3,219 matches
-
plecare în faptul divers cotidian, scriu N.G. Rădulescu-Niger și N. Țincu, ambii interesanți uneori datorită unei prospețimi pe care literatura lor de mai târziu nu o va mai păstra. Autori de nuvele, schițe și însemnări de călătorie sunt și V.D. Păun, Ilie Ighel-Deleanu, Lazăr Spiridon Bădescu (De la Căscioare), Gr. D. Pencioiu, Elena Niculiță-Voronca, I. Păun-Pincio. Se republică destul de mult din scrierile lui C.A. Rosetti, Ion Ghica și V.A. Urechia. În fiecare număr apar traduceri din scriitori ca Horațiu, Lenau
ROMANUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289357_a_290686]
-
Caraion, Alexandru Lungu și Virgil Ierunca. Revista nu include decât rareori traduceri, notabile fiind versiunile unor poeme baudelairiene: Viața anterioară, Visul unui curios (traducător Ion Pillat) și Vorbe de taină (traducător Șerban Bascovici). Alți colaboratori: Constantin Barcaroiu, Ovid Caledoniu, George Păun, Ștefan Atanasiu, Cristofor Vitencu, Victor Hâlmu, N. Gherculescu, V. Copilu-Cheatră, Emil Manu, Ion Potopin. I.M.
ROMANIA VIITOARE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289337_a_290666]
-
de prisos”, „Mântuirea”, 1921, 692; Lovinescu, Scrieri, IV, 498-500, VI, 121; Carol Drimer, Viața și opera lui B. Luca, „Pe drum” (Piatra Neamț), 1927, 3-4; Doctorul Ygrec [I. Glicsman], A murit B. Luca, DMN, 1931, 8733; Podoleanu, 60 scriitori, 175-178; G. Păun, „Creditorii”, „Fapta”, 1945, 270; Ion Pas, Carte despre vremuri multe, București, 1963, 181-182; Encycl. jud., XIV, 426; Sașa Pană, Evocări, RCM, 1972, 277; Marius Mircu, Filantropia, RCM, 1972, 285; Dicționarul personalităților doljene, Craiova, 1999, 124. C.P.
LUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
Trost), București, 1945; Présentation de graphies colorées, de cubomanies et d’objets (în colaborare cu D. Trost), București, 1945; Les Orgies des Quanta. Trente-trois cubomanies non-oedipiennes (în colaborare cu D. Trost), București, 1946; Infra-Noir (în colaborare cu Gellu Naum, Paul Păun, Virgil Teodorescu și D. Trost), București, 1947; Niciodată destul, București, 1947; Amphitrite. Mouvements sur-thaumaturgiques et non-oedipiens, București, 1947; Le Secret du vide et du plein, București, 1947; Éloge de Malombra. Cerne de l’amour absolu (în colaborare cu Gellu Naum
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
Teodorescu și D. Trost), București, 1947; Niciodată destul, București, 1947; Amphitrite. Mouvements sur-thaumaturgiques et non-oedipiens, București, 1947; Le Secret du vide et du plein, București, 1947; Éloge de Malombra. Cerne de l’amour absolu (în colaborare cu Gellu Naum, Paul Păun, Virgil Teodorescu și D. Trost), București, 1947; Le Sable nocturne (în colaborare cu Gellu Naum, Paul Păun, Virgil Teodorescu și D. Trost), în Le Surréalisme en 1947. Exposition Internationale de Surréalisme présentée par André Breton et Marcel Duchamp, Paris, 1947
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
Le Secret du vide et du plein, București, 1947; Éloge de Malombra. Cerne de l’amour absolu (în colaborare cu Gellu Naum, Paul Păun, Virgil Teodorescu și D. Trost), București, 1947; Le Sable nocturne (în colaborare cu Gellu Naum, Paul Păun, Virgil Teodorescu și D. Trost), în Le Surréalisme en 1947. Exposition Internationale de Surréalisme présentée par André Breton et Marcel Duchamp, Paris, 1947; Héros-limite, cu o gravură și desene de Jacques Hérold, Paris, 1953; Ce Château pressenti, cu o gravură
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
fi rolul negativ al conflictului), ci fenomene adverse pot fi interrelaționate și folosite pentru dezvoltarea și progresul individului și societății. Ca o sursă importantă a progresului comunicării, conflictul desemnează o focalizare nuanțată asupra acesteia; în ceea ce privește acțiunea educațională de comunicare, Emil Păun caracterizează o necesitate stringentă a școlii referitoare la acest fenomen: „Nu e important cât comunicăm, ci cum comunicăm” (Păun, 1999, p. 119). Rezumat 1. Tacticile folosite în conflict reprezintă un evantai extrem larg de modalități prin care un comunicator poate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
