1,399 matches
-
legate în spiritul așa-numiților "truditori ai viilor"91, așa cum o arată și devoțiunea lor față de toți sfinții podgoreni. În creștinismul medieval, toate breslele își alegeau un sfânt patron însărcinat cu protejarea lor. În timp ce, de obicei, un singur sfânt tutelar patrona ansamblul unei profesii, hagiografia catolică propune un număr impresionant de avocați ai vinului. E adevărat că data la care fiecare sfânt este prăznuit corespunde unor momente "critice" ale ciclului vegetativ, ceea ce presupune invocarea unei protecții speciale: astfel, spre exemplu, sfântul
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în care poetul aduce unele inovații, satisface și nevoia de simplitate, și pe aceea de revelație. Obsesia absolutului și a purității spirituale se menține, dar vehicul, de data aceasta, este dragostea, nu însă cea profundă, Afrodita Pandemos, ci aceea sacră, patronată de Afrodita Urania, divinitatea sub semnul căreia, în Charmion..., pământul se logodește cu cerul în marea unduire a ritmului universal. Deși operează cu asemenea delicate imponderabile, poetul modulează divers imnul adorației caste pentru o ființă pe care se încăpățânează să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
Funcționând sub egida Academiei și, pentru o scurtă perioadă, în anii ’80, sub aceea a Universității „Babeș-Bolyai”, Institutul a contribuit, între 1969 și 2002, la publicarea Dicționarului limbii române, cu tomuri pentru literele O, R, T, Ț și U, a patronat continuarea editării într-o „serie nouă” a Atlasului lingvistic român (ancheta Emil Petrovici), din care au apărut șapte volume mari și patru volume mici, interpretative, apoi cele două chestionare - ALR I și ALR II - și volumul introductiv al acestuia din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]
-
figuri literare etc. Se-nțelege, lucrurile nu sunt noi. Prima școală de literatură și critică literară n-a fost înființată în 1951, ci ceva mai devreme și se numea cenaclu. Acum însă dirijismul Uniunii Scriitorilor este vizibil în toate sectoarele patronate de aceasta: editură, revistă, secții de creație. Astfel la E.S.P.L.A., editura Uniunii Scriitorilor, aceste dezbateri se țin cu regularitate: așijderea și în cadrul secției de proză a Uniunii, după cum vom afla. Mult mai puțin active erau secțiile de poezie și critică
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Jack Byck, H. H. Stahl, Ovidiu Bârlea), densitatea materialelor și profesionalismul cercetătorilor (Mircea Eliade), autoritatea în materie a celor ce semnează articole. După două încercări rămase fără rezultat datorită contextului cultural-politic, publicația, numită acum „Anuarul de Folclor”, reapare în 1980, patronată de Sectorul de etnologie și sociologie de pe lângă Centrul de Științe Sociale al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și avându-l ca redactor responsabil pe Ion Taloș. Din 1985, redactor responsabil este Ion Cuceu, iar din 1990 se revine la vechea denumire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
roman: Știam că, dacă mă întind pe jos ori mă lipesc de un pom, o să mă pătrundă pur și simplu rotirea lumii. Tim e la început pasionat de muzică și profesorul de muzică îi dezvăluie că Cecilia e sfânta care patronează muzica, și deci întreaga carte. Aflăm că vorbele cu care tatăl lui Tim o pomenea ("Ave! Strălucitoare Cecilia...") sunt un fragment din Purcell, care a murit chiar în ajunul lui 22 noiembrie, ziua Sfintei Cecilia. Se recurge masiv la tehnica
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lui Pericle, (495 - 429 î.Chr.), strategul democrat, susținător al culturii și realizator al civilizației la zenit, încât secolul său i-a preluat numele. A fost un secol solar, cu școli de gândire acromatică, inițiatică, școli de arte, școli tehnologice patronate de zei, școli de științe conduse de matematicieni, astronomi, moraliști, oratori, școli literare, medicale, sportive. Idei și fapte, cu principii ghid: kalokagathia = frumos, bine, adevăr; Gnothi seauton = cunoaște-te pe tine însuți, principiu înscris pe frontispiciul templului lui Apollo, în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
crearea, evoluția și manifestarea omului. Sexualitatea impregnează și fertilitatea naturii, fecunditatea umană, feminină în special, formele de manifestare a iubirii: maternă, paternă, filială, fraternă, erotică, formele de manifestare a convertirii iubirii în răzbunare, ură, crimă. Miturile au creat divinități care patronează castitatea, căsătoria și reprezintă erotismul sub diferite forme: iubirea fidelă și infidelă, iubirea generoasă și posesivă, iubirea exclusivă și multiplă, desfrânarea. Sexualitatea a fost și este modelată cultural începând cu miturile. Cu timpul, s-au structurat concepții erotologice, cultivate prin
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
