12,546 matches
-
60 și 65 de ani. Ea poate însă surveni și în jurul vârstei de 45-50 de ani, ca un fenomen de preinvoluție. Involuția naturală este un proces psihobiologic nepatologic. Ceea ce se consideră a avea un caracter patologic este senilitatea sau „bătrânețea patologică” (Ch. Müller, H. Ey). Involuția are câteva aspecte psihologice și psihopatologice care-i sunt caracteristice. J. de Ajuriaguerra afirmă că „fiecare îmbătrânește așa cum a trăit”. Bătrânul se distinge prin următoarele caracteristici: încetinirea și diminuarea generală a vitalității; o deplasare a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
temperamental-caracteriale între soți, tulburările psihice etc.; cauze datorate unor boli somatice sau psihice, unele cu risc de transmitere genetică, alcoolism, toxicomanii, perversiuni sexuale, sifilis, TBC, sinucideri, acte antisociale etc.; alte cauze: decesul unuia dintre membrii familiei, cazurile de doliu prelungit patologic, decesul unui copil, conflictele legate de copiii adoptați, conflictele între generații, atitudinea tiranică și comportamentul violent al unuia dintre soți, indiferența în relațiile dintre membrii familiei etc. Psihiatria familiei consideră „grupul familial” un tot, un „singur pacient”, fiecare dintre membrii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
există conflicte între partenerii cuplului marital, ca aceștia să se separe sau chiar să se despartă, pentru a fi anulate astfel stările de tensiune, conflictele și influențele nevrotice asupra membrilor familiei și în special a copiilor; situațiile de doliu prelungit patologic, putând deveni un factor patogen care să perturbe atmosfera și relațiile emoțional-afective din grupul familial; acestea produc o criză prelungită caracterizată prin sentimentul abandonului, refuzul acceptării morții celui dispărut, sentimente de culpabilitate, instalarea unor tulburări de tip nevrotic, idei sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prezența indisciplinei școlare la copiii unici, a instabilității afectiv-temperamentale la primii născuți, a tulburărilor de vorbire la copiii intermediari și a nevrotismului la benjamini. b) Psihiatria familială relațională Aceasta se ocupă de analiza relațiilor dintre soți și a efectelor lor patologice, precum și de relațiile negative morbigenetice dintre părinți și copii. Destinul fiecărui individ este marcat de primii săi ani de viață, de mediul socio-cultural, de calitatea modelelor parentale, de frustrările din perioada copilăriei, de carențele educaționale, precum și de forma și conținutul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care copilul este respins de părinții săi, pe când tipul catatonic apare în familiile cu o atitudine superprotectoare față de copil. Alte tulburări psihice care pot apărea, în această categorie a patologiei psihiatrice familiale, sunt următoarele: tulburări de comportament, mitomanie, cleptomanie, fugi patologice și vagabondaj, prostituție, acte infracționale antisociale, tentative suicidare. Ele se datorează unor carențe educaționale, afective, situației oedipiene nerezolvate, absenței modelelor parentale sau modelelor parentale negative, lipsei de supraveghere a copiilor, rivalităților în fratrie etc. 4. Violența în familie Dincolo de aspectele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
interdicții și pedepsirea abaterii sau a violării acestora, prin pedepse care implică agresivitatea; violența structurală sau tipul de comportament caracteristic personalităților agresiv-impulsive, psihopaților explozivi-instabili, personalităților epileptoide, cu un mare potențial agresiv, care se descarcă asupra celorlalți membri ai familiei; violența patologică, specifică tabloului clinico-psihiatric și evoluției clinice ale unor afecțiuni psihice, de care individul nu este nici conștient și nici responsabil; violențele ocazionale, produse de alcoolici, toxicomani, personalități psihopatice decompensate, sociopați etc. violența nevrotică, ce apare și se dezvoltă treptat în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
