12,831 matches
-
în mod aparent straniu, cu cât poemul este mai perfect construit, cu atât mai liberă este ieșirea din eul-în-lume, dezmărginirea, dizolvarea în indefinisabil. Iată acest ideal în poezia Eleusis, pe care Hegel o dedică prietenului său Hölderlin, poem cu o perfectă logică internă a drumului suitor de la complicitatea finitudinilor vieții de rând o temniță cu grijile, dorințele, speranțele sale la radicala eliberare: În juru-mi, în mine sălășluiește pacea. Grijile oamenilor, ce nu obosesc niciodată, dorm. Ele îmi dau libertate și răgaz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
sting în apunerii țară, fii un cristal care, sunând, s-a spart cu sunetu-odat'. În arta vizuală, tablourile lui Vermeer ilustrează perfect nașterea magică a inefabilului cel mai decantat din geometria cea mai implacabilă, simbol suprem fiind perla o hotărnicire perfectă infinit depășită prin iradierea luminoasă. Și să ne amintim cum în tablourile lui Leonardo da Vinci, Mona Lisa del Giocondo și mai cu seamă îngerul din tabloul Fecioara printre stânci de la National Gallery din Londra arta cea mai desăvârșită emană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de eliberare din finitudine, din sistemul limitelor, caracteristică a condiției onto-axiologice a ființei umane; oferă o deschidere aflată infinit la distanță de închiderea absolută a cercului, a pătratului și a complotului lor. Căci iată ce scrie Eminescu în cele mai perfecte versuri: Nu e nimic și totuși e O sete care-l soarbe, E un adânc asemene Uitării celei oarbe. Aceasta trebuie să facă un poet și aceasta cere cititorul luminat: crearea unei perfecte cvadraturi a cercului, care, în mod magic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
iată ce scrie Eminescu în cele mai perfecte versuri: Nu e nimic și totuși e O sete care-l soarbe, E un adânc asemene Uitării celei oarbe. Aceasta trebuie să facă un poet și aceasta cere cititorul luminat: crearea unei perfecte cvadraturi a cercului, care, în mod magic, prin însăși energia comprimată a celor două închideri ce par absolute, deschide transcenderea către eliberarea radicală. Lumea umană, a finitudinii, a tiparelor ne-a fost dată pentru a cunoaște cea mai înaltă bucurie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
a numit-o Baudelaire și anume: forma, care este condiția existențială în ordinea umană, este descătușată, depășită de iradierea luminoasă. Or, aceasta trebuie să fie poezia autentică, opera de artă în general. Poemul, tabloul, piesa muzicală trebuie să aibă o perfectă ordine internă, formală și ideatică indisolubil, pentru că armonia este cea care întemeiază onticitatea în lumea umană și ne induce aprioric certitudinea ființării. Dar, repetăm, totodată sensurile operei trebuie să iradieze infinit așa cum are loc, de pildă, în lirica lui Pindar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
a reușit să-i înșele agerimea și de data aceasta. Omalissan își plătește ierburile care-o fac stearpă cu perle dăruite de el. A cumpărat o slujnică arabă, cu buza despicată, și-i dă, în fiecare lună, o nouă sferă perfectă de lumini roz-gălbui, desprinsă din șiragul care-i înconjoară mijlocul. Oare ce va face când se vor termina? Musa așteaptă cu interes rezolvarea ecuației. Între timp, închide ochii. Și tu îi închizi. Pleoapa cade cu foșnet, acoperă pupila. Catifea grea
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
acoperite de brățări, l-au dezmierdat supus, adorator, febril. O neliniște duioasă îl fură noapte după noapte, îi desenează chipul vizigotei, cu obrazul sfâșiat, pe pomeții înalți ai grecoaicei devenite acum perla seraiului lui, un dar de la Damasc, plictisitor de perfectă. Isabel... Oare cum râde? Musa nu a văzut-o niciodată nici măcar zâmbind. Câți ani o fi având? Și iar zvâcnește dintre așternu turi, împinge între pernele cu ciucuri mari, de catifea trupul ivoriu al grecoaicei și dă fuga la căpătâiul
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
poate, care-l făceau să se simtă stângaci chiar și atunci când sincronizările lor, adesea fără cusur, îi transformau în acei îndrăgostiți după care lumea întorcea capul pe stradă. Nu știa aproape nimic despre ea. În mod curios, până și liniile perfecte ale corpului ei păreau să reziste memoriei lui, într-un fel care le făcea imposibil de amprentat, de integrat într o poveste care să fie a lor. Alexandre era conștient că sfâr șise prin a-i povesti fiecare minut, fiecare
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
