2,703 matches
-
râul Tisa în zona SF 254-256; ... – râul Tisa în zona SF 277-278, comuna Grușevo. ... Documentațiile au fost analizate și concordate de partea română. Acțiunile de verificare în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor nu au fost realizate din cauza pandemiei de coronavirus SARS-CoV-2 (COVID-19) și a situației nesigure în zona de frontieră. În acest context fiecare parte a realizat acțiunile de verificare a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe teritoriul său. Părțile au discutat și au stabilit că în anul
PROTOCOLUL din 24 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289764]
-
Experții au constatat că lucrările hidrotehnice sunt în stare bună de funcționare și corespund scopului pentru care au fost realizate. În perioada 2020-2021 acțiunile de verificare în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor nu au fost realizate din cauza pandemiei de coronavirus SARS-CoV-2 (COVID-19). În acest context fiecare parte a realizat acțiunile de verificare a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe teritoriul său. anul 2022 Acțiunile de verificare în comun a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor nu au fost realizate
PROTOCOLUL din 24 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289764]
-
pe râul Tisa, excepție făcând prelevarea părții ucrainene, în anul 2022 campania din luna martie. În anul 2020 au fost suspendate întâlnirile pentru prelevările comune din râul Tisa din secțiunea pod istoric Sighetu Marmației-Solotvino (Slatina), din cauza condițiilor speciale de pandemie (coronavirus COVID-19). Evaluarea calității apelor în cele două secțiuni de control, din sectorul româno-ucrainean de frontieră, s-a făcut prin utilizarea valorilor cu asigurare de 90% (10%) sau media aritmetică (anuală) pe baza rezultatelor concordate ale analizelor, fără a
PROTOCOLUL din 24 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289764]
-
destinațiilor turistice; și (4) o slabă capacitate de elaborare de politici publice în domeniul turismului, segmentarea inadecvată a pieței și vizibilitatea internațională limitată a obiectivelor turistice și a experiențelor unice de călătorie pe care le poate oferi România. Pe fondul pandemiei de COVID-19, odată cu restricțiile instituite, aceste probleme s-au adâncit și mai mult, turismul fiind una dintre cele mai afectate ramuri ale economiei naționale în această perioadă. În plus, sectorul a fost afectat și de faptul că România este
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
brută, cifra de afaceri, contribuția turismului în PIB Dacă în anii 2018 și 2019 creșterea valorii adăugate brute create în sectorul "hoteluri și restaurante" era mult peste media națională, în anul 2020 acest sector a fost cel mai afectat de pandemie. În anul 2018, valoarea adăugată brută create în sectorul "hoteluri și restaurante" a fost cu 9,7% mai mare decât în anul 2017, iar în anul 2019 cu 22,5% față de anul precedent. Practic, în doi ani, valoarea adăugată brută din
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
de anul precedent. Practic, în doi ani, valoarea adăugată brută din sectorul Hoteluri și restaurante a crescut cu 34,4%.*2 *2 INS, Anuarul statistic al României, Ediția 2022, București, 2023 În anul 2020, restricțiile de circulație internă și internațională, impuse de pandemie, au condus la o reducere bruscă a activității din cadrul sectorului. În aceste condiții, valoarea adăugată brută creată în acest sector s-a redus cu 38% față de anul 2019. Declinul din anul 2020 s-a concretizat într-o reducere
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
create. Un indicator care surprinde foarte bine importanța sectorului în ansamblul economiei naționale este ponderea turismului în produsul intern brut al României. Sursă: INS, Contul Satelit al Turismului 2021, Decembrie 2023 (https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicații/contul_satelit_de_turism_2021_0.pdf) Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, pandemia de COVID-19 a întrerupt trendul crescător pe care îl înregistra indicatorul ponderea turismului în Produsul Intern Brut al României. În aceste condiții, dacă în anul 2019 acest indicator ajunsese la aproape 3%, în anii pandemiei (2020 și 2021) valoarea sa
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
de Institutul Național de Statistică, pandemia de COVID-19 a întrerupt trendul crescător pe care îl înregistra indicatorul ponderea turismului în Produsul Intern Brut al României. În aceste condiții, dacă în anul 2019 acest indicator ajunsese la aproape 3%, în anii pandemiei (2020 și 2021) valoarea sa a scăzut la 1,596% și respectiv 1,741%. Numărul de salariați în sectorul Hoteluri și Restaurante Datorită măsurilor guvernamentale de sprijin a firmelor afectate de pandemie, numărul de salariați a înregistrat un declin mai redus, ceea