societății. Ca o sursă importantă a progresului comunicării, conflictul desemnează o focalizare nuanțată asupra acesteia; în ceea ce privește acțiunea educațională de comunicare, Emil Păun caracterizează o necesitate stringentă a școlii referitoare la acest fenomen: „Nu e important cât comunicăm, ci cum comunicăm” (Păun, 1999, p. 119). Rezumat 1. Tacticile folosite în conflict reprezintă un evantai extrem larg de modalități prin care un comunicator poate să obțină anumite avantaje într-o negociere. Printre astfel de tactici întâlnim: tehnica ingrațierii (a flatării adversarului), tehnica disimulării
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Pânișoară I-O. (2005a), Managementul resurselor umane, ediția a II-a, Editura Polirom, Iași. Pânișoară, G., Pânișoară, I-O. (2005b), Motivarea eficientă, Editura Polirom, Iași. Pânișoară, I-O, Negreț-Dobridor, I. (2005), știința învățării - de la teorie la practică, Editura Polirom, Iași Păun E, Potolea D. (2002), Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Editura Polirom, Iași. Păun, E. (1999), școala - abordare sociopedagogică, Editura Polirom, Iași. Peirce, C. (1990), Semnificație și acțiune, Editura Humanitas, București. Péretti, A. De; Legrand, J.-A.; Boniface, J. (2001
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Pânișoară, G., Pânișoară, I-O. (2005b), Motivarea eficientă, Editura Polirom, Iași. Pânișoară, I-O, Negreț-Dobridor, I. (2005), știința învățării - de la teorie la practică, Editura Polirom, Iași Păun E, Potolea D. (2002), Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Editura Polirom, Iași. Păun, E. (1999), școala - abordare sociopedagogică, Editura Polirom, Iași. Peirce, C. (1990), Semnificație și acțiune, Editura Humanitas, București. Péretti, A. De; Legrand, J.-A.; Boniface, J. (2001), Tehnici de comunicare, Editura Polirom, Iași. Popescu, D. (1998), Arta de a comunica, Editura
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
poezii (Ziua nașterii, Destinul ș.a.), nuvele (Cârjaliul, Cânele din Văcărești), un „proverb original într-un act” (Gemenii), precum și două traduceri, din Lamartine (Lacul) și N. Gilbert (Adio la viață al unui june poet). Sunt prezenți cu versuri și V. D. Păun, N. V. Scurtescu, D. N. Saphir; Pantazi Ghica dă nuvele, Bonifaciu Florescu semnează două traduceri (Imn către Joe de Cleante și Hamlet de George Sand), iar P. V. Grigoriu publică o tălmăcire din Musset (fragmente din La Nuit d’octobre). Informate
STINDARDUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289933_a_291262]
-
s-a rupt, un lanț s-a strâns”). Muzicalitatea versificației, dar mai ales șlefuirea limbajului imagistic în metafore uneori abstruse, cultivarea sinesteziei combinatorii („Un fir de plumb îngheață/ azurul din vocale;/ miroase a pădure de pini/ cu foșnet frig.../ Cântă păuni în lună/ pe marginea sticloasă/ a celui mai albastru/ și cast concert de Grieg”) înclină uneori spre o modalitate manieristă. Volumele Fără de pierdere, ca o iubire (1976) și Reverberata (1978) continuă pe linia subtilității și virtuozității verbale, în cel de-
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
text cu accente patetice și imagini prea căutate pentru a depăși un simplu deziderat modernist, ceea ce definește, în general, producția de la S.), Miron Radu Paraschivescu, Al. Tudor-Miu (în fiecare număr), Simion Stolnicu (Poem barbar), Adrian Grigoropol, Toma Negură, Paul Păun ș.a. Geo Bogza figurează, în decembrie 1935, cu un poem dedicat lui S. Perahim (Prinderea fioroșilor asasini), iar în februarie 1936 Ștefan Baciu intră în sumar cu poemul Patinaj. Din decembrie 1935 apar rubricile „Cronici”și „Puncte”, adăugate la „Artă
STRADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289965_a_291294]
-
Ștefan Pascu, Mircea Cărtărescu, Ștefan Borbély, Florin Mihăilescu, Ioana Drăgan, Al. Săndulescu. Apar materiale documentare sub îngrijirea lui G. Călinescu (despre N. Filimon, Gr. Alexandrescu ș.a.), Vladimir Drimba, Dămian P. Bogdan, D. Păcurariu (corespondență inedită A.I. Odobescu - B.P. Hasdeu), Octav Păun. La rubrica „Ancheta noastră” sunt intervievați scriitori contemporani importanți, printre care Mircea Dinescu, Al. Paleologu, Ștefan Aug. Doinaș, Andrei Pleșu, Victor Felea. Scriu cronici literare și recenzii Perpessicius, C.I. Botez, I.C. Chițimia, D. Vatamaniuc, Mihai Novicov, Gh. Vrabie, Ovidiu Papadima
REVISTA DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289203_a_290532]
-
, Horia (8.VIII.1926, Salcia, j. Teleorman - 14.X.1983, București), prozator, eseist și poet. Este fiul Nicolinei Stancu (n. Păun), învățătoare, și al scriitorului Zaharia Stancu. Învață în București, unde urmează Liceul „Titu Maiorescu” (1937-1945) și Facultatea de Medicină (1945-1951). Profesează ca medic endocrinolog și în calitate de cercetător științific la Spitalul „C. I. Parhon” din capitală. Debutează cu un fragment de
STANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289870_a_291199]
-
C. Bacalbașa (1914-1915), apoi Al. Corteanu. La început gazeta militează pentru ieșirea României din neutralitate și înregistrează noutățile de pe fronturile europene în scopul întreținerii sentimentului combativ pentru cucerirea Transilvaniei. Printre colaboratori se află G. Știrbey, Al. Marghiloman, Barbu Catargi, Al. Păun. Se publică pe această temă și o Scrisoare a d-lui T. Maiorescu. Rubrici: „Cronica Bucureștilor”, „Ultimele știri”, „Cronica teatrală” (asigurată de A. de Herz), „Literatură” (susținută de Th. M. Stoenescu) ș.a. Sunt inserate versuri de A. Mândru, G. V.
STEAGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289893_a_291222]
-
care ucide bucuria de a trăi. Alteori S. compune, livresc, cadre baroce, iubiri încântătoare prin armonia culorilor, mișcărilor și formelor, purificate până la a deveni umbre, plutind ca într-o oglindă: „Pe-alei șerpuitoare se pierd ca două umbre, / Fazanii și păunii, mirați, înalță capul, / Pe magica oglindă alunecă o barcă, / În ea sunt două umbre / Și lebede în șiruri se pierd în depărtare”. În rest, se repetă până la saturație culori, miresme și sunete, urmărind confuzia senzațiilor în manieră simbolistă. Parabolele în
STAMATIAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
în care ideile sunt metaforizate totuși nepretențios. SCRIERI: Maluri înalte, București, 1974; Ce nu vindecă vremea, Cluj-Napoca, 1978; Cultura de fosfor, București, 1982; Discursul îndrăgostit, Cluj-Napoca, 1986; Mic tratat de miresme, Cluj-Napoca, 1989; Vedere de pe Olimp, Cluj-Napoca, 1993; Circe și păunul, Cluj-Napoca, 1995; Soluția fericirii (conspect de versuri vechi), Cluj-Napoca, 1997; Închisoarea liberă, Cluj-Napoca, 1998; Cocoșul metalic, pref. Petru Poantă, Cluj-Napoca, 1999; Dintr-un potop de cuvinte, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Daniel Dimitriu, „Maluri înalte”, CL, 1974, 12; Petru Poantă, „Maluri
SAVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289522_a_290851]
-
în proza memorialistică. O schiță, de fapt, despre despărțirea de sat. Nu este admis la examen din cauza miopiei; încearcă la Școala de Arte și Meserii de la Miroși (Teleorman), dar nici aici nu are succes. Sfătuit de un „fals librar”, Constantin Păun, ajunge la Abrud și apoi la Cristur-Odorhei (septembrie 1938). Aici are ca profesor de română un om inimos și priceput, Iustin Solanțiu. Acesta remarcă o parafrază după Calistrat Hogaș făcută de elev și îi prevede un mare destin: „Bravo! Ai