încrucișările culturale). Raporturile dintre starea de sănătate mintală și boala psihică în cadrul comunităților social-umane sunt reprezentate în schema de mai jos. p. 129 Factori modelatori Comunitatea social-umană (modelul cultural și modul de viață socială) Factori represivi Conduite normale Conduite deviante patologice Sănătate mintală Boală psihică Activitate utilă Inactivitate Devianță Tendințe normale Individul Grupul de indivizi Pulsiuni patologice Din schema de mai sus se poate desprinde concluzia că atât starea de sănătate mintală, cât și boala psihică sunt direct influențate de acțiunea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în schema de mai jos. p. 129 Factori modelatori Comunitatea social-umană (modelul cultural și modul de viață socială) Factori represivi Conduite normale Conduite deviante patologice Sănătate mintală Boală psihică Activitate utilă Inactivitate Devianță Tendințe normale Individul Grupul de indivizi Pulsiuni patologice Din schema de mai sus se poate desprinde concluzia că atât starea de sănătate mintală, cât și boala psihică sunt direct influențate de acțiunea „represivă” sau „eliberatoare” (factorii normativi/modelatori) care afectează individul sau grupul de indivizi, din partea modelului socio-cultural
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
indivizi, din partea modelului socio-cultural, a modului de viață și comportamentului individual sau colectiv. Sănătatea mintală este rezultatul acțiunii factorilor normativi-modelatori, care favorizează dezvoltarea conduitelor normale, și al unor acțiuni utile; factorii represivi duc la apariția unor conduite deviante sau net patologice, având ca urmare o activitate deviantă sau de tip sociopatic sau chiar patologic pur. În ceea ce privește mecanismele sociogenetice ale stărilor de dezechilibru psihosocial ale sănătății mintale comunitare remarcăm următoarele (vezi schema următoare): a) se consideră comunitatea social-umană, ca reprezentând o unitate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Sănătatea mintală este rezultatul acțiunii factorilor normativi-modelatori, care favorizează dezvoltarea conduitelor normale, și al unor acțiuni utile; factorii represivi duc la apariția unor conduite deviante sau net patologice, având ca urmare o activitate deviantă sau de tip sociopatic sau chiar patologic pur. În ceea ce privește mecanismele sociogenetice ale stărilor de dezechilibru psihosocial ale sănătății mintale comunitare remarcăm următoarele (vezi schema următoare): a) se consideră comunitatea social-umană, ca reprezentând o unitate formată din totalitatea indivizilor grupului respectiv; b) comunitatea social-umană este cuprinsă în spațiul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acumulate în interiorul grupului comunitar-uman se descarcă, eliberând forme de comportament de tip heteroagresiv (violență, criminalitate), conduite deviante sau sociopatice; este o formă aberantă de libertate, lipsită de orice ordine, haotică, fără cenzura morală a responsabilității. 4. Comportamentul normal și cel patologic Psihiatria are obligația de a situa teoria și practica sa în raport cu marile probleme ale omului și, înainte de toate, în raport cu libertatea individuală. Individul ființează, din acest punct de vedere, între „necesitatea internă a construcției sale somato-psihice” și „constrângerea externă a mediului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
externă a mediului”. El receptează, prin intermediul echipamentului său neuropsihic, stimulii de mediu și elaborează răspunsuri. Comportamentul său poate fi descris ca un joc de acțiuni și reacții. În funcție de calitatea, intensitatea și utilitatea variațiilor comportamentale, se disting reacții normale și reacții patologice. Pe aceste considerente, existența individuală ni se înfățișează ca fiind construită din hazard și întâlnire, istoria normală sau patologică a individului având un caracter evenimențial. Istoria unui individ, psihobiografia sa, are un sens, și acest proces este cel care creează
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