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
anul 2019 acest indicator ajunsese la aproape 3%, în anii pandemiei (2020 și 2021) valoarea sa a scăzut la 1,596% și respectiv 1,741%. Numărul de salariați în sectorul Hoteluri și Restaurante Datorită măsurilor guvernamentale de sprijin a firmelor afectate de pandemie, numărul de salariați a înregistrat un declin mai redus, ceea ce a permis menținerea angajaților pentru perioada de relansare de după criza sanitară. Populația ocupată în "hoteluri și restaurante" a scăzut în anul 2020 doar cu 7,1%, de la 216,8
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
datelor oficiale, în anul 2022, în sectorul "hoteluri și restaurante", a fost înregistrat un număr mediu de salariați de 186.395 de persoane, reprezentând aproape 3,6% din numărul de salariați din economie. Acest indicator a revenit la nivelul de dinainte de pandemie, după ce în anul 2020 se înregistrase o scădere cu 9,3%.*5 *5 INS, baza de date Tempo online (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table) Sursă: INS, baza de date Tempo online (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table) Principalele destinații turistice din România (Constanța, Brașov, București) au cumulat aproape
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
internațional (exportul de servicii turistice) au crescut cu 42,8%, de la 2,24 miliarde euro în 2017 la 3,2 miliarde euro în anul 2019.*7 Din păcate, evoluția pozitivă de până în 2019 a fost întreruptă brusc, sectorul fiind lovit puternic de pandemia de COVID-19. În anul 2020 încasările din turismul internațional au scăzut la aproape 1,3 miliarde euro (-60,5%). Cu toate acestea, chiar dacă din punct de vedere al numărului de turiști străini cazați în structurile de primire suntem departe de situația
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
cazați în structurile de primire suntem departe de situația din 2019, în ceea ce privește încasările din turismul internațional revenirea s-a produs mult mai rapid, astfel că în anul 2023 s-a depășit cu 43,8% nivelul de dinainte de pandemie. *7 BNR, Balanța de plăți și poziția investițională internațională a României, Raport anual 2017, 2019 Exportul de servicii turistice 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 Exportul de servicii turistice (mil. euro) 2.711 2.877 3.195 1.262 2.784 4.474 4.594 Sold
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
cazați în structurile de primire Pe de altă parte, raportând la numărul de vizitatori străini înregistrați la punctele de frontieră, în anul 2023 cheltuiala medie s-a ridicat la 310,9 euro/vizitator, cu aproximativ 60 euro mai mult decât înainte de pandemie, dar sub nivelul din anii 2021-2022. În vederea creșterii pe mai departe a sumei medii cheltuite de turiștii străini, ar trebui luate anumite măsuri pentru dezvoltarea destinațiilor regionale și locale și pentru diversificarea ofertei de produse turistice, în vederea accesării
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
și pentru angajații din diferite domenii, inclusiv în industria turismului (scăderea contribuțiilor la fondul de asigurări sociale, reducerile treptate ale TVA, reducerea impozitului pe dividend), aspect care a contribuit la evoluția pozitivă a sectorului privat din turism de dinainte de pandemie. Cu toate acestea, așa cum s-a menționat și mai sus, industria HoReCa a fost cea mai afectată din punct de vedere financiar pe parcursul anului 2020, prin comparație cu orice alt sector de activitate din România. În vederea atenuării
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
așa cum s-a menționat și mai sus, industria HoReCa a fost cea mai afectată din punct de vedere financiar pe parcursul anului 2020, prin comparație cu orice alt sector de activitate din România. În vederea atenuării șocului produs de pandemia COVID-19, au fost create anumite scheme de ajutor de stat, o parte dintre ele vizând direct sau indirect sectorul turistic. În acest sens, cel mai important instrument l-a reprezentat "Schema HoReCa" - schemă de ajutor de stat privind acordarea de
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
mai important instrument l-a reprezentat "Schema HoReCa" - schemă de ajutor de stat privind acordarea de finanțare din fonduri publice naționale pentru întreprinderile din domeniul turismului, alimentației publice și organizării de evenimente, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, instituită în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 224/2020, privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, alimentației publice și organizării de evenimente, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
