57,719 matches
-
totul alt registru, a practicat, cu grație, trișeria. Ce farmec degajau replicile lui, devoalîndu-i jocul doar ingenuu, de dragul jocului. Nu de puține ori, în condiții triste. E o relatare a prietenului său, François Bot, cioranian-patinată. Chiar dacă în situația-limită a ultimului pat de spital: "Cele două doamne (venite să-l viziteze pe bolnav - n.n.) ies să se plimbe în grădină, iar Cioran mă apucă de braț și îmi spune: "Dragă prietene, îți voi face o mărturisire, să nu mă spui altcuiva. Dar
"...M-am prefăcut că sînt prezent" by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/15795_a_17120]
-
cum se spunea; și, într-adevăr, geniul său de la miază-noapte se agățase definitiv în zbor de meridianul de la Ploiești... Totdeauna, îl puneam întîiul printre poeții trăitori. Pînă după moartea lui Marin Sorescu, și cînd, citindu-i ultimele versuri scrise pe patul de suferință de la spital, am început să ezit... E în Sorescu, și el genial, ceva între cocaseria existenței imediate și gluma țărănească de dincolo de Olt, orișice ar fi. O artă avînd tăietura esențială a meșterului de la Hobița, precum și precizia geometrică
Amintiri cu poeți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16161_a_17486]
-
cînd, ieșind, îmi fac plimbarea alertă și încă aventuroasă pe bătutele sau mai puțin bătutele străzi ale bătrînului oraș. Cîte ore pictezi pe zi? Nu exagerat de multe. Nu e neapărat să stau doar la șevalet. Vezi, am și-un pat aici (rămîne între noi); cîte cineva, intrînd, mă întreabă: "Cum, dormi aici?" Nu, nu dorm, dar după lucrul la șevalet, covîrșitor, mă întind pe acest pat freudian-proustian-procustian și mai schițez ceva, mai notez ceva. E și o manualitate aici: mai
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
de multe. Nu e neapărat să stau doar la șevalet. Vezi, am și-un pat aici (rămîne între noi); cîte cineva, intrînd, mă întreabă: "Cum, dormi aici?" Nu, nu dorm, dar după lucrul la șevalet, covîrșitor, mă întind pe acest pat freudian-proustian-procustian și mai schițez ceva, mai notez ceva. E și o manualitate aici: mai întind o pînză, mai bat un cui, mai tai o scîndură. Vorba lui Jung: aceste lucruri simple care îl fac pe om simplu - și cît de
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
din urmă ucise, după ce au fost folosite de soldați. În "Încăperea femeilor" se află copile de 12 ani, fete tinere, mai puțin femei căsătorite. Toate au fost "alese" de gărzile care le supravegheau în timpul zilei, dar ridicate noaptea din mizerele paturi ale lagărului, de parcă într-un fel criminalii ar căuta întunericul pentru a se dezlănțui. Chiar și în bordelul improvizat nenorocirile nu se petrec decît în puterea nopții. Descrierile Slavenkăi Drakulic nu pot fi calificate. Rostul lor este de a produce
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
într-o revistă, regizorul scrie că aș fi făcut "o critică severă". Îmi amintesc doar că, atunci, ca și acum, m-a frapat faptul aberant că, în România sfîrșitului de secol XX, o fiică iubitoare nu cheamă un doctor la patul tatălui ei înjunghiat, cu o rană sîngerîndă. Atunci, ca și acum, premisa mi s-a părut falsă; ea subminează credibilitatea întregului; senzația globală e aceea că filmul nu propune "viață", ci o ipoteză de lucru, o convenție, o demonstrație. Construind
Ciorba reîncălzită by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16195_a_17520]
-
nu poate să-i reziste: "O secretară deschide ușa. Cu ea pătrunde în sala de așteptare un marș funebru ale cărui note, grele, se lipesc de perdele ca niște muște mari și cleioase." "Mi-e frică. Dama se așează pe pat, schițează un surâs în scopul de a mă seduce... Surâsul forțat face să-i scârțâie colțul buzelor..." "Jos, în micuța curte rahitică, niște cămăși albe se legănau încet pe o funie de rufe, asemănătoare unor ectoplasme flămânde." La puțini scritori
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
de lege al lui Ticu Dumitrescu. Pentru orice minte normală - mai puțin pentru parlamentarii români - activitatea Securității a fost exclusiv una de poliție politică. Cum altfel să numești amestecul de odioșenie și gândire scelerată al celor care-o spionau în pat pe Dorli Blaga? Poliție... politicoasă? Cu ce drept își vârau securiștii râturile lor murdare în intimitatea unor oameni de-o perfectă inocență și onestitate? În numele cărei patrii vedeau în fiecare cetățean un infractor potențial? De unde, totuși, spaima mai-marilor zilei față de
Poliție politică, poliție politicoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16246_a_17571]
-
