2,556 matches
-
și enunță o dogmă a acestei secte religioase: indiferența față de creatură și cultul pentru increat: Dar mai e ceva de spus, și mai important; așa cum o demonstrează Dennis de Rougemont în cartea amintită, amorul cavaleresc, a cărui tradiție s-a perpetuat și răspândit prin literatură și moravuri în toată civilizația europeană, până în zilele noastre, e de origine cathară. În acel "trobar clus" al provensalilor și în conceptul erotic cavaleresc, femeia iubită e un simbol pentru a exprima atracția Absolutului, adică o
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și motive imuabile. O minimă prudență obligă la substituirea mitemului cu reprezentarea arhetipală. Conceptul include în fond și cea mai simplă definiție a arhetipului lui Jung; toate miturile și poveștile din literatura universală cuprind teme de largă răspândire ce se perpetuează și răzbat pretutindeni. Luând aspectul unor fantezii, vise și obsesii, reprezentările arhetipale dobândesc o aureolă de concretețe în registrul imaginar al scriitorilor. Într-o abordare comparatistă, forma, ca mijloc de "exprimare" a arhetipului, rămâne aceeași. Conținutul e greu reprezentabil și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
înseamnă a dispărea, ci a transforma faptul de a muri în afirmația, plină de speranță, că nu există moarte, deoarece s-au salvat prin ceea ce făuresc. Vocația unui scriitor este nu de a pieri din cauze naturale, ci de a perpetua. În acest sens, se observă lesne diferența stilistică și expresivă dintre paginile având-o ca "autor" pe doamna T. și cele ale lui Fred Vasilescu ori G. D. Ladima. Elaborarea subiectivă a artei, ca limbaj neconceptual, se reflectă conotativ în
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
intervenție cu ajutorul asistenților sociali și a hotărârilor judecătorești. Dacă părinții sunt doar ignoranți, dar au sentimente față de copil, atunci și ei trebuie să fie educați asemenea minorilor, despărțirea de aceștia putând naște traume pentru ambele părți. Dacă, însă, situația se perpetuează, copilul trebuie să fie scutit de riscurile lipsei de educație și ale îmbolnăvirii. Există suficiente soluții pentru ca, și în asemenea cazuri, legăturile familiale să se mențină, ba chiar să se desfășoare la un nivel adecvat. Nu toate tulburările asociate se
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
și după tipul de ecartament, ponderile infrastructurii aeroportuare modernizate și funcție de dimensiunile pistei ș.a. (vezi Capitolul 4.1.1. Infrastructurile de transporturi și comunicații). Toate elementele enumerate nu fac decât să accentueze discrepanțele economico-structurale din interiorul lumii arabe și să perpetueze incompatibilitățile tehnico-economice dintre statele arabofone. e. Demersurile pentru depășirea acestor falii interarabe s-au materializat în numeroase proiecte de constituire a unor structuri organizaționale economice regionale, menite, în opinia inițiatorilor lor, a ameliora și compatibiliza funcționalitatea sistemului economic macroregional arab
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
izvoarelor livrești, este iubirea lui Baudolino pentru năluca blondă, însoțită de licorn în preajma lacului chiparoșilor. În acel climat suprasaturat de fascinație, moarte, iubire, Baudolino are revelația perfecțiunii divine cu chip de ypatie, o emanație a unui tainic gineceu, menit să perpetueze memoria virtuoasei și înțeleptei Hypatia. Vestală a cultului platonic la anul 200 e.n., fusese măcelărită și arsă pe rug de o gloată de creștini întărâtați de evlaviosul dar intransigentul viitor sfânt Chiril. Eco profită de misterioasa idilă Baudolino-fecioara cu licorn
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
miezul conceptelor de voievod și principe, care ar putea să evidențieze rolul pe care l-au jucat în dezvoltarea instituțională a unei țări. Cu privire la subdiviziunea celei de-a doua faze perioada incipientă a principatului Transilvaniei (1111-1176) în istoriografie s-au perpetuat în general datele ca aparținând perioadei de dezvoltare voievodală, fără a distinge cu deosebire etapa dintre anii 1111-1176707, adică aproape un secol, pentru care nu există toate datele necesare pentru a argumenta "de ce și cum", aproape un secol de istorie
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
783 L. Károly, Az Erdélyi Országgyülés szervezete (1541-1848), Cluj, 1908. 784 J. Vass, op. cit., passim (cu privire la această perioada, în special, pp. 94-96). 785 J. Trausch, op. cit., pp. 4-6. Este desuetă citarea celor 51 de Congregații generale voievodale, după J. Trausch, perpetuată de la I. Lupaș și Gh. I. Brătianu până în prezent; C. Feneșan, op. cit., p. 63. 786 Z. Trócsányi, op. cit., pp. 16, 20, 787 Gh. I. Brătianu, Adunările de stări și românii din Transilvania, în vol. "Adunările de stări în Europa și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