uneori, acceptate, respectate, venerate, alteori, condamnate, repudiate, aspru pedepsite. Aceste moduri de manifestare a sexualității ce oferă gratuit sau contra cost plăceri s-au diferențiat în timp ca practici și ca mentalități și au temeiuri mitice în zeități ce au patronat femeile pierdute, curtezanele. Prezentăm unele dintre modelele mitice de manifestare a sexualității sub forma erotismului multiplu. Curtezane și pseudocurtezane în mitologie Zeități sumero-babiloniene Inanna este principala zeitate din panteonul sumerian. Sumerul, spun specialiștii, are cea mai veche civilizație, plasată, în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
iscusiți, au întemeiat colonii, în secolele XII-VIII î.H, în Cipru, Sicilia, Sardinia, Spania, nordul Africii. Fenicienii o considerau pe Astharte ca fiind soția zeului canaanean Baal, zeul atotputernic al ordinii cosmice, al vegetației, al vieții și al morții. Ea patrona fertilitatea naturii, vânătoarea, personifica planeta Venus. Zeița se amesteca în luptele oamenilor și ale zeilor, se scălda în sângele învinșilor. Și ei i se atribuie episodul erotic cu eroul Urukului, Ghilgameș, și episodul călătoriei în infern. Astharte este ocrotitoarea dragostei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
episodul erotic cu eroul Urukului, Ghilgameș, și episodul călătoriei în infern. Astharte este ocrotitoarea dragostei materne, filiale, a iubirii erotice sub toate formele, de la cele morale, până la cele mai libertine. Era reprezentată ca o gazelă sau ca o antilopă și patrona preotesele iubirii din temple. Cultul lui Astharte era răspândit nu numai în Fenicia, dar și în celellate teritorii mesopotamiene, în lumea semită. Chiar regele Solomon i-a ridicat un templu în Ierusalim. Mai mult, în Casele Domnului, ale lui Yahve
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în prostituția sacră. Zeități scandinave Frigg, identificată cu Venus, este zeița iubirii conjugale, a căsniciei și a maternității. A treia soție a zeului Odhinn, ea este aceea care se implică în destinele oamenilor, deviindu-i deciziile soțului prin aluzii viclene. Patronează petrecerile, serbările, orgiile. Alaiul ei, constituit din șapte fecioare, determină comportamentul manifestărilor iubirii: Fulla influențează belșugul, Gnaa mijlocește comunicarea divină, Hlynn ajută eliminarea obstacolelor, Sjöfn trezește patima iubirii, Var pedepsește jurămintele false, Löfn împacă îndrăgostiții certați, Syn păzește palatul divin
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
doilea sex. Exemplificăm câteva celebrități feminine antice grecești, repere pentru acest statut social, și revenim asupra lor în capitolul următor. Despre Sapho (sec. VII-VI î.H.), autoarea unor ode, imnuri, cântece nupțiale, elegii, recunoscute ca valoare, se spune că patrona o comunitate feminină în care erau primite tinere ce se afirmau apoi ca poetese, dansatoare, muziciene. Și maestrele și ucenicele erau invitate la banchete, serbări, diferite ceremonii pentru a anima atmosfera. Despre Aspasia (sec. V î.H.) se știe că
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de filantropie culturală. Toate aduceau fast, decor, strălucire, farmec și culoare curților suveranilor și nobililor. Unele străluceau prin frumusețe și rafinament, altele, prin inteligență, cultură și spirit, altele, prin talente ca scriitoare, actrițe, dansatoare. Unele, adevărate femei de cultură, au patronat saloane în care se întâlneau alese spirite ale timpului filosofi, literați, muzicieni și au efectuat însemnate acte de filantropie culturală: au fost susținuți scriitori, filosofi, au întemeiat instituții de educație, aziluri. Curtezanele, metresele sau favoritele se străduiau să-i mențină
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu risipitoarea și extravaganta curtezană Doricha, după unii, din cauza lui Rhodopis. După un timp, Rhodopis s-a eliberat din relația cu noul stăpân și "a lucrat pe cont propriu", reușind să se îmbogățească. Generoasă, și-a folosit averea pentru a patrona un așezământ de curtezane pe insula Naucratis. A contribuit, tot legenda spune, la construirea piramidei Mikerinos. Se pare că faraonul Amazis a luat-o la curte ca amantă și a copleșit-o cu daruri. Aspasia (468-?) În Milet, cetate în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
conflict armat. Samos a capitulat, s-au adus prăzi bogate în Atena, dar se considera un război inutil. I s-a pus în seamă, pe nedrept, chiar și izbucnirea Războiului Peloponeziac (431-404 î.H.). A fost acuzată că ar fi patronat un bordel și-i oferea, ca proxenetă, lui Pericle femei care să-i întrețină buna dispoziție, că-l îndemnase să delapideze însemnate sume de bani pentru lucrări publice și de artă, că se amesteca în numiri oficiale, că era subjugat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
