KorAP: Find »[drukola/base=parca & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...54 55 56 ...79 >

1,958 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351

pe infracțiuni“, care par c-ar fi un megafon pentru orice iubitor de cioroi Înverșunat care critică poliția. Apoi mă duc la discoteca lui Jammy Joe: o șansă să combin afacerile cu distracția. E nasol că nu găsești unde să parchezi În oraș și n-ar fi trebuit să iau mașina. Totuși, am de gând să rămân destul de treaz, vreau numai să dau de vreo ștoarfă disponibilă, s-o iau acasă și s-o fut până mă simt suficient de obosit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
mașină și să-i strâng de gât până se cacă pe ei pe toți bulangii cu mutre care mă deranjează, adică aproape toți În cazul ăsta. Poliție de rahat aici... Servicii de urgență de rahat Puțoii În pula mea, o să Parchez mașina lângă magazinele dinainte de Napier College. Acum e o așa-zisă universitate, dar orice puțoi o știe sub numele de Napier College. Toată lumea recunoaște o universitate adevărată când o vede, iar locul ăsta Împuțit unde se califică Împletitorii de coșuri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
Provider și cânt cât mă ține gura. Apoi versiunea lui Bolton de „When A Man Loves A Woman“, care-i de zece ori mai bună decât rahatu negroteilor, izbucnește În forță, iar când ajung la cabinetul lui Rossi și Îmi parchez Volvo-ul deja sunt Într-o dispoziție mai bună. Au ei senzația că Îl pot demoraliza pe Bruce Robertson? Toți șmecherașii, cioroii și alții din ăștia? Fiți realiști ce pula mea puțoi patetici! — M-am dat cu crema aia pe care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
crescut de azi-dimineață. Îmi răspunde cu un rânjet Încordat și lipsit de voioșie. Până când primesc rezervarea și confirmarea, Începe iarăși să ningă. Ghetele trosnesc mărgelele de plastic ale zăpezii pe când mă Întorc la mașină și mă Îndrept spre East End. Parchez În Gayfield Square, lângă pușcăria locală, apoi cumpăr o cină cu pui de la Deep Sea pe care o Înfulec animalic În pragul ușii de la Bandparts. După aia mă duc la Mathers să beau o halbă. Când ajung la a treia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
ei. Apoi mă ridic În picioare și Îmi Întorc palmele cu fața În sus Într-un gest de abandon. Mă răsucesc și las să se aștearnă o tăcere lungă. Mă duc la fereastră și trag draperiile. E un Nissan Micra parcat Într-un loc nepermis. Mă rog. Unde sunt bulangii de la circulație? — Bruce... e ok... aud o voce firavă venind din spatele meu. Mă duc și mă așez pe canapea. Îmi pun capul În palme și Îmi rezem coatele pe genunchi. Adopt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
nițică ordine că acolo o s-o fut pe Bunty În după-amiaza asta. O s-o fut pe biata ticăloasă de-o să-i meargă fulgii. Totu-i marfă! Din fericire străzile nu sunt prea aglomerate. O iau cu mașina pe Walk și parchez indiscret lângă Fabrica de Pește. În mod normal Îmi țin Volvo-ul câteva străzi mai departe, dar acum n-am timp. Maisie e acolo Împreună cu Claire și, din fericire, ea e gata. — O ceașcă cu ceai sau ceva mai tare Bruce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
mașină și conduc În viteză Înapoi spre Collie. Mă gândesc tot drumul numai la cardurile care sunt În buzunarul interior al jachetei de pe scaunul din camera din față. Foarte demoralizat, noi, eu, noi (acum suntem cu toții aici) ginim o mașină parcată lângă casa noastră. Pare vag familiară. Ne gândim să ne Întoarcem În oraș, dar avem nevoie de cardurile noastre și de banii noștri. Ignorăm ocupantul mașinii, chiar dacă Îl recunoaștem că e Chrissie și o luăm val-vârtej pe alee. Dar ea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428

pipe, plus alte droguri în cantități mai mici. - Astea erau tot în mașină? - A, nu. Erau într-un Ford de peste stradă. M-am dus să-l interoghez pe proprietar în calitate de martor și brusc a început să transpire. - Fordul unde era parcat? fu curioasă Sachs. - În garajul lui. - Ați avut mandat? - Nu. Dar, după cum am spus, era foarte agitat și am zărit colțul genții în mașină. Probabil asta era cauza, nu? - Nu e legal cum ați procedat, spuse Sachs. - Nu e legal

