155,444 matches
-
care studenții de la franceză îi cunosc foarte bine. Sau, dacă nu, o vor face de-acum! Cu riscul de a-mi atrage oprobriul unei comunități cu reflexe de solidaritate foarte bune, cred că cei doi profesori, dintre cei prezenți în paginile volumului, care în momentul acesta își păstrează și, mai mult, își sporesc interesul față de lumea vie, sînt medievistul Ioan Pânzaru (actual renascentist) și vingtième-istul (fost și nu tocmai apostat dix-huitième-ist) Radu Toma. Specializările lor sînt menționate ca mijloc de identificare
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
mi-a fost greu să duc pînă la capăt lectura cărții lui Matei Georgescu, Ipostaze ale morții într-un timp al dorinței, de curînd publicată la editura Paideia, și că a fost nevoie, în repetate rînduri, să mă întorc asupra paginilor citite. Cartea e un lung eseu despre imaginarul morții din perspectivă antropologică și psihanalitică și, secundar, un discurs despre nesiguranța constitutivă și inerentă a cercetătorului în fața subiectului pe care-l studiază. Textul e unul greu, dens, dificil nu doar prin
Despre moarte, cu erudiție by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13319_a_14644]
-
și, secundar, un discurs despre nesiguranța constitutivă și inerentă a cercetătorului în fața subiectului pe care-l studiază. Textul e unul greu, dens, dificil nu doar prin tema abordată, ci în primul rînd prin concentrarea de erudiție. Bibliografia numără douăzeci de pagini și majoritatea titlurilor sînt cărți străine, de strictă specialitate. Pe fiecare pagină a cărții sînt citați mai mulți dintre autorii cuprinși în bibliografie și întreg discursul se construiește, cît se poate de personal, în jurul reflecțiilor citate. Dacă studiile românești din
Despre moarte, cu erudiție by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13319_a_14644]
-
subiectului pe care-l studiază. Textul e unul greu, dens, dificil nu doar prin tema abordată, ci în primul rînd prin concentrarea de erudiție. Bibliografia numără douăzeci de pagini și majoritatea titlurilor sînt cărți străine, de strictă specialitate. Pe fiecare pagină a cărții sînt citați mai mulți dintre autorii cuprinși în bibliografie și întreg discursul se construiește, cît se poate de personal, în jurul reflecțiilor citate. Dacă studiile românești din această zonă sau din zone îndeaproape înrudite - nu atît de absente pe
Despre moarte, cu erudiție by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13319_a_14644]
-
tare a clișeu cultural. De origine rurală (chiar dacă nu neapărat fii de țărani), mulți scriitori importanți din secolul XX au contribuit la răspîndirea clișeului cu pricina. Între ei, Rebreanu, Goga, Blaga, adică ardelenii... * În Academia Cațavencu, nr. 46, pe prima pagină, o fotografie a lui Adrian Năstase cu următoarea legendă: Topul milionarilor confirmă: Bogăția s-a născut la stat. Urechea noastră ne face instantaneu legătura cu unul dintre scriitorii menționați mai sus și care credea că veșnicia s-a născut la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13333_a_14658]
-
își încetează de la 31 decembrie curent emisiunile pentru România și pentru celelalte șase țări invitate să adere la NATO. Ziarul care a prins acestă știre înainte ca ea să devină oficială a fost ZIUA care a pus-o pe prima pagină. Ziarul condus de Sorin Roșca Stănescu reamintește de rolul pe care l-a avut Europa Liberă în perioada Războiului Rece, dar și de faptul că după 1989, acest post de radio și-a informat corect ascultătorii, la distanță de presiunile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13333_a_14658]
-
de pe glob?) Dacă tot s-a decis prezidentul să dea lovitura pe piața aviaticii, trebuia să se „înfigă” direct la Concorde-urile ce odihnesc prin hangarele pariziene. Oricum, le-ar fi luat mai ieftin. Iar ca imagine — mineriadele de pe prima pagină a presei internaționale ar fi fost floare la ureche pe lângă laudele încasate în această eventualitate. Ca să nu mai spun că, pus pe concordie cum e, prezidentul ar fi putut ajunge în zece minute la Moscova și în șapte la Paris
Concorde la Cotrocensk by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13334_a_14659]
-
muzeu al perisabilului, peste ce dau la pag. 108!? Cititorul anterior al cărții, poate chiar ultimul proprietar al ei, înainte de a o culege eu din vraful prăfuit al buchinistului, își lăsase notate părerile cu creionul pe marginea cărții. De la acea pagină, lectura s-a complicat plăcut. Ca într-un roman postmodern, îl citeam pe Cosașu urmărind în paralel reacțiile cititorului anonim și, la rîndul meu, îmi scoteam fraze din carte pe care le treceam în agenda mea, unde își vâra nasul
Eu, cititorul lui Cosașu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13328_a_14653]
-
