4,422 matches
-
Acum creează Spinoza, Rembrandt, Descartes. Prin urmare, „perioada” de expansiune a unui „centru” înseamnă și perioada de expansiune a unui mare oraș, astfel încât succesiunea celor patru cicluri înseamnă și o succesiune de culturi metropolitane. Iar dacă vrem să admitem că „periferiile” pot crea strălucite „culturi critice”, atunci nu e lipsit de interes să observăm că în faza metropolitană franco-engleză una dintre cele mai strălucite „culturi critice” europene a fost cea românească. Cu fiecare translație a „centrului” a apărut un nou oraș
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
implică deci, în mod necesar, o dezvoltare inegală și curiozitatea acestui sistem este că însăși coeziunea lui presupune, se bazează, în ultimă instanță, pe acest fenomen de dezvoltare inegală, adică pe o stratificare a economiei mondiale în centre, semiperiferii și periferii; în interiorul ariei centrale pe o diferențiere între state, în cadrul statelor între regiuni, iar în cadrul regiunilor între oraș și zona rurală etc. Bibliografie So, A.Y., 1990, Social Change and Development, Sage Publications, Newbury Park. Bădescu, Ilie (coord.); Dungaciu, Dan; Baltasiu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în România în căutarea unor rate ale profitului uriașe (în primii ani, ele au fost de peste 300%!). El provenea din zone dispuse să accepte un risc ridicat al investiției - din Orientul Apropiat sau din zona middle-class-ului european - sau chiar din periferia marilor companii occidentale, care însă nu riscau în România sume mai mari decât cele accesibile oricărui mic investitor occidental. Acest nou tip de sector privat era ceva „mai capitalist” decât sectorul micilor investitori autohtoni, dar se menținea la periferia sistemului
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din periferia marilor companii occidentale, care însă nu riscau în România sume mai mari decât cele accesibile oricărui mic investitor occidental. Acest nou tip de sector privat era ceva „mai capitalist” decât sectorul micilor investitori autohtoni, dar se menținea la periferia sistemului, a economiei și a societății. Pentru a înțelege construcția postcomunistă a capitalismului, trebuie să pornim de la această restricție extrem de importantă, pe care teoria economică și socială occidentală a refuzat să o ia în considerare - lipsa de capitaliști, adică de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unor taxe, înființează companii în străinătate, în numele cărora fac achiziții în economia românească. Obțin uriașe scutiri și reeșalonări de datorii. Pătrund puternic în mass-media, dar și în industria petrolieră, cea mai importantă dintre toate industriile românești. La început doar la periferia acesteia, achiziționând mici rafinării precum Astra și Vega, dar apoi la nivelurile semnificative, achiziționând mari rafinării, precum Petromidia și Rafo. În 2000, guvernul decide privatizarea Petrom, cea mai mare societate de petrol românească. Petrom avea o cifră de afaceri de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
menținerea unor salarii reduse în partea inferioară a distribuției lor. Și în prezent valurile migratorii sunt create sub presiunea forței de muncă slab calificate din țări mai puțin dezvoltate și/sau în care au loc convulsii sociale (America Latină, țări de la periferia Europei, Africa de Nord și Orientul Mijlociu) către țările din vestul Europei și ale Americii de Nord. La aceasta se adaugă un flux al forței calificate de muncă provenind din țările fost comuniste. Temerea față de pericolul prezentat de invazia forței de muncă venite din țările
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a societății românești. Menținerea romilor într-o poziție marginală din cauza separării în educație generează, pe termen lung, costuri sociale concretizate în sporirea numărului și cuantumului de beneficii de asistență socială și medicală. De asemenea, un segment roma needucat, aflat la periferia societății, este probabil să conducă la creșterea costurilor funcționării unor instituții (administrație publică, poliție, justiție) menite să protejeze ordinea socială în cazul unei slabe coeziuni sociale. Din pricina unui segment numeros de populație needucată, bugetul statului pierde sume importante de bani
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
inferioară este groasă, răsfrântă și fisurată, datorită scurgerii permanente a salivei. Ochii sunt implantați la distanță (hipertelorism) cu globi oculari mici (hipogenezia orbitei). Lăcrimare permanentă, cu infecții palpebrale cronice. O treime din cazuri suferă de strabism. Pupilele sunt excentrice. La periferia irisului se observă niște pete albe sau cenușii - irizații (pete Bronshfield). Nasul este gros și turtit, cu rădăcină seroasă. Nările sunt largi și proiectate înainte. Urechile sunt mici, asimetrice, implantate neregulat uneori nelobulate sau cu lobul aderent. Gâtul este scurt
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
proprioceptive 20 25 ms); timpul central în care se face analiza, sinteza și elaborarea comenzii la nivelul S.N.C., care durează, în medie, între 70 82 ms. transmiterea eferentă, care variază între 8 10 ms, de la cortex pe căile piramidale în periferie; timpul efector, cu o durată de aproximativ 25 - 35ms, constituit din depolarizarea plăcii neuromotorii și contracția fibrelor musculare. Acest timp este cu atât mai lung cu cât actul motric este mai complex (Ifrim, 1986). 3.2.3.5. Test 16
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
la școala parohială din Baimaclia <ref id="50"> 50 Ibidem.</ref>. Astfel, Întreaga familie a preotului Huștiuc, conform jandarmeriei locale, prezenta un potențial pericol pentru administrația rusească din Basarabia. În categoria persoanelor care nu inspirau Încredere și „contribuiau la distrugerea periferiei statalității ruse” erau incluși toți reprezentanții administrației publice a orașului Ismail și ai zemstvei locale din județul Ismail, fără nici o excepție, „inclusiv și membrul Dumei de Stat, Tretiacenko, care manifestau o tendință puternică separatistă către România și Bulgaria”. Șeful jandarmeriei