descris ca un joc de acțiuni și reacții. În funcție de calitatea, intensitatea și utilitatea variațiilor comportamentale, se disting reacții normale și reacții patologice. Pe aceste considerente, existența individuală ni se înfățișează ca fiind construită din hazard și întâlnire, istoria normală sau patologică a individului având un caracter evenimențial. Istoria unui individ, psihobiografia sa, are un sens, și acest proces este cel care creează istoria însăși. În virtutea acestui fapt, „sensul” istoriei individului, înscriindu-se „în intervalul” propriei sale psihobiografii, devine „psihoistorie individuală”. Individul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care au un caracter pasager și reversibil. Comportamentul de tip carențial este legat de frustrările afective, carențe educative, conflicte, schimbarea modului de viață etc. Comportamentul de tip sociopatic are un caracter aparent, deviant, de inadaptare socială, agresiv și antisocial. Comportamentul patologic are la bază o tulburare psihică primară, care antrenează după ea modificări ale comportamentului de diferite forme și intensități. Acest tip de comportament se poate prezenta în mai multe moduri: conduite de tip reactiv (anxioase, fobice, impulsive, isterice, depresive etc.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
considerat fie „subnormal”, fie „perinormal”. Ceea ce caracterizează o „persoană-limită” sau un „caz-limită” este un tip de semiologie disidentă (atipică, amorfă, mixtă, împrumutând elemente disparate). Ceea ce este afectat în toate „cazurile-limită” este identitatea subiectului. În cazurile clinice, simptomatologia are un caracter patologic, exprimând o modificare funcțională sau structurală a subiectului legată de o anumită cauză, considerată factor patogen. În cazurile-limită, simptomatologia este dominată prin intrarea în acțiune a „mecanismelor de apărare” ale Eului, față de pericolele care duc la o stare de dezadaptare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de apărare” ale Eului, față de pericolele care duc la o stare de dezadaptare a persoanei în raport cu evenimentele vieții trăite, așa cum se poate vedea mai jos: Caz-limită Persoană normală Caz-clinic Evenimente neobișnuite ale vieții: PERICOL Situații normale ale vieții: ADAPTARE Cauze patologice: BOALĂ CAZ-LIMITĂ PERSOANĂ NORMALĂ CAZ CLINIC Mecanisme de apărare ale Eului Regim funcțional normal Simptome clinice Trebuie făcută diferența între cazul-clinic și cazul-limită. Elementul de referință pentru definirea ambelor modele este persoana normală. În fața evenimentelor psihotraumatizante ale vieții trăite, persoana
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de resemnare, când se instalează liniștea, acceptarea situației. Se poate vedea clar din cele de mai sus că starea de sănătate mintală înregistrează nuanțe și grade diferite de modificare, ea nefiind considerată o alternativă normală a bolii, care este alternativa patologică. Sunt multe „aspecte intermediare” care nu privesc în mod direct domeniul clinicii psihiatrice, dar care, totuși, reprezintă modificări importante ale sănătății mintale, ale vieții individului. Acestea intră sub incidența igienei mintale. 2. Situațiile-limită Desfășurarea vieții este legată de diferitele „evenimente
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
permanentă comunicare, dă impresia că „îl las singur și nu-l pot urma” (K. Jasper). Fiecare moare singur. Singurătatea din fața morții. Această durere a separării este ultima expresie de neputință a comunicării. Ea este compensată prin nostalgie și doliu prelungit, patologic. Moartea mea are pentru mine un caracter obiectiv și decisiv, care mă apasă continuu. Eu nu pot face „experiența morții” decât o singură dată. Legat de moarte, ca situație-limită, se mai discută și următoarele aspecte: - situația morții aparente (R. Moody