pandemiei de COVID-19, instituită în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 224/2020, privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, alimentației publice și organizării de evenimente, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 159/2021. Prin această schemă, gândită ca o măsură compensatorie, s-au acordat finanțări nerambursabile unui număr de 8.292 de beneficiari, cu o valoare totală de peste 2,1 miliarde lei. Tot
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
159/2021. Prin această schemă, gândită ca o măsură compensatorie, s-au acordat finanțări nerambursabile unui număr de 8.292 de beneficiari, cu o valoare totală de peste 2,1 miliarde lei. Tot în cadrul măsurilor de combatere a efectelor negative cauzate de pandemia de Covid-19, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2020, privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum și alte măsuri în domeniul
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
cu creșteri anuale în deceniul anterior situate, în general, între 5 și 10%. Sursa: INS, baza de date Tempo online (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table) Sursa: INS, baza de date Tempo online (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table) Cei doi indicatori au înregistrat reduceri importante în contextul pandemiei (cu mai mult de 50% pentru fiecare în anul 2020, comparativ cu anul 2019). Ulterior, în 2021 și 2022, deși în proces de revenire, încă nu s-a ajuns la nivelul de dinaintea crizei sanitare. În ultimul an analizat (2023
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
comparativ cu anul 2019). Ulterior, în 2021 și 2022, deși în proces de revenire, încă nu s-a ajuns la nivelul de dinaintea crizei sanitare. În ultimul an analizat (2023), indicatorul numărul total de turiști a depășit nivelul de dinaintea pandemiei (+2,0% față de anul 2019), în timp ce numărul de înnoptări a ajuns la 97,0% din nivelul înregistrat în anul 2019. Gradul de revenire este totuși diferit pentru cele două categorii de turiști - naționali și internaționalii. Dacă numărul de turiști
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
1,2% pe cale ferată.*15 *15 Institutul Național de Statistică, Baza de date online Tempo, ianuarie 2024 Sursă: INS, baza de date Tempo online (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table) Sosirile de vizitatori străini prin aeroporturile din România erau pe un trend crescător înainte de pandemie (creșteri anuale de 5-6%). Din păcate, și în acest caz, pe fondul restricțiilor de circulație impuse, traficul aerian s-a redus în anul 2020 la doar 24,9% din traficul din 2019, ajungând în anul 2021 la 39,2%, iar, în anul
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
acest caz, pe fondul restricțiilor de circulație impuse, traficul aerian s-a redus în anul 2020 la doar 24,9% din traficul din 2019, ajungând în anul 2021 la 39,2%, iar, în anul 2022 la 86,8% din nivelul înregistrat înainte de pandemie, pentru ca în anul 2023, după o creștere cu 31,6% față de anul anterior, să fie consemnați cu 14,1% mai mulți vizitatori străini decât în anul 2019. România, cu cele 16 aeroporturi internaționale (București - 2, Cluj Napoca, Constanța, Craiova, Brașov
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
locale de a reține cheltuielile generate de turiști în țară, în vederea asigurării unei balanțe naționale de plăți pozitive. Conform datelor furnizate de Banca Națională a României, încasările din turismul internațional (exportul de servicii turistice) au crescut considerabil înainte de pandemie (cu 42,8% în perioada 2017-2019, de la 2,24 miliarde euro la 3,2 miliarde euro).*24) Această evoluție a fost întreruptă brusc, astfel că în anul 2020 încasările din turismul internațional au scăzut la aproape 1,3 miliarde euro (-60,5%). Cu toate acestea
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
euro) 1.190 2.780 3.167 2.720 3.000 3.250 3.500 Număr de salariați în turism 187.057 169.655 170.790 186.395 200.000 257.143 328.571 Durata medie a sejurului turiștilor din piețele-țintă 2,0 2,2 2,2 2,2 2,5 3,0 3,3 Notă: în condițiile actuale, generate de Pandemie și de Războiul din Ucraina, s-a considerat că estimările realizate de specialiștii Băncii Mondiale, în anul 2018, erau mult prea optimiste. În aceste condiții, s-a plecat de la următoarele premise: ● În privința turiștilor străini, pentru anul 2025 a
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
socială au avut în evidență, anual, între 11,6 mii și 14,1 mii de persoane care au fost victime ale violenței domestice. Între 2016 și 2019, numărul victimelor violenței domestice a crescut anual, înregistrând o scădere în 2020, primul an al pandemiei COVID-19. Numărul total al victimelor infracțiunilor de violență domestică la 100 de mii de locuitori a crescut cu 92,4 victime - de la 144,6 victime, în 2014, la 237 victime, în 2020. *29 www.poca.ro/ România durabilă. Indicatori naționali pentru dezvoltare durabilă
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 30 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290457]