15,863 matches
-
exercită un caracter mai ferm și un spirit mai independent. Fiecare națiune își are moravurile, prejudecățile, propria ei modalitate de a simți. Ambasadorii, trăind în străinătate, nu renunță la acestea, însă, cum misiunea lor este aceea de a-și servi patria fără a stârni în jurul lor ostilități, ei caută, în mod firesc, să se adapteze, pe cât posibil, la modalități de a trăi și a gândi care nu le sunt proprii. Publicul, care nu înțelege complexitatea rolului diplomatului, este deseori derutat, fiind
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
fost deloc surprins când coloniile engleze din America și-au proclamat independența. Chiar din anul 1763, când noi am pierdut Canada, el prevăzuse faptul că, nemaiavând nevoie să fie protejate împotriva vecinilor lor francezi, coloniile engleze se vor detașa de patria mamă. Ca urmare, el a luat în propriile mâini cauza insurgenților. Ne-a răzbunat astfel pentru dezastrele din "Războiul de șapte ani"* și ne-a asigurat prietenia unui mare popor. Pe bună dreptate, America și Franța au ridicat monumente în
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
său, Oreste nu este un personaj cu un caracter definit, ci un ins în devenire; el nu a fost încă pus în situația - limită de a opta pentru un anumit act. Personajul intră în oraș deghizat, fiind un străin în patria sa, iar Electrei îi spune la început că se numește Fileb și că este originar din Corint. În Argos el găsește un oraș al tăcerii și căinței, în care oamenii sunt îmbrăcați în negru și par a fi copleșiți de
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
că nu ați auzit până acum de Vasile Bologan, cel care a facut parte din echipa care a realizat aceasta carte. Este unul dintre fiii unei familii numeroase de moldoveni de dincolo de Prut. După 1990, simțind că România este și patria lui, și-a luat familia și a venit la București. A dobândit și cetățenia română și a Încercat să-și facă un rost aici. Cu acest prilej, soarta a vrut să ne Întâlnim, devenind vecini de bloc. Nu a fost
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
te despre „peisajele transcendente" uimind prin transparen??? ?i lumin?, În care „arhitectură lui Eminescu dep???? te Închipuirea basmului", iar Roșa Del Conte subliniaz? frumuse?ea edenic? a „peisajului cu rezonan?e muzicale", a „peisajului arhaic transfigurat" Într-o adev?rât? „patrie a dorului". Zoe D.-Bu?ulenga descoper? În paginile liricii eminesciene „peisaje exprimând titanica sete de frumuse?e ?i plenitudine rev?rsate În crea? ie", sau „peisaje expresioniste" care exprim? tragismul existen?ei umane (că În „Melancolie" spre exemplu). De
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
dep?rtare, Trezind sufletul p? durii, codrilor adânci cantare " {„Memento Mori") Înzestrat cu o autentic? „voca?ie edenic?", poetul deseneaz?, transfigurând magic orice dimensiune a realului, spa?îi arhaice vibrând de rezonan?ele muzicale ale unui timp imemorial adev?rât? „patrie a dorului" (Ro?a Del Conte) spre care gândul eminescian se Intoarce pentru a c?uta frumuse?ea acelui „ ideal pierdut În noaptea unei lumi ce nu mai este /Lume ce gândea În basme ?i vorbea În poezii". Întotdeauna Insufle
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
macrocosm [...] Contemplă?ia se complic? cu teoria pluralit??îi luminilor, a astrului că duh superior sau că sediu ceresc al individului, cu sentimentul dependen?ei de constela?îi ?i cu zborul pe cer " . Astfel, În viziunea cosmogonic? eminescian?, steaua este „patria cosmic?" În care I?i are s?la? sufletul omului: „ Spun mite zice singur ?? orice om În lume Pe-a cerului nemargini el are o blând? stea, Ce-n cartea veciniciei eunit? cu-a lui nume, ?? pentru el s-aprinde
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Îmbla scriind soarta a omului n?scut. Cand moare a lui suflet aripele ?i-a-ntins ?i renturnând În ceruri pe drum steaua a stins ". (Povestea magului c???tor În stele) Excep?ie face omul de geniu a c?rei patrie originar? nu este steaua-Înger, ci gândul ce descinde din esen?a superioar? a demiurgului: „ ??-n lumea dinafar? tu nu ai mo?tenire, A pus În tine Domnul nemargini de gandire. [...] Ast? nem? rginire de gand ce-i pus?-n ține
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