frig, acum, gâtul fin, mișcările precise, tempe rate de o politețe puțin rece și de un zâmbet amabil, care nu zbura niciodată în direcția lui. Era frumoasă. Spectaculoasă, chiar. Înaltă și fină. Reținută, dar nu timidă. Cu trăsături prelungi, nu perfecte, dar deloc comune. O piesă de colecție. Asta era? Alexandre încă mai spera. Că ea era un capitol, și nu dezastrul complet. Total. Impre vizibil. Așa cum e, pentru el, fiul unic al unei mame pe deplin îndrăgostite de copilul ei
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Hărmănești, Todirești, Stroești, cu înălțimi de 370-400 metri. După V. Tufescu (1937), acest platou neted numit “Platforma structurală Broscăria-Laiu” este un “ciudat crâmpei de câmpie înaltă”. În apropiere, la vest și sudvest de Hârlău, tot ca o câmpie de o perfectă netezime, se desfășoară “Platforma structurală Sângeap”, aflată la 400 metri altitudine absolută. Versanții (mai ales cuestele) cu pante care depășesc 5° sunt afectați de alunecări, eroziune torențială și spălări areolare intense. Trecerea spre Câmpia Moldovei pe aliniamentul Târgu Frumos-Cotnari-Hârlău se
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și șapca-sport. Așa că se apropie de megafon, cuprinzând dintr-o privire spațiul în jurul căruia tălăzuiește mulțimea. E o suprafață împărțită, ca oricare tablă de șah, în 64 de pătrățele negre și albe, de fapt, aici, cenușii și verzi. Alinierea este perfectă. „Piesele” stau nemișcate. Șaisprezece bărbați îmbrăcați în costume albe și șaisprezece în costume negre așteaptă să pornească la atac. Stau drepți și mândri de importanta misie ce li s-a încredințat. Li s-a părut totul extraordinar de simplu, de parcă
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
ca la carte!” Așa l-a luat într o zi „secretarul unu al regiunii de partid”. „A se reține ideea!” - și-a spus în gând, acoperind datoria răspunsului cu un hohot răgușit. Un râs admirativ, traducând destul de fidel pe „Aveți perfectă dreptate! Ce bine le potriviți dumneavoastră pe toate!” Mai târziu va mai umbla la expresii, funcție de noua... funcție, mai înaltă, cu alte responsabilități. Așa că va spune subalternilor, privindu-i în ochi gânditor și îngăduitor: „Să știi că și tu ai
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
ci să ierte. Strategii manageriale Strategiile sunt rezultatele deciziilor manageriale în scopul obținerii obiectivelor strategice propuse. Ele se pot concretiza sub forma unor planuri care detaliază cum anume se vor realiza aceste obiective. În lumea reală nici o strategie nu este perfectă. Totuși ele reprezintă singura modalitate de a lua în calcul incertitudinile, de a preveni evenimente ulterioare. Acestea urmăresc creșterea eficienței procesului de producție prin mai multe metode, precum: stimularea salarială, informatizarea activității, creșterea productivității muncii. Conducerea eficientă a afacerii din
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
celorlalți, stă în capul scării și privește detașat cum mătușa lui mustăcioasă și grijulie se rostogolește duduind ca un tractor în plin sezon de arat. Cum dă cu bărbia de scări, pe rând, cu zgomot, și i se zguduie buclele perfecte și grăsimea în straturi. Mătușa se oprise și, suflând din greu, zâmbea tâmp, mișcată profund de duioșia cu care o privea nepotul. — Hai, măi băiete, pune mâna și m-ajută, că-s bătrână și nu mai pot. Ți-am luat
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
aceasta, el are nevoie de a fi investit cu puteri speciale. Din acest motiv, preambulul tuturor tratatelor conține, după enumerarea semnatarilor, indicația conform căreia plenipotențiarii au făcut cunoscută investirea lor cu puteri depline și că faptul a fost găsit în perfectă regulă, în formă adecvată. Uneori, forța împrejurărilor prevalează asupra rigorii protocolului. Pot cita un exemplu personal. Eram ambasador la Washington, în 1898, în timpul războiului dintre S.U.A. și Spania*. Guvernul francez, la cererea celui de la Madrid, m-a întrebat dacă credeam
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
susțină necesitatea unei Constituții, afirmând că "instituțiile libere sunt un sprijin și nicidecum un obstacol pentru suveranii care sunt prietenii legilor". Atunci a fost trimis la Viena, pentru a reprezenta Franța*. El beneficia de încrederea și chiar de colaborarea regelui. Perfecta cunoaștere a Europei, relațiile personale, extrem de solide, cu toți oamenii de stat ai epocii, au explicat, după incertitudinile debutului, influența sa majoră în cadrul deliberărilor congresului. În conformitate cu tradiția constantă a diplomației franceze, el a fost susținătorul celor mai "slabi" și s-
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