centrul educativ de la Saint Cyr s-au pus bazele tradiției de educare a fetelor. Despre activitatea ei ca guvernantă și educatoare auzise și țarul Rusiei, Petru cel Mare, care și-a exprimat dorința s-o cunoască. Marchiza de Maintenon a patronat Institutul de la Saint Cyr încă trei ani după moartea Regelui Soare. Din 1692 instituția de educație a fetelor s-a transformat în mânăstire unde, discreta și delicata marchiză și-a petrecut ultimii ani de viață și s-a stins în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
inițiator și președinte fiind Gr. H. Grandea, iar secretari - V. Gr. Pop și I. S. Bădescu. În jurul lui Grandea, literat entuziast, ambițios, redactor al revistei „Albina Pindului”, s-au adunat câțiva poeți tineri, unii veniți din Transilvania. Din acest grup, patronat de D. Bolintineanu, a făcut parte și Mihai Eminescu, în acea vreme sufleor la Teatrul Național din București. O. se definește în esență ca un cerc de studiu, țintind „cultura literară prin discuții, lecturi, comunicări intime și publicații”. La întâlnirile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288576_a_289905]
-
Dunării se numește Băroi, preluat desigur din Beroe. În Dacia Romană s-au identificat cel puțin trei localități cu caracter balnear, în general denumite de romani prin apelativul Aquae. Este vorba mai întîi de importantele băi de la Ad Mediam (Herculane) patronate de Hercule Salutifer, cu ape termale. Sunt apoi, în plină câmpie olteană, identificate pe teritoriul satului Cioroiu (Ciuroi - izvor puternic), cele numite în antichitate Aquae Daciae Inferioris. Aveau o fortificație, un templu, terme și o villa rustica - o fermă agricolă
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
apă." Se crede adesea despre apă că ar avea puteri spirituale. În mitologia celtică, de pildă, Sulis este zeița locală a apelor termale; în hinduism, apa este personificată ca o zeiță sub numele de Ganga. De asemenea, diferiți zei pot patrona diferite izvoare, râuri sau lacuri. În mitologiile romană și greacă,Peneus a fost un zeu-fluviu, unul dintre cele 3.000 de oceanide. Filoyoful antic grec Empedocles a elaborat o întreagă doctrină filozofică (un fel de teorie preatomistă a lumii) bazată
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
furtunii" cerului, Tar¿un(t)axe "Tarh~un(t)a"; zeul furtunii personale ale reginelor Așmunikal și ¾arapșili și al scribului pe table de lemn Pirwaxe "Pirwa"; zeul furtunii cetății Kuliwișna; zeița mamă ¾anna¿annaxe "H~annah~anna"; zeițele care patronează nașterile, Anzilixe "Anzili" și Zukkixe "Zukki"; zeița Inaraxe "Inara"; zeul-Soarexe "Soare". Dispariția zeului-Soarexe "Soare" este obiectul unui vechi mit, inserat În ritualul de invocare a acestui zeu și a lui Telipinuxe "Telipinu", pe care vrăjitoarea Annanna Îl recită urmând formulele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
erau și povestirile mitice, ca și formele rituale. Nu puține sărbători purtau același nume În cetăți diferite, În timp ce cultele panelenice, celebrate periodic de către toți grecii, contribuiau la depășirea fragmentării politice și la Întărirea identității etnice. Este o identitate de sânge patronată de zei, așa cum afirmă Herodot (V, 49, 3), care se exprimă Într-un sistem cultural recunoscut de către toți grecii. Fiecare cetate Își trimitea o delegație oficială (theorìa) ca să asiste la cele mai importante manifestări religioase din celelalte poleis. În același
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
victorie dincolo de limitele temporale ale sărbătorii. Premiul, o cunună de lauri, la Delfi, de măslin sălbatic, la Olimpia, de țelină, la istmice, de pin la nemeene sau ulei din măsline sacre, la Atenaxe "Atena", era de obicei consacrat divinității care patrona jocurile. Modelul olimpic prevedea trei tipuri fundamentale de Întreceri: competiții muzicale, de gimnastică și hipice. La această schemă se adăugaseră celelalte complexe cultuale panelenice, deoarece, În realitate programul și ordinea variau de la un loc la altul, după cum nu era omoloagă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
antice precreștine. Acest lucru este adevărat mai ales În cazul lui Lleu, forma galeză corespunzătoare numelui zeului galic Lugusxe "Lugus" și al zeului irlandez Lugxe "Lug". Și nu este doar o identitate etimologică: dacă Lugus și Lug reprezentau zeul care patrona toate meșteșugurile, epitetul Llaw Gyffes „cu mâna pricepută”, care se adaugă constant numelui Lleu, indică aceeași specializare. La fel, și numele Dônxe "Dôn" este comparabil etimologic cu cel al zeiței irlandeze Danuxe "Danu", despre care vom vorbi mai jos. În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Thingsus, „domn al adunării”. Dumézil consideră că de aici a pornit transferul acestui zeu din sfera sacră În cea militară. Acest argument este, fără Îndoială, fondat; se pare Însă că există un motiv mai general și mai profund. Zeul care patronează ordinea cosmică nu ar avea o importanță prea mare dacă nu ar fi capabil să impună cu forța respectarea acestei ordini și să-l pedepsească pe cel care o Încalcă; aceasta presupune o „militarizare” progresivă a zeului. Este exact ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]