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
care o persoană ajunge să-și piardă libertatea interioară devenind un alt tip de „ființă” umană - o „ființă a anormalității”. Bolnavul psihic este o persoană desprinsă parțial (nevroze, psihopatii) sau total (psihoze) de realitatea lumii. El este proiectat fie la periferia lumii (nevroze, psihopatii, sociopatii), în afara lumii (demențe) sau într-o lume a realității iraționalului, o lume interioară, închisă sau circumscrisă la interioritatea persoanei bolnavului (schizofrenie, parafrenie, paranoia, melancolie). Această lume a bolii psihice are un caracter închis, întors către sine
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nu au un caracter conștient pentru individ. Acesta reprezintă de fapt regiunea inconștientului sau „psihologia profundă”, abisală a persoanei umane. E. Kretschmer vorbește, la rândul său, de „sferă” care este un domeniu conștient, foarte întunecat și foarte slab aflat la periferia câmpului conștiinței dar care se răsfrânge clar în viața conștientă. K. Schneider vorbește despre „planul profund” și de „culise” sau „planul din spate”, tot în raport cu zonele diferențiate ale stării de conștiință. În psihopatologie, tulburările de conștiință sunt reprezentate printr-o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Schilder, orice boală care afectează un organ oarecare este legată de o atitudine psihică particulară, specifică acestuia. Diferența dintre psihogen și somatogen dă nota de evoluție și semnificația procesului patologic. În cazul bolilor somatice cea care este prima afectată este periferia, suferința propagându-se către, centru; în cazul bolilor psihice, tulburarea se va deplasa de la centru către periferie. De aici și prevalența tendințelor centrifuge în cazul bolilor funcționale și prevalența tendințelor centripete în cazul bolilor somatice (P. Schilder). Bolile funcționale, sine
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Diferența dintre psihogen și somatogen dă nota de evoluție și semnificația procesului patologic. În cazul bolilor somatice cea care este prima afectată este periferia, suferința propagându-se către, centru; în cazul bolilor psihice, tulburarea se va deplasa de la centru către periferie. De aici și prevalența tendințelor centrifuge în cazul bolilor funcționale și prevalența tendințelor centripete în cazul bolilor somatice (P. Schilder). Bolile funcționale, sine materia, în cazul cărora nu sunt decelate tulburări somatice lezionale, sunt expresia unor situații conflictuale interiorizate, raportate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cognitive. Învățarea egodinamică este intimă și profundă, antrenând toate capacitățile și procesele psihice umane, de la cele intelectuale până la cele afective sau axiologice. Modelul holodinamic sugerează posibilitatea organizării curriculumului astfel încât, de-a lungul procesului de formare, învățarea elevului să progreseze dinspre „periferia comportamentelor” spre „centrul trăirilor intime și profunde ale eului”. R. Titone a sugerat că se pot constitui diverse „modele psihomatetice” (sau „didactice”); ele, de altfel, există, dar numai unele sunt îndreptățite să fie puse în practică, și anume cele care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
jucat de religie. De atunci și până de curând, ideile lui Francis Bacon și René Descartes ne-au lecuit nedumerirea originară și rănile spirituale. Adevărul cercetat a învins în bătălia cu adevărul revelat. Cel din urmă mai agonizează doar la periferia supratehnologizatei Rome și a Ierusalimului înarmat până în dinți. Științele experimentale și pozitive ne-au dictat cu măiestrie modul de a percepe și a trăi realitatea. Au descris-o ca pe un teren solid, pe care poți călca ferm, pentru că există
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ierarhică, o operație de polarizare discriminativă. Strategia cea mai eficientă este declanșarea unei sciziuni, a unui conflict deschis, vizând realocarea resurselor (putere, resurse materiale, prestigiu moral). Grupuri până nu demult bine situate sunt etichetate negativ (burghezi, exploatatori) și plasate la periferia socialului sănătos, pe când grupurile mai puțin bine situate devin grupuri favorizate, exprimând sănătatea morală a societății, normalitatea. Apartenența la prima categorie atrage blamul, discriminarea, etichetarea negativă, identificarea cu al doilea grup semnifică înscrierea de partea cea bună, împărtășirea unor credințe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în repaos, poate să transmită datele oriunde în afara unității. De aceea, oricând este posibil, toate componentele telefonului, inclusiv cablurile, trebuie să fie ținute la distanță de echipamentele ce prelucrează date secrete. Dacă telefonul este, totuși, necesar: • el trebuie amplasat la periferia zonei secrete, cu un filtru potrivit de distrugere a emanațiilor compromițătoare; • securitatea în timpul nefolosirii telefonului se realizează prin deconectarea aparatului de la linie. 3. Curenții filtranți. Radiațiile compromițătoare pot fi diminuate prin transmiterea în cablu a unor curenți filtranți. 4. Accesul
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Charles Simici, Ion Mircea ș.a.); [Vasko Popa], „Lumina”, 1991, 1-3 (semnează Ioan Flora, Petru Cârdu, Cornel Ungureanu, Marin Sorescu); Aurel Rău, Portrete de zile mari, București, 2000, 120-121; Răzvan Voncu, Secvențe literare contemporane, II, București, 2001, 186-188; Cornel Ungureanu, Mitteleuropa periferiilor, Iași, 2002, 229-311. C.U.