adolescența. Pe la 11 ani, mă urâțisem. Ne mutaserăm (de la Brașov) la București, oraș lipsit de reliefuri și de feerie (cu excepția fântânii arteziene, cu lumini colorate, din Cișmigiu). Tata era șomer. Locuiam în pensiuni din ce în ce mai sordide, dormind toți trei în- tr-un pat. Școala nu-mi plăcea. Fascismul era în plin elan, inclusiv legile antirasiale. A izbucnit războiul. La 16 ani m-am încadrat în organizația ilegală a Tineretului Comunist, visând să mântui lumea de toate antagonismele fundamentale dintre sexe, rase, popoare, clase
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
pare, întrucît întreaga dinastie Hohenzollern nu a fost, după Kaplan, decît o aliniere de incompetenți sau mediocri în cel mai bun caz. Elena Lupescu, curtezana evreică forțată de nevoia supraviețuirii să-și croiască drumul din dormitor în dormitor pînă în patul regelui, este, pentru Kaplan, un simbol al României înseși: încolțită de pericole, singura soluție pe care o descoperă e una profund imorală (fapt concretizat acut în al doilea război mondial, prin duplicitatea noastră). Legionarismul, caz particular al unei mai generale
Dincolo de rău by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16287_a_17612]
-
mirabilul, epuizarea cu prospețimea eternă a unui suflet incorigibil: Frunzele cădeau ca niște adolescente/ Prin parcuri cu iarba încercănată,/ Tu așteptai să se audă de undeva/ Sunetul vag al mașinilor de salvare./ Un înger murise în ochi, celălalt agoniza/ În patul curat al trupului. Desigur, e toamnă/ Ai spus, încercînd să culegi de pe jos cu privirea/ Jivinele fosforescente, micii prieteni/ Dintotdeauna, reci, ai falangelor mele? (Scenă de gen V). De la faptul divers pornind, poetul, declară o experiență nostalgică, o reverie țîșnită
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
un teatru new-yorkez, dacă n-ar fi fost scena uciderii Desdemonei. Scena cu pricina a transformat brusc acceptabilul în inacceptabil: biata femeie era, mai întîi, sufocată cu perna, în cel mai pur stil elisabetan, apoi lovită cu capul de tăblia patului, tîrîtă de păr prin uriașa încăpere, izbită cu picioarele, cu pumnii, și, la urmă, înjunghiată sadic de mai multe ori și în mai multe părți ale corpului ei deja maltratat pînă cînd cămașa de noapte a femeii, mîinile asasinului, halatul
Prostul gust by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16326_a_17651]
-
El a publicat până în prezent șaisprezece cărți, printre care trei romane subtile, lucrate cu artă, apreciate deopotrivă (deși din motive diferite) atât de critica literară, cât și de publicul larg: Pavană în peisaj marin, 1988, Iubire interzisă, 1995, Fă-ți patul și dormi!, 1997. De curând, la bibliografia sa oricum impresionantă s-au mai adăugat trei cărți: un roman de o frapantă originalitate, Martorul, și două narațiuni fanteziste, destinate copiilor, pe care fără îndoială îi vor cuceri: Călătorie fantastică în vreme
UN PROFESIONIST AL SCRISULUI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16348_a_17673]
-
cititor și obiectul carte, nu este pândit de riscul de a dispărea și de a fi înghițit de calculator. Cartea e încă cu mult superioară ecranului pentru că este un obiect organic, nu virtual. Ti-o iei cu tine oriunde, în pat, la bucătărie, unde vrei. Îți oferă un contact direct, intim, de neînlocuit. Uneori, când am neapărată nevoie de o carte, o cer prin internet și ea îmi sosește. De exemplu, am avut nevoie de o carte din biblioteca de la Stanford
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
de burlac de pe Gabroveni, cu urechea ațintită undeva de unde pare să vină rîcîitul insistent... A. mă liniștește numaidecît: Sunt porumbeii!" zice și îi cheamă cu un fluierat special, punînd mîna pe un miez de pîine... Trei porumbei apar numaidecît de sub patul cazon învelit cu o pătură cenușie perfect întinsă. Apar blînzi, fără să se ferească, oprindu-se la picioarele noastre și ciugulind iute fărîmiturile de pîine. Sub pat, spunea A., aveau mei pus de el; dar se vede treaba că isprăviseră
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
special, punînd mîna pe un miez de pîine... Trei porumbei apar numaidecît de sub patul cazon învelit cu o pătură cenușie perfect întinsă. Apar blînzi, fără să se ferească, oprindu-se la picioarele noastre și ciugulind iute fărîmiturile de pîine. Sub pat, spunea A., aveau mei pus de el; dar se vede treaba că isprăviseră meiul și ieșiseră să se reaprovizioneze în odăița curată cu geamul veșnic deschis. Erau la etajul doi. Porumbeii, dacă ar fi vrut să zboare afară, nu aveau
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
s-ar fi putut întîmpla nimic. A. îi mai lăsă să se joace trăgînd de sfoară, dirijîndu-i, apoi, cu același fluierat special și trăgîndu-i la loc înăuntru unul cîte unul. Păsările îl ascultaseră fără nici o împotrivire. A. mai presără sub pat niște mei ca o recompensă. Porumbeii intrară repede sub patul cazon, începînd să rîcîie din nou. Era ca și cum ar fi săpat un tunel, să evadeze, cîndva; iar pușcăriașii săpau acolo cu nădejde, deși, ca să ajungă la celălalt capăt al tunelului