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
nevoie de mai multă lumină acolo pentru a putea examina. Tehnicianul făcu semn că a înțeles și se întoarse către vehiculul de intervenție rapidă în astfel de situații, adică un microbuz cu tot felul de echipamente din sfera criminalisticii. Era parcat undeva afară și, deși stătea jumătate pe trotuar și jumătate pe stradă, era așezat cu mai multă grijă decât Chevroletul Camaro SS din 1969 de lângă; acesta din urmă, proprietatea Ameliei Sachs, fusese întrebuințat serios pe drumul dinspre locul unde avusese

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
unind piața de Broadway. Încă cincizeci de metri, după care libertatea. Patruzeci. Treizeci... Dar apoi văzu lumini de avertizare. Păreau la fel de puternice precum explozia provocată de el pentru a scăpa de polițista roșcată. Văzu și sursa luminilor: patru mașini care parcară în grabă lângă trepte. Vreo șase agenți de poliție își făcură apariția din mașini, cercetară grăbiți zona și apoi se postară lângă mașini. Alți polițiști, în civil, tocmai soseau. Se amestecară cu repeziciune în public, cercetând posibil indicii. Înconjurat acum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
despre poziția suspectului. Bell rupse tăcerea: - Amelia, râmâi tu aici să mai cercetezi zona. Eu mă voi duce să discut cu victima, să văd ce informații ne va oferi. Ne vedem înapoi la târg. Un vehicul de intervenție rapidă era parcat pe Strada 88. Merse repede până la el și luă cele necesare pentru cercetarea împrejurimilor. Auzi o voce dinspre telefonul ei mobil, dar nu înțelese la început a cui era și ce spunea. Așa că se folosi de căști pentru a continua

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
Asta încercăm, Sachs. Dar cât de repede te deplasezi acum? - Nu știu. Nu mă uit la indicator. - Probabil e mai bine. Dar fii atentă la drum. Sachs își croi drum către intersecția cu Strada 125, de obicei foarte aglomerată. Își parcă mașina de-a curmezișul, blocând accesul de pe străzile din partea stângă. Sări din mașină cu pistolul Glock în mână. Câteva mașini era pe partea dreaptă a străzii și așteptau să treacă. Sachs strigă către șoferi: - Afară! Operațiune a poliției. Părăsiți mașinile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
a întâmplat între noi... - Unde să trimitem? întrebă Rhyme. - La spectacolul meu. Făcu un semn din cap spre Central Park West. - E al tău? Cirque Fantastique? - Da. Credeam că știți. Mai ales că o mașină de poliție e tot timpul parcată în apropiere... Știți că Cirque Fantastique e urmașul lui Hasbro și al circului Fraților Keller, nu-i așa? - Poftim? se miră Sellitto. Rhyme privi la Kara, care începuse să scuture din cap. - Domnul Balzac nu mi-a spus asta când

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
putea conține sute de litri de gaz. O masă destul de mare de oameni se afla la doar câțiva metri de respectivul obiect acoperit. De afară, sirenele se auzeau din ce în ce mai tare, oprindu-se apoi una câte una, pe măsură ce vehiculele de urgență parcau în apropierea cortului. Polițiști șă pompieri începură să intre înăuntru. Sachs merse până la cel mai apropiat dintre ei și îi arătă legitimația. - Au ajuns pirotehniștii? - O să ajungă în 5-6 minute. Încuviință din cap și le spuse să verifice cu atenție

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
sală - cineva la care nu s-ar fi așteptat într-un milion de ani să vină pentru a-i vedea spectacolul. - Bine că e accesibil, comentă Lincoln Rhyme sec, conducându-și scaunul cu rotile Storm Arrow în Smoke&Mirrors și parcându-l într-un loc incomod, pe jumătate în sală și pe jumătate pe hol. Nu avem parte de tratament ADA pe aici. Cu doar o oră în urmă, reușise să îi surprindă pe Sachs și pe Thom când sugerase să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
cu loje, coborî și încuie portiera. Nimeni dintre muncitorii din spatele scenei, polițiștii și numeroșii paznici nu îi acordă vreo atenție lui sau ambulanței. După sperietura cu bomba de mai devreme, era perfect normal ca un vehicul de urgență să fie parcat acolo - perfect natural, cum ar spune un iluzionist de profesie. Priviți, Onorată Audiență, priviți la iluzionistul dumneavoastră, aflat la mijlocul scenei și totuși cu totul invizibil. Este Omul Dispărut, prezent, dar nevăzut. Nimeni nu aruncă vreo privire vehiculului, care nici măcar nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
negre între ele. - Orice pot face să ajut, fac cu dragă inimă. - Spectacolul era programat să înceapă la opt, nu? îl întrebă Rhyme pe Kadesky. - Exact. - Și nu vă întorseserăți de la cină și de la interviul de la radio când Loesser a parcat ambulanța la intrare? - Nu, nu mă întorsesem. Rhyme se întoarse către Kara. - Dar tu erai acolo? - Mda. Am văzut cum ambulanța întrând. Nu mi-am dat seama despre ce este vorba la momentul respectiv. - Și exact unde a parcat Loesser