fier, adună mereu, tot adună... Nu cred că trebuie să-l invidiem, dar... n-ar fi rău să-i urmăm exemplul! Perfecțiunea o poți găsi la circ, ori în vreo altă formă de artă! Restul e experiență de viață, nici perfectă, nici imperfectă... Este bine să cântărim manifestările celor răi, să știm de ce să ne ferim! La multe fructe gustul, savoarea se regăsesc în coajă, în învelișul miezului... Intrigile, uneltirile, „misterele” cusute cu ață albă sunt urzite pentru ascunderea adevărului adevărat
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
cărți pentru a le citi; dar sunt puțini aceștia, și alții care le cumpără pentru a face cu ele o bibliotecă, iar aceștia sunt mulți. Și, într-o bibliotecă e urât, dacă nu se pot alinia cărțile aceluiași autor în perfectă formă și fără nici o ieșire, nici în sus, nici în față". Tristețea lui Unamuno provine și din preocupările sale constante de "a opera asupra lui însuși" pentru a înțelege "sentimentul tragic al vieții", născut din conflictul dominant dintre aspirația sa
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
cărți pentru a le citi, dar sunt puțini aceștia, și alții care le cumpără pentru a face cu ele o bibliotecă, iar aceștia sunt mulți. Și într-o bibliotecă e urât dacă nu se pot alinia cărțile aceluiași autor în perfectă formă și fără nicio ieșire, nici în sus, nici în față. Dar cum până acum domnul Unamuno nu a publicat decât pentru cititori, și nu pentru bibliofili, ni se par de mică importanță scrupulele sale și trebuie să lăsăm aceste
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
ar putea uni în una!... După ce ne bucurăm de ceea ce posedăm ni se stârnește apetitul pentru ceea ce nu posedăm. Materia e inertă, stupidă; poate frumusețea feminină nu e mai mult decât splendoarea stupidității umane, ale acestei stupizenii care reprezintă sănătatea perfectă, echilibrul stabil. Marina nu mă înțelege; nici ea nu poate înota în aer, nici eu zbura în apă. A o educa? Imposibil! Femeia, în totalitate, este ineducabilă; propria femeie, mai mult decât cea a altuia. Așa gândește Avito. Și Marina
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
copilului, are biberonul, biberonul perfecționat... Biberon? Da, biberon, dar biberon modern și cu lapte sterilizat, lactație artificială, marele sistem, mai bună decât lactația naturală, crede-mă... Mai bună? Dar dacă naturalul... Lasă naturalul. Natura este un lucru de mântuială, o perfectă rasoleală, cum zice don Fulgencio... Păi eu cred în asta, cel mai natural... Și ce crezi tu?, ce crezi tu?, că la sfârșit și la capăt ești natură? Îți spun că nu se află ca biberonul.... Păi, în timp ce eu am
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
că peisaj este un spa?iu În care infinitatea ?i finitatea se Îmbin?" (Rosario Assunto), atâta vreme ce oricare spa?iu finit poate fi deschis c?tre o perspectiv? nelimitat?, constituindu-se În sugestie a infinitului. Pentru aceasta, „cuvintele logice perfecte" cum le numea G. B. Viconu mai sunt de ajuns, artistul creând, prin for?a de sugestie a cuvântului, orizonturi nelimitate ce se reveleaz? necontenit privirii: „Întotdeauna mi-a fost drag colnicul acesta singuratic ?i perdeaua de tufe nalte ce
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
admirabil În vara aceea plină de cireși văduvi de cireșe. Se Îndrepta senin către Zahanaua pieței, unde știa că se poate bea o cană de vin rece În liniște; acolo nimeni nu se uita la uniforma ta, era o ascunzătoare perfectă pentru toate uniformele posibile din vremea aceea. La urma urmei, nu ai de ce să te ascunzi, Vasile, se știe totul despre tine, de asta ți se și Îngăduie aproape totul. Zahanaua era murdară și Întunecată, mușteriii o afumau cu Înverșunare
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Vasile, ajută-mă... — Ești cam rândunică, Ionela... Dacă aș ști cum să te ajut, aș ști să fiu bărbat, aș ști să iubesc, aș ști să te iubesc... Dar tu ai cuvintele, Vasile, nu-ți dai seama? Cuvintele. Ai arma perfectă, ai medicamentul ideal. — Te Înșeli, Ionela. Eu nu exist, ca și cuvintele, și ce nu există nu te poate ajuta. Dar termină odată cu prostia asta! a strigat ea. Termină! Altfel te dau afară. Vasile a tăcut și s-a ghemuit
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
românească și despre cei care o compun prin acest mod de a fi. Dumnezeu a dăruit fiecăruia dintre noi un trup și un suflet. Deși aparțin aceluiași om și se întrepătrund existențial, fiecare componentă evoluează în funcție de repere diferite, nefiind în perfectă armonie. Ori trupul va domina sufletul, ori invers. În funcție de această dominare, se conturează caracterul unui om. Atunci când preponderent este spiritul, omul se apropie de Dumnezeu, Îl caută și, într-un final, se ajunge la o deplină armonie între Creator și
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]