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
să se joace trăgînd de sfoară, dirijîndu-i, apoi, cu același fluierat special și trăgîndu-i la loc înăuntru unul cîte unul. Păsările îl ascultaseră fără nici o împotrivire. A. mai presără sub pat niște mei ca o recompensă. Porumbeii intrară repede sub patul cazon, începînd să rîcîie din nou. Era ca și cum ar fi săpat un tunel, să evadeze, cîndva; iar pușcăriașii săpau acolo cu nădejde, deși, ca să ajungă la celălalt capăt al tunelului, le-ar fi trebuit cel puțin două secole; dar speranța
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
accelerarea ideii sau gestului. * 29 mai 1969. Faut se debarasser de cette... freine?...Dostoievski. Il faut être malhonnête pour être écrivain... la tentation de la débauche... ispita desfrîului... Îngerul și demonul, complementari. Alioșa... Rusia utopică. * 29 mai 1969. Sar speriat din pat la unu și treizeci noaptea, și notez: Zombi, cadavrele înviate de vrăjitori din cimitire și transformate într-un fel de roboți de carne salvați de la putrefacție, - fără cuget, fără simțire, fără puterea alegerii, ca cetățenii dintr-un stat... cuvînt șters
Chinul facerii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16394_a_17719]
-
Constantin Țoiu (variante) Vorbește dl. Zăvoi, fost primar într-o urbe, dînd instrucțiuni meșterilor locali care se pregătesc să-i ridice cavoul: "Să fie adînc și confortabil, atîta vreau. Adînc, să nu dea ploaia în el și confortabil că un pat așa... pînă la învierea de apoi. Adînc și confortabil, e tot ce vreau și vă cer. Restul, vă privește... Stați așa,... că mai e ceva, - își aduse aminte. Am adus și ceramică de Rădăuți, stiti, d-aia verde, pentru ornamente
Fise de roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16453_a_17778]
-
aceeași fortăreața amenință să se prăbușească, să-l strivească sub povară ei: peste zi, Hanta hrănește presă hidraulică, dar seară, cînd vine acasă, uriașă bibliotecă recuperată devine ea o simbolică presă hidraulică gata să-l devoreze. Culcat pe spate, în patul sau strimt, Hanta privește în sus și împrejur stiva de cărți oricînd pregătită să se prăbușească asupra lui, ca o sabie a lui Damocles ordonînd revanșa rîndurilor distruse în fălcile mașinii. Deși salvează zilnic o carte, și în felul acesta
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
frumos. Casele șunt în parte foarte rurale, chiar cele din piață mare, pavajul lipsește pe majoritatea străzilor iar acolo unde este ai prefera să nu fie, cafenelele arată cam murdare, iar în prăvălii se găsesc mărfuri aproape numai pentru cerințele paturilor de jos. Dar orășelul e, totuși, prietenos, locuitorii șunt oameni de treabă că toți valahii iar hanuri în care, faute de mieux, să poți petrece o noapte șunt destule". A urmat călătoria spre București care, datorită drumului desfundat cu totul
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
spațiu, bărăgan de jur-împrejur cît încape. Aici s-a ridicat un palat, dincolo un bordei, aici s-a tăiat un parc, dincolo a rămas un loc liber, un iaz, un crîng printre case. Nicăieri ordinea lipsită de farmec a locuințelor paturilor de mijloc nu ocupă mult loc; aceasta pătură extrem de onorabilă, dar puțin interesantă pentru pictor și poet, este slab reprezentată în București; cu atît mai mult șunt însă aristocrația și sărăcia din palatele și bordeiele tihnite. Dincolo se înalță nenumărate
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
copil deasupra unui abis. Te iubesc cum n-am iubit niciodată un barbat(...) jur că am terminat cu ei, cu ei toți, că nu voi mai ține în brațele mele pe niciunul dintre ei, niciunul nu va mai ajunge în patul meu, voi visa numai la tine, Lăură, la dulceața ta, la feminitatea ta." Destinatara acestor mesaje frenetice este surprinsă și nu prea de conținutul lor, căci avusese semne care acum i se lămuresc. Mai mult o preocupă ce se petrece
Laura si Chloé by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16447_a_17772]
-
tentativele piraterești de presă sau de editură (p. 392), cu fel de fel de interviuri confecționate sau istorioare apocrife, veștejind cu severitate gestul unui "discipol" ce a ținut cu orice preț să-l fotografieze pe muribundul Stăniloae, abia conștient pe patul de spital. O punere la punct are loc până și în cazul unei cărți a mitropolitului Antonie, în care acesta se declară "studentul preferat al tatei". Or, autoarea, incapabilă să guste telenovelele, dă cuvenita replică, în numele adevărului. În slujba căruia
Credința trăită by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16484_a_17809]