în mișcare după reluatele intervenții ale lui Mihai Șora, redactor-șef, benefic aflat în conducerea Editurii pentru Literatură din acea vreme, tenace susținut de experimentatul editor, G. Pienescu, redactor de carte. El își consemnează complexul travaliu pe partea interioară a paginii de gardă: „Textul din acest volum a fost pregătit pentru tipar de G. Pienescu sub supravegherea autorului, în 1962.” Formularea a suferit o modificare după moartea scriitorului: „Textul din acest volum s-a tipărit sub supravegherea lui G. Pienescu, conform
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
azi urmăresc și semnalează cu acribie secționările, eliminările, înlocuirile, ilustrează natura eliminărilor și a modificărilor, cât și intervenția lui Victor Iova de a copia din „Gazeta literară” pentru a le introduce în romanul pregătit pentru editare (Prăbușirea), lipsind aproape șapte pagini de manuscris, rătăcite în redacția „Vieții românești”. Fiecare „Notă asupra ediției” ajunge în final treaptă în definirea personalității lui Ion Agârbiceanu, întreaga lucrare semnată de Mariana Iova și Victor Iova fiind o atentă și avizată punere în valoare a acestei
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
Asociația Canadiană a Scriitorilor Români, a cărei președinte a devenit. Pe lângă activitățile de breaslă În Montréal, el a sprijinit apariția unei reviste de cultură lunare intitulată „Destine literare”. Mulți dintre membrii activi ai Asociației și-au Împlinit preocupările literare În paginile publicației amintite. În paralel cu activitatea profesională din România, Alexandru Cetățeanu și-a adăugat sporadic un cuantum literar, amplificat după emigrarea din 1984. Așa Încât, abia În 1995, Îi va apărea prima carte, intitulată, cum altfel? Un român În Canada. Întreg
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
vârstă a acumulărilor, a distilării sau a evaluării lor (născut la 7 iulie 1947, În comuna Amărăști, județul Vâlcea), cu un orizont informațional bine echilibrat (fiind inginer electronist), scriitorul Alex Cetățeanu și-a denumit cartea De la Herodot cetire (90 de pagini, Editura Academiei Internaționale Orient-Occident, București). Cartea are o splendidă și emoționantă dedicație, gen afinități elective, care deschide nenumărate trimiteri tematice spre oamenii care i-au drapat existența și visul lui de Înălțare spirituală prin poezie. În prim-plan se afirmă
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
a fost mai mult decît fascinat. Documentarea în Biblioteca Academiei v-a stimulat entuziasmul, iar rezultatul s-a concretizat în 1988, prin publicarea în S.U.a. a monumentalei The Romanian Roots of Mircea Eliade, 1907-1945 (două volume - 1453 de pagini!) 2) Mulți exegeți (români și nu numai) ai operei lui Eliade o cunosc, vorbesc despre ea, o citează, dar nu au avut privilegiul de a o vedea și în varianta în limba română. De ce? M. L. R. - Am dorit mult
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
din comun. Mutatis mutandis, procedează precum Perseu care a răpus Medusa privindu-i chipul, nu în față, ci reflectat în scutul de aur. Pe coperta cărții Scutul lui Perseu. Nicolae Manolescu între oglinzi paralele și-au dat întîlnire primele două pagini ale „României literare”. Directorul revistei (personajul) și titularul rubricii Contrafort (autorul), magistrul și mai tînărul său discipol, doi prieteni care în ultimul deceniu au purtat împreună (mai) toate bătăliile literare și nu numai. Cît de credibil este Mircea Mihăieș atunci
Afinități elective by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13337_a_14662]
-
Cartea lui Mircea Mihăieș grupează un amplu eseu despre opera lui Nicolae Manolescu, o cronică la cea mai recentă carte a sa, Cititul și scrisul (apărută la editura Polirom, Iași în anul 2002) și un interviu de aproape 60 de pagini. Nu voi insista asupra eseului Ambiguitatea transparenței din motivele invocate la începutul acestui articol și pentru că el a mai fost deja publicat în chip de introducere la antologia Totul despre Nicolae Manolescu (ediție îngrijită de Mircea Mihăieș, Editura Amarcord, Timișoara
Afinități elective by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13337_a_14662]
-
din limbi moderne, de circulație internațională, dar analizabil în română, cuvîntul e absent din prima ediție a Dicționarului explicativ (1975); înregistrat în DCR (1982), a fost introdus în Supliment și în ediția DEX 1996. Prezent azi în titluri de reviste, pagini de Internet, emisiuni de televiziune - constituie un domeniu (și comercial) înfloritor. Din punct de vedere etimologic și în uzul său principal, cuvîntul este un adjectiv: „revistă cu apariție lunară cu informații din domeniul paranormal” (dmoz.org), ”lumea fenomenelor paranormale” (dol
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
De cînd am fost la lansarea de la Krețulescu pînă în momentul în care scriu aceste impresii am tot stat de vorbă, în pauzele de lectură, cu unul și cu altul despre ceea ce aș numi lada cu vechituri a lui Pintilie. Pagini de jurnal, cronici de spectacole, scrisori deschise, interviuri, fragmente din caiete de regizor, memorialistică și altele, într-o carte pe care o poți citi în nenumărate chipuri. Nu poți anticipa ce îți aduce pagina următoare. Pintilie scoate din această ladă