lumea poetică a lui Lucian Vasiliu pare a se construi conform aceluiași principiu al însumării contrariilor. Apare, transparent formulată, însăși ideea unei androginii originare, mereu reiterată în formele cosmice și adesea reflectată în atitudinile mentale proprii interiorității auctoriale. Conștiința acesteia perpetuează, în textele dintre cele mai diverse, schema unui veritabil joc între extremele atitudinale, extins și asupra raporturilor cu exterioritatea, în care predomină, fatal, tot distanțarea și apropierea continuă de celălalt, văzut fie ca o tentație, fie ca un obstacol al
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
scenarii proprii, joc de roluri, scene). Reprezentarea socială contextualizează istoric, temporal și spațial profilul personajului. Reprezentarea romanesca a personajului este cea prin care personajul devine relevant că un construct literar. Reprezentarea mitică asigura trăsăturile "canonice" ale personajului, legate de ceea ce perpetuează un anume mit cultural. Reprezentarea teatrală decurge din imanenta personajului și dezvăluie identitatea să ascunsă. Investigația are ca punct de plecare delimitarea celor două moduri de reprezentare din Poetica lui Aristotel: directă (teatrală) și indirectă (narativa) și dezvolta demersul kantian
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
reprezentare, adică imaginea coadaptată cu valoarea" [Vianu, 1998, p.65]. Pariziana face parte din miturile foarte "individualizate", în jurul unui erou, al unui personaj excepțional. Literatura i-a făurit deseori o imagine stereotipa și reducționista. De exemplu, în românul popular, clișeele perpetuează o imagine cu mai multe fațete, cea a "femeii elegante" versus "femeia frivola", "femeia perfida", sursa a "tuturor relelor și scandalurilor". Pariziana apare în românele, povestirile, memoriile, jurnalele numeroșilor autori, mai cu seamă în cea de-a doua jumătate a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a viitorului laureat Nobel au în comun dezvăluirea și explicarea asemănărilor, lăudarea sau blamarea lor. Indiferent de tonalitatea discursului critic, favorabil sau contrar, primele recenzii au contribuit la constituirea unei formule de receptare a scrierilor poetului nostru, care s-a perpetuat și pe baza căreia detractorii s-au simțit întotdeauna datori să sublinieze lipsa de originalitate a versurilor sale, iar apărătorii unicitatea și rafinamentul lor. Obiceiul de a judeca aspru, adânc înrădăcinat în exegeza, a continuat cel puțin până în deceniul al
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sicilianului apare astfel scindat în două orientări principale: una accentuează progresia firească, cealaltă insistă să demonstreze ruptură existența între cele două etape de creație, cezura fiind reprezentată de al doilea Război Mondial. Datorită lor a luat naștere și s-a perpetuat un dialog rodnic pentru studiile de specialitate, deasupra căruia se plasă, ca punct de reper de o remarcabilă soliditate critică, teoria cuvântului reificat formulată de Oreste Macrì în îndepărtatul an 1938. Grație acestui studiu, arta quasimodiană nu era doar încadrată
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Oreste Macrì) este dublată, în fapt, de o forță centrifuga, prin care sensul acelorași rezonează, firește, în relație cu cele contextuale, trezind în cititor impresia de vastitate, de evanescenta trăsături comune cu poetica leopardiană a vagului. La nivelul vocabulelor, tensiunea perpetua ce se naște la granița dintre caracteristicile semantice individualizante și deschiderea lor către context oferă măsură ambivalentei cuvântului quasimodian, componența definitorie a condeiului sau. În articolul citat în introducerea prezenței cercetări, Mariella Cantelmo sublinia, în alți termeni, aceasta dublă fațetă
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
deasupra pipei al carei fir de fum capătă forma unui nume: Montale. Desenul malițios reamintește de acuzațiile de montalianism aduse lui Quasimodo în anii debutului literar și dovedește răceală care pusese stăpânire pe relația lor. Rivalitatea dintre ei s-a perpetuat. După ce Quasimodo a fost distins cu Premiul Nobel pentru literatură, în presa din peninsulă, mai ales în 'Corriere della seră', s-au scris o serie de articole în care sicilianul era criticat și care subliniau faptul că onoarea acordată nu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Drumul intertextualității 1.2.1. Geneza conceptului Noțiunea de intertextualitate este legată de lucrările teoretice ale grupului Tel Quel și ale revistei omonime (1960 1982). Philippe Sollers a inițiat această mișcare de avangardă, împreună cu Marcelin Pleynet. Cuplul de critici va perpetua ceva din atmosfera inovatoare și revigorantă Tel Quel în revista L'Infinie, al cărei prim număr avea să vadă lumina tiparului în 1983. În perioada de manifestare energică a Tel Quel (1968-1969), noțiunea de intertextualitate a apărut în vocabularul critic
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
conferindu-i identitate artistică. Moartea s-a constituit în metaforă sau chiar personaj în operele romanticilor. S-a vorbit despre o așa-numită "Moarte Frumoasă", umanizată, "vitalizată", într-un mod obscur și subliminal (p.18). Oamenii au încercat să-și perpetueze, în moarte, viața însăși, duplicîndu-și mediul ambient în cavouri tot mai sofisticate, similare unor case. Liviu Cotrău amintește angoasa "morții clinice" care, după descoperirea medicală, a început să bîntuie imaginarul colectiv euro-american. "Îngroparea de viu /.../ se leagă de o adevărată