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
a parcat ambulanța la intrare? - Nu, nu mă întorsesem. Rhyme se întoarse către Kara. - Dar tu erai acolo? - Mda. Am văzut cum ambulanța întrând. Nu mi-am dat seama despre ce este vorba la momentul respectiv. - Și exact unde a parcat Loesser? - Sub eșafodul cu loje. - Nu sub zona cu locurile scumpe, totuși? îl întrebă Rhyme pe Kadesky. - Nu, spuse bărbattul. - Deci lângă ieșirea principală de incendiu, cea pe care ar fi urmat să o folosească cei mai mulți oameni în caz de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
spuse bărbattul. - Deci lângă ieșirea principală de incendiu, cea pe care ar fi urmat să o folosească cei mai mulți oameni în caz de evacuare. - Așa e. Bell întrebă: - Lincoln, unde vrei să ajungi? - Vreau să ajung la faptul că Loesser a parcat ambulanța astfel încât să producă cele mai mari pagube și totuși să ofere câtorva oameni din lojă ocazia să scape. De unde a știu exact unde să o parcheze? - Nu știu, îi răspunse producătorul. Probabil a verificat din timp și a văzut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
Lincoln, unde vrei să ajungi? - Vreau să ajung la faptul că Loesser a parcat ambulanța astfel încât să producă cele mai mari pagube și totuși să ofere câtorva oameni din lojă ocazia să scape. De unde a știu exact unde să o parcheze? - Nu știu, îi răspunse producătorul. Probabil a verificat din timp și a văzut că e locația cea mai bună... vreau să spun cea mai bună din punctul lui de vedere. Cea mai proastă pentru noi. - E posibil să fi verificat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
presupuse Rhyme. Dar ar fi fost și reticent la ideea de a fi văzut pe parcursul recunoașterii în zona circului, din moment ce aveam ofițeri plasați acolo. - Așa e. - Așadar, nu cumva e posibil ca altcineva din interior să-i fi spus să parcheze acolo? - Din interior? întrebă Kadesky, încruntându-se. Vrei să spui că îl ajuta cineva? Nu, niciunul dintre oamenii mei nu ar face așa ceva. - Rhyme, spuse și Sachs, unde vrei să ajungi? O ignoră și se întoarse din nou către Kara

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685

nu vezi? Acum nu văd nimic, privesc încăpățânată mașina din fața mea, de parcă acolo s-ar afla Mesia, fumul alb al cafenelei mă acompaniază asemenea unui mesager cu vești rele, făcând ca jurămintele mele să intre în conflict unul cu celălalt. Parchez la poalele muntelui, departe de spital, ca și când m-aș pregăti pentru un picnic în sânul naturii, câteva clipe înainte ca vara să se năpustească asupra muntelui, cu ghearele sale transparente, un covor de un verde inocent îl acoperă încă, peste

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
va fi bine, o zi de post nu îi strică, figura lui se relaxează pe măsură ce descifrează versetele antice. Cobor să beau o cafea, spun eu repede și ies din salon, dar nu merg la bufet, ci mă îndrept spre mașina parcată la depărtare, la poalele muntelui. Nu-și va da seama că am fugit până la serviciu, deși el era acela care lipsea de acasă zile în șir, tot mai avea obiceiul de a vorbi plin de ostilitate despre slujba mea, de parcă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
nu este în ordine, dar îmi este clar că acum nu mai pot da înapoi, măresc viteza, o privesc cu coada ochiului, stă cu capul plecat și buzele întredeschise, ca și când ar fi pe punctul de a vomita, dar nu renunț, parchez repede la intrarea în mall și-i aud pașii târându-se în urma mea fără voie. Odată îi plăcea să vină cu mine aici, să stoarcă de la mine mici cadouri, ce se întâmplase dintr-odată cu ea, încă nu a ajuns la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410

2000). Ea nu se află la împărțitul „bucatelor publice” să spună în consiliul local: vrem buget pentru canalizare că ne-am săturat să spălăm la albie. Ea nu este acolo când se hotărăște la nivel de stat ca ea să „parcheze” acasă cu doi ani concediu de creștere a copilului și să cam iasă din competiție dacă are o carieră tentantă în loc să aibă opțiunea unei creșe de firmă fiindcă acestea sunt scutite de un procent din impozitul pe profit dacă au

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]