POPA-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
considerat formată sufletește de Lina Solomie, doica sa din Porumbacu de Sus-Făgăraș) învață la Liceul „Elena Doamna” din București(1932-1940), urmează cursuri particulare de stenodactilografie (meserie practicată până în 1944, un an funcționând și ca învățătoare, la o școală elementară de periferie), frecventează Colegiul „Omescu” pentru studenți evrei (1943-1944), având printre profesori pe Mihail Sebastian și pe F. Aderca, apoi se înscrie, inițial la cursurile fără frecvență, la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, absolvită în 1948. Și-a
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
tăcere, sub efigia „Cumințeniei pământului”, „această făptură închisă-n muțenie: talpă de piatră”. Prozatoarea, fără vocația ficțiunii, a practicat de la început notația biografică sumar disimulată. La capătul lui ‘38 asambla minuscule decupaje din „jurnalul de dăscăliță” într-o școală de periferie, cu exaltări umanitariste și anxietăți biografice: războiul, handicapul etnic, un mariaj de teama singurătății, suspansul activităților conspirative ale uteciștilor. Reportajele anilor ‘50 ilustrează, cu binecunoscutul triumfalism coborât în cotidian, „turismul politic” în patrie și pe alte meridiane, etalând felurite fapte
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
unele doar menționate (Lucrețiu Pătrășcanu, Emil Bodnăraș ș.a.), sunt portretizați fără a fi idealizați. Când în case conspirative, când în localuri publice, Ilie Dragomir are întrevederi și cu lideri ai partidelor istorice, cu intelectuali de prestigiu, și cu exemplare de la periferia societății. După cum specifică autorul, intenția sa a fost de a-i prezenta pe cei care au conceput și realizat actul din august 1944 într-o „unitate uneori nescutită de contradicții și chiar de paradoxuri”, de a „desluși în ambianța vremii
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
prin ironia blândă și folosindu-se uneori notația seacă, reportericească (scenele din periplul ca asistentă medicală, în timpul celui de-al doilea război mondial). Cu tot caleidoscopul de evenimente și medii (descrierea activității legionarilor, a comuniștilor din ilegalitate, pagini menționabile despre periferia bucureșteană, în tradiția unor Ion Călugăru sau I. Peltz), romanul ar fi fost unul comun fără încorporarea memorialului rusesc, unde autoarea reușește, prin notația de tip fragmentar, cu fraze scurte, sacadate, atente la nuanțele sordidului sau ale dramaticului, să creeze
RADULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289099_a_290428]
-
intervenții publicistice, interesează însemnările de călătorie (acelea din Italia, spre exemplu) și îndeosebi câteva reportaje din „Cuvântul liber”, un colaj aproape fotografic, unde R. surprinde, într-un stil nestrident contestatar, „pulsul” realității sordide a lumii de „umiliți și obidiți” ai periferiei, cu „carnavalele monstruozității” (Moșii, Ghetto) și figurile ei specifice (Ghiță Boambă, Orbul, Păsărarul etc.). De reținut este și notația de tip suprarealist și absurd din Magazinul. SCRIERI: Vârtej, București, 1964; Adevăr și fantezie, București, 1970; Taina crăiesei. Basme, cu ilustrații
RADULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289099_a_290428]
-
Caragiale, Cum a fost luminatul electric la Teatrul Național), Oscar Lemnaru (Viața stranie a unei posedate). Tot reportaje dau N. Papatanasiu (Hârșova, Delta, Domnul), Liviu Floda (Un ceas printre chipuri de bronz, Când vine trenul de noapte..., Teatru în cantonament, Periferia se amuză, Un misionar român în inima Africii) ș.a. „Cronica cinematografică” (intitulată uneori „Filme care vor fi”) este susținută de D.I. Suchianu. La rubricile „Caleidoscop teatral” și „Săptămâna teatrală” semnează Ion Golea și I. Massoff. Se traduce din Jack London
REALITATEA ILUSTRATA (SAU LUCRURILE ASA CUM LE VEDEM CU OCHII). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289157_a_290486]