1,724 matches
-
manual găsim formularea: "Ferdinand I a împlinit visul milenar al Românilor: Unirea lor subt acelaș steag național" (Tafrali, 1935, p. 425). Pe întreaga lungime a manualului subzistă o tensiune funciară, care pe alocuri ia forma unor contradicții manifeste, între naționalismul pătimaș și rigorile criticismului istoriografic. După ce într-un pasaj al lucrării este demonstrată cu maximum de detașament emoțional și luciditate critică imposibilitatea existenței conștiinței naționale în epoca premodernă, tentația naționalistă își revendică tributul în afirmații precum "România Mare, visul de o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
convingerilor politice de la o extremă (stânga) la alta (dreapta). Antipatriotul arhetipal, denunțătorul "patriei" ca nimic altceva decât "o monstruoasă inegalitate socială, nerușinata exploatare a unei națiuni de către o clasă privilegiată" (Hervé, 1910, p. 30), s-a metamorfozat apostatic în adoratorul pătimaș al patriei în pericol (cartea post-sentențială, publicată în 1914, care a purtat marca dramaticei restructurări a convingerilor sale politice poartă titlul evocativ La Patrie en danger). Desfacerea "cutiei negre" pentru a pune în lumină obscurele procese ce se petrec înăuntrul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o tipologizare caracterială a fascismului, sociologul român Petre Andrei s-a remarcat printr-un riguros spirit de analiză în cercetarea acestei ideologii și a produselor sale politice. În opinia sa, "fascismul în esența sa este (...) sentiment, acțiune, iubire și ură pătimașă, el nu e teorie propriu-zisă, ci o formulă de acțiune"14, constituindu-se pe baza următoarelor elemente ideologice: concepția activistă și aristocratică asupra lumii; misticismul și clericalismul; naționalismul etatist integrat; imperialismul și mesianismul; caracterul antidemocratic și antiparlamentarist; acțiunea directă și
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
un mod cam lipsit de distincție. Pe chipul lui, deosebit de bătătoare la ochi era paloarea ca de mort, care conferea întregii fizionomii a acestui tânăr, în pofida constituției lui destul de robuste, o expresie de secătuire și în același timp de ceva pătimaș până la suferință, care nu se armoniza cu zâmbetul lui impertinent, grosolan și cu privirea tăioasă, încântată de sine. Era îmbrăcat gros, cu un cojoc larg din blană de miel, acoperită cu postav negru, așa că peste noapte nu-i păsase de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
s-o vadă! Poate că o va găsi acasă, doar plecarea ei la Pavlovsk nu este certă! Da, acum trebuie toate lămurite, pentru ca toți să poată citi limpede unul în ochii celuilalt, ca să nu mai existe aceste deziceri sumbre și pătimașe, cum s-a dezis Rogojin mai înainte, iar toate astea să se săvârșească liber și... senin. Oare Rogojin nu-i capabil de lumină? Spune că o iubește altfel, că n-are în el compătimire, n-are „nici un fel de milă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
se va limpezi!... Ce sumbru a zis adineaori Rogojin că “își pierde credința“! Probabil că acest om suferă mult. Spune că “îi place să privească acest tablou“; deci, nu-i place, ci simte nevoia. Rogojin nu înseamnă numai sufletul lui pătimaș; e, totuși, un luptător; vrea să-și readucă înapoi cu forța credința pierdută. Are acum chinuitor de mult nevoie de ea... Da! să creadă în ceva! să creadă în cineva! Și totuși, ce ciudat e tabloul ăsta al lui Holbein
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
dintre nopțile albe ale Petersburgului de la începutul lui iunie, dar în parcul cu copaci stufoși, umbroși, pe aleea unde se afla el, era întuneric aproape de tot. Dacă i-ar fi spus acum cineva că e îndrăgostit, că iubirea îi e pătimașă, ar fi respins acest gând, poate chiar cu furie. Și dacă acel cineva ar fi adăugat că biletul Aglaiei este unul de dragoste, că stabilește o întâlnire între doi îndrăgostiți, lui i-ar fi crăpat obrazul de rușine pentru omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
criză. — Ideea e subtilă și insinuantă! îl lăudă Lebedev. Totuși nu el e la mijloc; problema noastră este dacă nu cumva „izvoarele vieții“ vor fi slăbit odată cu amplificarea... — Rețelei de căi ferate? strigă Kolea. — Nu a căilor ferate, domnule adolescent pătimaș, ci a întregii direcții, căreia căile ferate i-ar putea servi, ca să zic așa, drept imagine, drept expresie artistică. Cică se grăbesc, tună, bat, zoresc pentru fericirea omenirii! „Prea mult zgomot și prea multă industrie se adună în sânul omenirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
acum, și asta cu atât mai mult, pe măsura trecerii timpului! Și... Dar în acest moment avu loc un incident subit și discursul oratorului se întrerupse în modul cel mai neașteptat. Toată această tiradă înflăcărată, toată această afluență de cuvinte pătimașe și neliniștite, de idei exaltate, care parcă se îmbulzeau într-un fel de învălmășeală și săreau unele peste altele, toate acestea, deci, prevesteau ceva primejdios, ceva deosebit în starea de spirit a acelui tânăr, care se înfierbântase atât de brusc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