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
în Sestopali. S.P. urmează aici școala primară și primele trei clase ale ciclului secundar, pe care îl va continua la București, la Liceul „Matei Basarab”, absolvit în 1932. Încă elev, participă, împreună cu Gherasim Luca, Aurel Baranga și (mai târziu) Paul Păun, la apariția revistelor avangardiste „Alge” (în două serii: 1930 și 1933), în care mai iscălește D. Amprent, sau „Muci” (număr unic, 1932). Un text i-a mai fost găzduit în „unu”. La sesizarea făcută Procuraturii de N. Iorga, căruia, în
SESTO PALS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289648_a_290977]
-
totuși uneori aprecieri judicioase despre I. L. Caragiale, B. Delavrancea, Al. Vlahuță, Iosif Vulcan, Mihail Polizu-Micșunești. Se republică în mod obișnuit versuri de Mihai Eminescu, Al. Macedonski, Th. D. Speranția, Th. I. Anestin, A. D. Bogdan, G. Russe-Admirescu, Mihail Zamphirescu, V. D. Păun, Al. Vlahuță, Th. Șerbănescu. Schițele și povestirile, în cea mai mare parte retipăriri, aparțin lui I. L. Caragiale, A. I. Odobescu, Ion Ghica. În afara unor tălmăciri din scrierile unor foiletoniști străini cu totul obscuri, S. a publicat o bună parte din cugetările
SCANTEIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289535_a_290864]
-
de Edmond Rostand, primul număr fiind dedicat literaturii franceze. R. Cionca scrie un comentariu despre Richard Wagner. Treptat, în aria de preocupări a publicației intră și literatura română. Astfel, apare un fragment din piesa De Anul Nou de Const. C. Păun, în timp ce Em. Al. Manoliu susține în 1924 un serial intitulat Figuri din trecutul teatrului ieșean. Sub semnătura Comp., este recenzat romanul Petru Arbore de Eugen Relgis. Se publică versuri de D. Teleor, Victor Eftimiu, Nichifor Crainic, George Lesnea (Psalmul 4
SARPICINEMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289503_a_290832]
-
a lui n-o pot înțelege”. Rubrici: „Cronica literară”, „Fragmente și informații”, „Cultura creștină”, „Revistele românești”, „Culturile străine”. Poezie semnează Lucian Blaga, S. C. Anderco, D. Gherghinescu-Vania, Ștefan Stănescu, Lucian Valea, Dem. Gh. Nolla, Victor Măgură, Ion Caraion, Vintilă Horia, George Păun, Cornelia Buzdugan, I. V. Spiridon, Al. Popescu-Negură, Ilie Balea, Ionel Manițiu ș.a. Proză publică Mircea Petală, Cicerone Mucenic, V. Spiridonică, Vasile Gionea. Sectorul criticii literare e cel mai bine reprezentat: Octav Șuluțiu scrie articole de direcție și de estetică generală
TRIBUNA LITERARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290253_a_291582]
-
fruntea sus, locul de popor liber și independent, între noroadele unei lumi mai drepte și mai bune” (Al. Cerna-Rădulescu, Continuăm). Cotidianul are o pagină intitulată „Teatru, literatura, cinema, humor”, susținută de D. I. Atanasiu (rubrică „Însemnări”), Victor Papilian, Simion Bărbulescu, George Păun, Aurel M. Șerban, Toader Gătej, Miorița Mușat, Al. Cerna-Rădulescu, Aurel Tita, George Frângă, Ion Apostol Popescu, Alexandru Olteanu, Ț. D. Măruța, Ștefan Dragu ș.a. Versuri publică Marioara Dumbrava, Toader Gătej, Dem. Bassarabeanu, Aurel Tita, iar proza semnează Octavian Lucian Zamela
TRIBUNA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290259_a_291588]
-
balade despre eroul popular sârb Marcu. În foileton apare România veche și nouă de G. Missail, încercare romanescă ambițioasă, fără valoare literară, în care unul din personaje este Alecu Russo. Versurile aparțin lui I. Al. Lapedatu, Miron Pompiliu, V. D. Păun și unui Leonida Grigoriță. Discutând în diferite articole și în recenzii raportul dintre trăsăturile naționale și influențele străine în cultură, Hasdeu critică, în mai multe rânduri, câteodată aluziv, și Junimea. Drept răspuns, revista „Convorbiri literare” îi ironizează exprimarea pletorică, nesupravegheată
TRAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290237_a_291566]