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
care, la sfîrșitul unei piese, solicită astfel prezența autorului pe scenă, pentru a-l ovaționa îndelung. Obiceiul venit din vremuri elizabe-thane și iacobite, accentuat apoi, în epoca victoriană și premodernă (cînd are loc și acțiunea romanului în discuție) s-a perpetuat pînă astăzi. În textul lui Lodge însă, chemarea amintită dezvoltă mai curînd conotații ironice. Romanul se ocupă, în ansamblul lui, de o perioadă de criză a creației (două decenii întregi!), din biografia lui Henry James, criză mărită exponențial de eșecul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
personalitatea autorilor lor, descifrați cu minuție, într-o empatică perspectivă individualizatoare. Modelele umane, explicite, ale Cronicilor, rămase în mintea noastră cu acea apăsare cu care profesorul puncta prezența lucrului esențial, erau modele ale timpului, de "înțelepciune și forță". Ele își perpetuau, însă, sensul exemplar, în reflecția prin care, ridicând ochii de pe carte, profesorul scruta realitatea printr-o referențialitate dublă (modelul uman și istoric, modelul Cărții), opunând-o, cu subînțeles transparent, celei care ne înconjura. Nu cred că un om reușește prin
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
încearcă cu orice preț să o împiedice, înseamnă că ea conține un risc major, un posibil în măsură să distrugă acest tip de lume: dezbinarea, "dorința nefastă", "inversarea datoriei". A deveni servitorul Legii eterne, a menține statu quo, înseamnă a perpetua "unitatea", a împiedica apariția șefilor, a relațiilor de dominare între oameni. Rămînînd conservatoare, societățile "primitive" rămîn "indivizibile". Omul modern este în stare să admită că dorința de statu quo a "sălbaticilor", refuzul schimbării este o formidabilă dorință de libertate și
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
cu oarecare plată pe an, pentru întâmpinarea cheltuielilor lor". Altfel spus, alături de "bursierii" școlarizați prin contribuția Casei centrale, urmau a fi primiți și elevi "cu taxă", încetățenind astfel o modă care, ajustată și readaptată condițiilor istorice concrete, avea să se perpetueze până azi. În sfârșit, referindu-se la viitorii dascăli sau instructori ai școlii, semnatarii documentului îl informau pe domnitor că aveau în vedere trei profesori: "unul pentru calculul și desenul linear, altul pentru teoretica agronomie și veterinară, al triile pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a producătorilor agricoli, pe de alta, ilustrând deopotrivă nu atât lipsa de capital ce greva economia țării în ansamblu, cât mai ales conservatorismul încă persistent la nivelul gândirii și practicii economice, teama de necunoscut a potențialilor întreprinzători sau/și indiferența perpetuată prin refugiul în tradiție, ca și (mai ales) prin lipsa necesarei instrucții în domeniu. Aceeași soartă a împărtășit-o și un alt proiect al său, comunicat Comisiei Centrale de agronomie cu o zi mai devreme decât cel adresat guvernului, la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
interpunerea acestui element mediator artificial" (Essai sur l'homme, 1975). Cultura est un ansamblu complex de reprezentări care se manifestă sub formă de tradiții, religii, morală, artă etc., iar prin limbă omul moștenește un sistem de valori pe care îl perpetuează și / sau îl transformă. Acest proces este cu deosebire evident în sfera creației literare care, transpusă într-o limbă "majoră" (după distincția operată de Gilles Deleuze), este susceptibilă de a atinge și influența un număr mai mare de persoane și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în sensul în care obiectele sunt achiziționate înainte de a fi câștigate, înainte de a se fi strâns suma necesară cumpărării lor. În societatea tradițională, munca și economisirea precedau întotdeauna rezultatul muncii, iar oamenii își impuneau propriul ritm obiectelor (pe care le perpetuau generații întregi prin sistemul moștenirii și al conturării unui cadru relativ fix în care câteva generații succesive își duceau existența). În societatea modernă, consumul precede producția și, după cum susține Baudrillard, obiectele se constituie într-un sistem care impune un ritm
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ISD de . Cu decenii În urmă, Joseph Schumpeter facea afirmația, conform căreia dezvoltarea presupune un proces de . Sub presiunea schimbărilor intervenite În structura cererii, În metodele de producție, În formele de organizare industrială, inițiativa capitalistă induce un proces de revoluționare perpetuă din interior a strategiilor economice, cu distrugerea continuă a elementelor Învechite și crearea continuă de noi elemente. În fond, este vorba despre un proces de restructurare În care, În vreme ce unele avantaje competitive sunt distruse, altele noi sunt create. Respectivul proces
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]