benevole, abstinența și controlul minții și a limbii, stârpirea urii și a minciunii etc. Deci, Întreg războiul duhov‑ nicesc prin care se smerește trupul și se supune ascultării În duh, se numește crucea noastră. Prin această cruce, noi omorâm pornirile pătimașe ale trupului și ale sufletului nostru după cum consemnează și Sfântul Apostol Pavel : „Cei ce sunt ai lui Hristos și‑au răstignit trupul Împreună cu patimile și cu poftele” (Galateni 5, 24). Același mare Apostol Își face din cruce o laudă și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lui Dumnezeu și Insula fericirii, ce compun în 1943 volumul Frumoasele, autorul se cantonează în registrul tradiționalismului romantic, părăsind latura ideologică. Spațiul rămâne aceeași provincie săracă a Basarabiei, unde credințe și superstiții ancestrale schimbă cursul vieții personajelor, oameni simpli, însă pătimași în sentimente și la băutură. Roman al dragostei materne, Drumul Sevastopolului (1943) se înscrie în linia beletristicii de propagandă. Se constată din nou predispoziția scriitorului de a se cantona în locuri comune, de această dată într-o tradiție a sfârșitului
VELICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
fost mânjit Întotdeauna de interesele murdare ale celor care l-au folosit pentru a dobândi sau pentru a păstra puterea. Și Transilvania „naționalistă” a fost aservită unor asemenea scopuri impure. Așa s-a născut tentația mea - recunosc, poate excesivă și pătimașă - de a smulge măștile de pe fețele falșilor idoli, de a denunța minciuna și a dezvălui adevărul. Nu doresc și nici nu sunt capabil să port un război personal cu această religie a epocii moderne, care a convins milioane de oameni
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
suspectă. Foarte mulți români, indiferent că au votat În 1996 cu partidele de stânga și naționaliste ori cu cele de centru și centru-dreapta, aflate la putere În perioada 1997-2000, „știu” prea bine că „ungurii vor Transilvania” În adâncul inimii lor pătimașe, așa că povestea federalizării acesteia pare a fi cusută cu o ață scandalos de vizibilă. Pentru naționaliștii extremiști, ea poate ocaziona, eventual, o campanie de „demascare” a unui pericol, de altfel prea bine cunoscut, o negare violentă a cărei funcție este
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vremuri mai bune - și nu am Îndoieli, raportarea la trecut va fi și ea mai senină. Iar amintirea morților de la 1848 sau 1989, atât cât va mai dăinui, ne va inspira mai mult o reflecție melancolică și regrete, În locul fluturării pătimașe a cămășii Însângerate, În locul primitivelor bătăi cu pumnul În piept. Capitolul III Teme de fond În istoria Transilvaniei moderne: patria, Europa, revoluția, sărbătoarea Construirea ideii de patrie la românii ardeleni În celebra sa lucrare despre Națiuni și naționalism, Ernest Gellner
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
îndrăgostiți de lucrările lor, precum avarul de galbenii săi, și nu sunt în stare să se despartă de ele. Narcisiști se dovedesc a fi și scriitorii care se extaziază în fața propriilor cărți și pe care le recitesc mereu, ca îndrăgostitul pătimaș scrisorile iubitei. Varianta feminină a legendarului Narcis o reprezintă Narcisele contemporane și dintotdeauna, care sunt preocupate până la obsesie de frumusețea lor, pe care se străduiesc să o sporească prin toate mijloacele. În acest scop se înzorzonează cu fel și fel
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
personaj de rezistență, care apare obsesiv în beletristica lui Hasdeu, care vede în el unul dintre prototipurile boierului moldovean al secolului al XVI-lea (numit chiar boier moțocian în Introducerea la proza Răposatul postelnic din 1862) - predispus trădărilor și intrigilor, pătimaș ambițios și nepăsător până la dezumanizare în fața suferințelor sau chiar a crimelor - fundamental diferit de cel al secolelor XIV-XV, idealizat și îmbrăcat de savantul literat într-o aură eroică, de inspirație clar romantică. Astfel, dacă domnitorul Ștefan Tomșa I beneficiază, din partea
INTERFERENȚE ISTORICE ŞI LITERARE ÎN POEMA HASDEEANĂ ŞTEFAN TOMŞA VODĂ ŞI VORNICUL ION MOȚOC ÎN PRINSOARE LA LEOPOLE (1564). In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1728]
-
ei, Cardan deducea gradul de influență și caracteristicile clasice recunoscute ale planetei respective. In 1658, a apărut la Paris în limba Latină opera Metoposcopia, monument de fantezie scăpată din hățuri, al unui spirit de matematician ponderat, dublat de un necromant pătimaș (această lucrare, tipărită de Thomas Jolly, ca și traducerea ei în franceză apărută în același an, făcută de C. M. Laurendiere, sunt două lucrări extrem de rare, bibliofile). Fig.2 - Fotografie extrasă din Metoposcopia lui Cardan în care se observă corespondența stabilită
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
ne exteriorizăm sentimentele și emoțiile, de buna chibzuire și măsurare a exprimării prin cuvinte.Stăpânirea de sine presupune deci controlul expresiei și al actelor de comunicare. Ea pune sub semnul interdicției cuvântul sau gestul aflate sub influența impulsurilor sau simțirii pătimașe, actele și manifestările nesăbuite, orice exteriorizare a unor proiecte de acțiune insuficient gândite sau motivate, actele pripite etc.