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a fost relativ recent introdus în sfera de preocupări a psihiatriei sociale și iginei mintale (L. Bellak, P.M. Brunetti, M. Bates, N. Petrilowitsch și H. Flegel, M. Bleuler). Studiile actuale situează sociopatiile în cadrul conduitelor antisociale, la frontiera dintre normal și patologic (J. Hochman, Cl. Koechlin, M. Reitter). Acestea reprezintă forma psihosocială a conduitelor de tip comportamental psihopatic sau tulburări de conduită caracteriopatice. Sociopatiile nu trebuie privite ca boli, ci ca devianțe comportamentale datorate unor cauze exogene diferite: frustrări afective, carențe educaționale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
condițiile impunerii unor norme rigide de tip represiv/restrictiv în desfășurarea liberă a conduitelor și acțiunilor unui grup populațional. Acesta se poate ivi în situații de criză social-politică, revoluții, războaie, asedii, deportări, prizonierat, detenție sau în cazul instituționalizării forțate. Manifestările patologice ale acestui tip de tulburări psihosociale sunt marcate de un mare polimorfism: a) tulburări psihice de tip reactiv manifestate prin: privațiunea libertății cu sentimentul de claustrare, stare de panică, nesiguranță, teroare, lipsă de comunicare și schimbări culturale, izolare de locul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a se pune de acord cu normele modelului socio-cultural. Inițial apare o atitudine de retragere sau de rezervă, ca formă de autoapărare, ce se va transforma treptat într-o situație de izolare socială, închidere în sine protectoare la început, ulterior patologică, care poate genera în timp sentimentul de persecuție/urmărire/ostilitate din partea majorității. Se notează în plus prezența unei stări de tensiune și neliniște interioară, nostalgia trecutului, apar coșmaruri, iritabilitatea și instabilitatea emoțională, anxietatea, sentimentul izolării/marginalizării. Aceste situații pot surveni
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
epidemii psihice de masă. La fel, suicidul apare ca o „soluție” absurdă de ieșire dintr-o situație-limită sau legat de onoare (Tukidides, J. Starobinski, E.D. Dodds). Din punct de vedere medico-psihologic și medico-psihiatric, distingem două forme de suicid: suicidul endogen patologic și suicidul exogen reactiv. Trebuie făcută precizarea că, deși unii consideră suicidul patologic în totalitatea sa, căutând să găsească cauze psihiatrice în orice caz întâlnit, cercetările noastre au demonstrat că numai în 15-20% din cazurile de suicid se poate incrimina
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ieșire dintr-o situație-limită sau legat de onoare (Tukidides, J. Starobinski, E.D. Dodds). Din punct de vedere medico-psihologic și medico-psihiatric, distingem două forme de suicid: suicidul endogen patologic și suicidul exogen reactiv. Trebuie făcută precizarea că, deși unii consideră suicidul patologic în totalitatea sa, căutând să găsească cauze psihiatrice în orice caz întâlnit, cercetările noastre au demonstrat că numai în 15-20% din cazurile de suicid se poate incrimina o cauză patologică, restul de 80-85% din cazurile de suicid neavând o cauză
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
exogen reactiv. Trebuie făcută precizarea că, deși unii consideră suicidul patologic în totalitatea sa, căutând să găsească cauze psihiatrice în orice caz întâlnit, cercetările noastre au demonstrat că numai în 15-20% din cazurile de suicid se poate incrimina o cauză patologică, restul de 80-85% din cazurile de suicid neavând o cauză patologică. Suicidul patologic este, de regulă, suicidul endogen, legat de o modificare de tip endogen a personalității, similară ca origine și dinamică afecțiunilor psihiatrice endogene. Caracteristic acestui tip de suicid
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în totalitatea sa, căutând să găsească cauze psihiatrice în orice caz întâlnit, cercetările noastre au demonstrat că numai în 15-20% din cazurile de suicid se poate incrimina o cauză patologică, restul de 80-85% din cazurile de suicid neavând o cauză patologică. Suicidul patologic este, de regulă, suicidul endogen, legat de o modificare de tip endogen a personalității, similară ca origine și dinamică afecțiunilor psihiatrice endogene. Caracteristic acestui tip de suicid este faptul că, înaintea producerii actului suicidar propriu-zis, apare un grup
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]