eminesciene, rotirea lor determin? destinul implacabil al oamenilor („Ei doar au stele cu noroc / ?i prigoniri de soart?" Luceaf?rul) sau Întruchipeaz? puterea divin? (Zamolxe e „s????? tor de stele ?i-ncep?tor de drumuri"Rug?ciunea unui dac); sunt „patria cosmic?" a sufletului omenesc („orice om În lume / Pe-a cerului nemargini el are o blând? stea" Povestea magului c???tor În stele), unind Între punctele orizontului arcurile de lumin? ale „globului sideral": „ O stea e un imperiu. " (Povestea magului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
decât el și pentru că nu părea confuz niciodată, de parcă ar fi știut dinainte ce drum avea să urmeze, ce loc avea să ocupe În societate. Deocamdată Însă era doar un elev-poet și frecventa cenaclul literar „Viața Buzăului“. Publicase câteva poezii patrio tice În Săptămâna, i le arătase, iar el reținuse și rumega de atunci, În minte, un vers, unul singur, care suna cam așa: Dar de ce „acestea“? Sigur, Își zicea, „clipa bolții“, care făcea din epoca de aur firmamentul unic al
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
om serios, știe că se poate juca de-a literatura, dar literatura e o gogoriță imatură, un refuz al responsabilităților cotidiene, și nicidecum un angajament patriotic, efortul de a-ți crește copiii, de pildă, și de a-i dărui șantierelor patriei, pentru un viitor luminos. Și În mod ciudat, Într-o vineri de sfârșit de mai, Căreală i-a zâmbit, i-a dat chiar și o țigară, democratic, au discutat pașnic, iar la sfârșit maistrul i-a spus sibilinic: — Hai, nu
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
așa cum era, poltron și neputincios. Noroc că a doua zi, duminică, se putea odihni; de Înseninare sau de uitare nici nu putea fi vorba. Totuși, luni trebuia să fie În stare să meargă la , obligatoriul stagiu de pregătire pentru apărarea patriei. Ședințele de se desfășurau undeva pe câmp, la marginea orașului, după un ritual amarnic gândit de tovarășii de la partid. Elevii purtau o uniformă bleu, cu beretă, uniforma de război a uteciștilor, viitorul Societății Socialiste Multilateral Dezvoltate. Instructor era un anume
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
la centură și se puse pe privit câmpul Însorit de dimineață. — Bă, frumoasă țară Buzău’ ăsta, mai zise, și Își aprinse un Snagov. Apriga ședință de s-a Încheiat apatic, după două ore de bătut pas de defilare prin noroiul patriei, iar ce reținuseră elevii era că apărarea patriei se face dând onorul conducătorului suprem și partidului, lovind pământul cu piciorul ca un cal care dă din copite fără să știe de ce, de foame sau de slăbănog ce e, ca să arate
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Însorit de dimineață. — Bă, frumoasă țară Buzău’ ăsta, mai zise, și Își aprinse un Snagov. Apriga ședință de s-a Încheiat apatic, după două ore de bătut pas de defilare prin noroiul patriei, iar ce reținuseră elevii era că apărarea patriei se face dând onorul conducătorului suprem și partidului, lovind pământul cu piciorul ca un cal care dă din copite fără să știe de ce, de foame sau de slăbănog ce e, ca să arate și el că poate fi un armăsar adevărat
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
În gând că nimeni nu le furase Încă. — Podurile epilepsiei lui Puiu Nistea , și-a zis. Pe dracu’ epilepsie, Vasile... Puiu Nistea nu știa, dar se pricopsise cu un sifilis de la țigăncile pe care le frecventa ca vajnic soldat al patriei proletcultiste; ca să le obțină farmecele și nurii fura de la cantina regimentului pâine și pături, și se ducea cu pâine și pături ca să le f..., iar tuciuriii Îl așteptau ca pe mântuitor, rupți de foame și gata să vândă păturile armatei
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
cu determinarea care Îi cuprindea atunci când luau confuzia drept certitudine - dar, În fond, ce altceva să le fie credință, dacă nu confuzia? În ce altceva să creadă, confuzia era la Îndemâna tuturor, era lege, putea fi respirată pretutindeni, pe tot pământul patriei, iar În cuvinte, cu toată ființa... Și profita de această clipă de crispare lăuntrică, deși neserioasă (iresponsabilă, ar fi zis taică său), Închipuindu-și trupul Ionelei cum alunecă lin din haine, Întinzându-se alături, lăsându-și pânza pielii să plutească
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
deschisese ochii, Vasile a privit soarele (de ce Înainte să se uite pe unde merge?) și atunci maistrul acela, Căreală, neverosimil de mare cum era, se topea Încetul cu Încetul, până redevenea avortonul bine cunoscut care Îi Învăța pe ei, viitorul patriei, cum se face un făraș; redevenea cerșetorul de nu se știe ce la picioarele statuii care glorifica un țăran sălbatic, sătul de atâta cerșit. — Vasile, ce ai, bă?! Trezește-te, l-a auzit În stânga pe Cristian. Ești bine? Unde naiba