Lada cu vechituri a lui Pintilie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13374_a_14699]
-
lada cu vechituri a lui Pintilie. Pagini de jurnal, cronici de spectacole, scrisori deschise, interviuri, fragmente din caiete de regizor, memorialistică și altele, într-o carte pe care o poți citi în nenumărate chipuri. Nu poți anticipa ce îți aduce pagina următoare. Pintilie scoate din această ladă, căreia probabil că nu i-a dat de fund cu acestă carte, tot soiul de hîrtii și de poze care ar trebui să fie prăfuite - multe au peste 30 de ani - și în orice
Lada cu vechituri a lui Pintilie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13374_a_14699]
-
XX-lea, lăsînd autorilor respectivi întreaga glorie a regăsirii farmecului Capitalei de acum mai bine de o sută de ani. Dan C. Mihăilescu citează cu nesaț din mărturiile epocii (articole de ziar, impresii de călătorie ale unor scriitori străini, scrisori, pagini de jurnal și memorialistică). Apoi comentează minimal aceste citate pentru a ilustra teza propusă în titlul articolului respectiv, astfel încît ele să devină comprehensibile pentru cititorul zilelor noastre. Firește, nu lipsesc comparațiile cu realitatea actuală a Bucureștiului, nu întotdeauna favorabile
Parfum de Belle Époque by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13320_a_14645]
-
se vede legătura dintre cu concepția sa generală despre lucruri. Firește, nu este vorba despre un sistem filosofic bine gândit, elaborat, ci, mai degrabă, de ceea ce el numea într-unul din articolele sale, perceperea lumii de către artist.“ Există zeci de pagini care tratează detaliat unul sau altul dintre aspectele polemice ale simbolismului și acmeismului. Zeci de pagini ce relatează comparativ, maniera de creație și viziunea asupra lumii a lui Osip Emilievici, dar și a Annei Ahmatova, celălalt termen dintr-o prietenie
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
sistem filosofic bine gândit, elaborat, ci, mai degrabă, de ceea ce el numea într-unul din articolele sale, perceperea lumii de către artist.“ Există zeci de pagini care tratează detaliat unul sau altul dintre aspectele polemice ale simbolismului și acmeismului. Zeci de pagini ce relatează comparativ, maniera de creație și viziunea asupra lumii a lui Osip Emilievici, dar și a Annei Ahmatova, celălalt termen dintr-o prietenie intelectuală a cărei temperatură e greu de redat. Acest personaj excepțional, poeta Ahmatova, înfruntă în 1921
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
de șase metri nu prea are nici o noimă, oricît de nemăsurată ar fi admirația pe care o poartă poetului ambasadorul român la Islamabad, Emil Ghițulescu. Liderul PSD Gorj, Nicolae Mischie, debitează periodic enormități pe care cotidianele le dau pe prima pagină. Cea mai recentă. “Mischie l-ar fi vrut pe Brâncuși în PSD”, anunță ZIUA, ziar potrivit căruia liderul PSD-ului de Gorj s-ar fi bucurat dacă ar fi putut să fie coleg de partid cu sculptorul. Nici fostul secretar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13355_a_14680]
-
textul e străveziu și își trădează efortul de construcție. Constantin Popescu este destul de naiv să potrivească în text oricum și orice semn pentru un surplus de efect. Când livrescul nu e explicit (autorul mai are de indicat anul apariției filmelor, paginile din cărți și cine a făcut traducerea citatului), coincidențele care se vor semnificative, pline de sens, metaforice sunt artificiale. Când Faianță mănâncă mîncare chinezească, la știri tocmai se vorbește despre un mafiot chinez tranșat și folosit ca ingredient culinar. Constantin
Proză cu ph-ul scăzut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13336_a_14661]
-
în speranța că sumele respective le vor asigura apariția. Speranță deșartă, pentru că subvențiile se micșorează de la an la an (fără să țină seama de inflație) și se mai împart și în mod inechitabil. Pentru un volum de circa 300 de pagini, unuia i se acordă 60 de milioane, iar altora, celor mai mulți, câte 10 milioane. Vorbesc despre anul 2003. În această situație, editorul nu poate începe lucrul, banii alocați neacoperind nici măcar culegerea și regia. Rămâne la latitudinea autorului: să renunțe sau să
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
pe care și-l asumă angelologii de pretutindeni, apare, la noi, și problema destinatarului. Cui se adresează așadar această carte ? O spune chiar autorul, într-un Cuvînt înainte în care sinceritatea absolută înlocuiește strategiile persuasive folosite de obicei în asemenea pagini. Cartea este scrisă pentru un cititor de azi, oricît de sceptic și de neinițiat în domeniu, dar care “a păstrat un rest de curiozitate și onestitate intelectuală”. Se poate adăuga că, indiferent dacă credem sau nu în îngeri, indiferent dacă
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]