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
să-și umple ochii de culoarea lui îmbătătoare”...”Acum, stăpân al tuturor pământurilor, râvnea să le vadă și să le mângâie ca pe niște ibovnice credincioase”...”Lutul negru, lipicios, îi țintuia picioarele, îngreuindu-le, atrăgându-l ca brațele unei iubite pătimașe”. Punctul culminant al comuniunii îl reprezintă sărutul, gest simbolic prin care Ion își asumă relația cu obiectul posedat: Își coborî fruntea și-și lipi buzele cu voluptate de pământul ud”. Nicolae Balotă consideră că această scenă este asemenea unei îmbrățișări
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
consideră că această scenă este asemenea unei îmbrățișări ”cvasi erotice, un act de extatică luare în posesiune”, iar pământul posesiunii este, de fapt, pământulstihie. În scena sărutării pământului, coexistă două tipuri de senzații care vizează: posesia erotică ”brațele unei iubite pătimașe”, ”sărutări”, ”își lipi buzele cu voluptate” și termeni având conotație funerară: ”lutul negru”, ”mănuși de doliu”, ”un fior rece”. Destinul tragic al personajului este dat de incapacitatea acestuia de a distinge binele de rău și de a se fi lăsat
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
să cadă în genunchi și să-l îmbrățișeze. I se părea mai frumos pentru că era al lui. Iarba deasă, grasă, presărată cu trifoi, unduia ostenită de răcoarea dimineții. Nu se putu stăpâni. Rupse un smoc de fire și le mototoli pătimaș în palme.” În opera lui Zola, privirea are rolul de a judeca și de a condamna: de ziua Tuturor Sfinților, abatele Godard din parohia Rognes îl vizitează pe moș Fouan cu scopul de a-l determina pe acesta să îl
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
est un combat perpetuel” - ”viața e o luptă neîncetată” cu fiii săi, cu membrii comunității, cu sine însuși, cu dorința de a menține pământul în familie. Louis reprezintă țăranul autoritar, violent care nu are vicii, sobru, econom, dominat de dragostea pătimașă, obsedantă pentru pământ. Bătrân, trebuie să se resemneze, ducând o viață, spera el, liniștită. Despărțirea de pământurile sale este un adevărat supliciu, un prim pas spre decădere: își pierde înfățișarea umană devenind un fugar, iar singurul lucru care îl liniștește
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
introduse de Liviu Rebreanu în opera sa sunt elementele simbolice, dublate de prezența, în ambele romane, a câmpurilor semantice ale teluricului: hotarul, pământul, clăile de fân, stoguri de paie, porumbiște, delniță, câmpuri, bulgări, hat, plug, grâu; ale patimii: patimă, iubire pătimașă, îmbrățișare, răutate, încăpățânare, zgârcenie; ale privirii, privire asociată cu imaginea focului: ”scăpărând scântei din ochi”, ”îi ardeau obrajii”, ”se aprinde ca focul”, ”scăpărare furioasă”. Cei doi autori s-au dovedit buni cunoscători ai psihologiei personajelor, înregistrând mișcările, reacțiile lor, cu
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Cuviosul Nichita Stithatul s-a concentrat asupra practicării faptelor prin care se curăță ființa umană de patimi și dobândește virtutea (Capete practice); a doua se va opri asupra contemplării rațiunilor divine ale naturii, care implică "o minte curățită de privirea pătimașă a lucrurilor; o minte care nu le vede ca obiecte de sine stătătoare și slujind patimilor. De aceea capetele acestea se numesc naturale și vorbesc despre curățirea minții. Fără îndoială, această contemplare naturală nu se face fără ajutorul Duhului Sfânt
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Reșița s-a înființat o mică școală a artei naive. Doctorul veterinar Mihai Vintilă înființează în anul 1983 Cenaclul Arplana, ca mai târziu să-l transforme în Fundația Vintilă-Arplana (Artiști plastici naivi) dumnealui fiind și președinte. Mihai Vintilă, fiind un pătimaș al artei naive publică în anul 2002, la Editura InterGraf, Reșița, volumul intitulat „Colivia cu naivi”, volum în care ni este prezintă activitatea fundației și cei 10 artiști naivi, membri ai fundației. Despre activitatea desfășurată în Banat, Mihai Vintilă mai
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]