu unt, deasupra unui foc din
Oktoberfest () [Corola-website/Science/306496_a_307825]
-
estetică. "Nichita Stănescu" Decembrie spre Ianuarie Despre starea poetului tînăr Starea poetului tînăr este starea națiunii, adolescența ei, înflăcărarea ei, idealurile ei. Poetul tînăr îl are pe nu îl are, curge la munte de-a dreptul în sus, zvîrlind cu păstrăvi după vulturi. Fericit nu este cel despre care se zice de bine, ci acela care zice de bine despre ceea ce este. Aurelian Titu răsare în mijlocul verbului nostru cum Pasărea măiastră în piatra lui Brîncuși. Ce chin, Doamne, și cîte viori
Aurelian Titu Dumitrescu () [Corola-website/Science/302212_a_303541]
-
din pământ, toate aparținând familiei Antonovici. În perioada 1954-1955 s-a reconstruit păstrăvăria, în aval de vechiul amplasament. Între 1979-1981 s-au realizat unele modernizări, numărul bazinelor ajungând în prezent la 38, toate din ciment. Aici se cresc puieți de păstrăv "fântânel", "curcubeu" și "indigen". Aceste soiuri de păstrăv au devenit o delicatesă cu ajutorul silvicultorului Otto Zaluțschi, locuitor din sat, care în anii 1950 a avut ideea de a-l prepara într-o nouă rețetă: afumat la foc molcom din crengi
Valea Putnei, Suceava () [Corola-website/Science/302010_a_303339]
-
1954-1955 s-a reconstruit păstrăvăria, în aval de vechiul amplasament. Între 1979-1981 s-au realizat unele modernizări, numărul bazinelor ajungând în prezent la 38, toate din ciment. Aici se cresc puieți de păstrăv "fântânel", "curcubeu" și "indigen". Aceste soiuri de păstrăv au devenit o delicatesă cu ajutorul silvicultorului Otto Zaluțschi, locuitor din sat, care în anii 1950 a avut ideea de a-l prepara într-o nouă rețetă: afumat la foc molcom din crengi rășinate și înăbușit în cetină de brad. Astfel
Valea Putnei, Suceava () [Corola-website/Science/302010_a_303339]
-
delicatesă cu ajutorul silvicultorului Otto Zaluțschi, locuitor din sat, care în anii 1950 a avut ideea de a-l prepara într-o nouă rețetă: afumat la foc molcom din crengi rășinate și înăbușit în cetină de brad. Astfel s-a creat ""păstrăvul la cobza"". Biserica Ortodoxă cu Hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, construită în 1904, repictată în 2002. Centrul Social întemeiat de Preotul Corneliu Constantin Luca, paroh al Bisericii. Localitatea este punct de plecare pentru mai multe trasee montane spre masivul
Valea Putnei, Suceava () [Corola-website/Science/302010_a_303339]
-
pentru turism cu motivații că: sport, vânătoare, pescuit, drumeții, interes pentru folclor, etnografie, obiceiuri. Se pot organiza excursii de o zi, schi și săniuș, turism ecologic sau etnografic. Se poate vină cerbul, căpriorul, mistrețul, lupul, vulpea. Pescuitul oferă posibilități pentru păstrăv, mreana și clean. Iubitorii turismului, vânatului și pescuitului vor avea momente de neuitat dacă vor veni să se bucure de ceea ce oferă comună Straja. Calea ferata Suceava-Nisipitu străbate comună de la est la vest, în Straja existând stație CFR. Însă după
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
handbal, sală de spectacole de teatru și cinema. Din Voineasa pornesc diverse trasee turistice către "Cataractele Lotrului", pădurea rezervației naturale Latorița, hidrocentrala de la Ciunget și lacul de acumulare Vidra (pe râul Lotru). Pe râurile din zonă se poate practica pescuitul păstrăvului.
Comuna Voineasa, Vâlcea () [Corola-website/Science/302048_a_303377]
-
vegetației precum și experiențe privind potențialul productiv al pajiștilor și al pădurilor. Dintre insecte majoritatea locuitorilor caracteristici ai apelor reci și repezi trăiesc sub pietre ca de exemplu efemeridele și larvele libelulelor. Dintre pești, în apele de la înălțimile mai mari întâlnim păstrăvul ("Salmo Trutta Fario"), boișteanul ("Phoxinus Phoxinus") și grindelul ("Noemacheilus Barbatulus"). Pentru apele mai joase cu curgere mai liniștită sunt caracteristice speciile: lipanul ("Thymallus Thymallus") și moioaga ("Barbus Meridionalis Petenyii") precum și scobarul ("Chondrostoma Nasus") și cleanul ("Leuciscus Cephalus"). În pădurile de
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
bordul navelor de pescuit care nu respectă dispozițiile stabilite în alin. 1 și 2, cu condiția ca aceste cantități să nu depășească 5% din greutatea totală în viu a organismelor marine de la bord. Articolul 26 Restricții privind pescuitul somonului și păstrăvului de mare 1. Somonul și păstrăvul de mare nu se păstrează la bord, nu se transbordează, nu se descarcă la țărm, nu se transportă, nu se depozitează, nu se vând, nu se expun și nu se oferă spre vânzare, ci
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
respectă dispozițiile stabilite în alin. 1 și 2, cu condiția ca aceste cantități să nu depășească 5% din greutatea totală în viu a organismelor marine de la bord. Articolul 26 Restricții privind pescuitul somonului și păstrăvului de mare 1. Somonul și păstrăvul de mare nu se păstrează la bord, nu se transbordează, nu se descarcă la țărm, nu se transportă, nu se depozitează, nu se vând, nu se expun și nu se oferă spre vânzare, ci sunt returnați în mare în cazul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]