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
nu i-a trecut prin minte. Din când În când se opreau să Își tragă sufletul. Noaptea Îi Înghițea cu indiferență, fără să știe că peste câțiva ani Cristian Siboiu va intra În Buzău pe tanc, fluturând steagul găurit al patriei și proclamând eliberarea orașului de sub jugul comuniștilor. — Viitorul depinde de o clipă, de o singură clipă, și nu de viață , și-a zis Vasile. Dacă cineva ar fi văzut atunci lacrimile cum Îi curgeau tăcute pe obraz, și mâna Încă
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
și are o serie de fonduri în afara și un pașaport fiind pregătit să plece imediat, la cea mai mica alarmă. Cand nu poți convinge, râul se generalizează, atunci fugă e rușinoasă, dar sănătoasă și unde ți-e bine, acolo e patria, căci altfel mori că ai tăi în lagăr, în chinuri. În constituția UȘA se afirma și garantează că fiecare e liber să își caute fericirea, adevărat, dar statul nu garantează că o și găsește. În constituția noastră se afirma multe
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
Nu sunt don Quijote și ai mei Sancho Pânză, să mă lupt cu Ordonanțele guvernului, democrației false, corupte, să nu pierdem realismul. Dacă poporul român vrea să trăiască sub conducerea unei clase politice corupte, incapabile, voia lui. UBI BENE, IBI PATRIA. Sunt cetățean european, așa că voi sluji ca tară Europa, nu România. QED. Gabriel Liiceanu despre cele două mecanisme de blocare a vehicularii adevărului prin cuvinte. Ceea ce, desigur, nu înseamnă că va dura pe veci sau trebuie să ne oprim: [...] scrisul
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
sunt cele două principii, mascul și femelă, care au existat dintotdeauna. Că existența lor e contestată de savanți, spre deosebire de alte arătări, cum e de pildă Găina de Cucuteni. Găina de Cucuteni este și ea o stricăciune care a străbătut istoria patriei. S-a crezut o vreme că acea pocitanie trăia numai în basme, dar recent ați auzit că a fost găsită o colonie întreagă în munți. Găinile de Cucuteni au în general șase ani și câte două creste. Sunt niște alea
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
a zis că i-a venit o nepoată nouă, din Moldova, cică e bijuterie, prima-ntâi, dar n-are rodajul făcut, mititica, nici nu știe cum să stea. Și i-l faci tu? Uite unde era Il Grande Fotatore de la Patria, cu mine-n barcă și cu undița-n gheară! Las-o jos, că măcăne... Unu` e Baronu` în zonă, Tică, da` tu pricepi greu și uiți repede, de când cu criza asta parcă ești câine de pripas. Baronu` (Pantilimon Simion, Mon-Mon
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
post de poliție, 16 ani ca secretar al șefului poliției județului Vaslui în perioada 1960-1990, după care s-a pensionat. Cochetând cu istoria și filosofia, Maftei Florescu a început să scrie poezii și epigrame cu prezențe publicistice la: „Adevărul”, „Pentru Patrie”, „Cronica”, „Jurnalul vasluian”, „Flacăra Iașului”, „Vremea Nouă”, „Oferta”. Este membru fondator și activ al cenaclului umoriștilor al Casei de cultură „Constantin Tănase” (în prezent „Constantin Silvestri”) din Vaslui. Are apariții editoriale epigramatice: - „Plecat-am nouă din Vaslui”; - „Numai înțelepții râd
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ajuns, așa că, fără teamă de pneumonie, Carol Nicolaescu iese afară în ploaie. Filmat de sus, chipul său dobândește profilul martiriului pentru țară, popor și cinematografia română. E decis, va fi pneumonie sau orice ar decurge dintr-o răceală zdravană. Pentru patrie. În următoarea scenă e mort, în același pat, familia îndoliată la picioare, printre care și angelica, viitoarea regină Maria (Andreea Măcelaru Șofron), cu care Carol Nicolaescu schimbă priviri pline de tandrețe. Ferdinand (Geo Dobre) pronunță duios apelativul "oncle". Totul s-
Carol Nicolaescu Întâiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7186_a_8511]
-
pe faptul că atitudinea lor va fi obiectivă și nu vor fi încercări de a abuza participantul la trafic având o armă atât de puternică în mână. Una peste alta, la ce se întâmplă în momentul de față pe șosele patriei, și anume la acest carnagiu, măsurile reactive, nedublate de măsuri proactive nu vor produce niciun efect", a conchis Augustin Hagiu.
MODIFICĂRI COD RUTIER: Șomajul și abuzurile vor exploda by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/71966_a_73291]