2,472 matches
-
era neștiută, fiind cerută pe piețele bizantine, vândută la sume mari, de asemenea, din India erau transportate parfumuri, bumbac, mirodenii, pietre prețioase. Iustinian chiar a încercat să fixexe o rută comercială spre China și India în afară zonei de influență persană. În perioada lui Iustinian, Cosmas Indicopleustes din Alexandria a scris Topografia creștină sau Cosmografia, o operă remarcabilă ce deținea informații despre geografia bazinului Marii Roșii și Oceanului Indian, cât și despre relațiile comerciale cu India și China. Se demonstra că Pământul
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
unui cufăr dreptunghiular. Autorul se baza pe informațiile primite de la martori oculari. Vorbește despre animale indiene și africane, oferă informații despre insula Taprobane-Celyon.S-au găsit monede bizantine din timpul lui Constantin cel Mare în India, fiind aduse de intermediarii persani și abisieni.Textul era împodobit de miniaturi. Pe fondul neînțelegerilor cu perșii și având în vedere că numărul corăbiilor bizantine din Marea Roșie era insuficient pentru a menține un comerț regulat, Iustinian chiar a stabilit relații cu creștinii abisieni din Axum
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Dinastia Heracliana a fost numit dupa generalul Heraclius cel Tânăr , care, în 610, a plecat din Cartagina , l-a inlaturat pe uzurpatorul Focas , și a fost încoronat împărat. La acea vreme, Imperiul a fost implicat într - un război cu Imperiul persan al Sasanizilor , care în deceniul următor a cucerit provinciile estice ale Imperiului. După o luptă lungă și obositoare, Heraclius a reușit să învingă perșii și a restabilit Imperiul, doar pentru a pierde aceste provincii din nou la scurt timp după ce
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
imperiale în timpul lui Iustinian.Nepotul lui Teodosie a primit consulatul în 540 și a îndeplinit funcția de tribun. Ultimul membru Appion menționat în papirusurile egiptene a fost Strategios al III-lea Appion care a trăit în secolul VII. După invazia persană, familia Appion a dispărut de pe scenă istoriei. Familia Appion era cea mai însemnată familie de proprietari funciar din Egipt, având domenii repartizate în regiuni , administrate de funcționari care formau un corp bine constituit, în afara agenților statului. Încasările asupra cheltuielilor era
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
venețieni și alți străini,ceea ce conferea Imperiului Otoman un caracter international.Dar,prin 1600,imperiul a intrat într-o perioadă îndelungată de declin lent. În această perioadă de stagnare, imperiul a fost slăbit de războaie neîntrerupte, în special cu Imperiul Persan, Uniunea polono-lituaniană, Imperiul Rus și Imperiul Austriac. Expansionismul rusesc a fost reprezentat de o serie de 10 războaie duse împotriva otomanilor în secolele al XVII-lea, al XVIII-lea și al XIX-lea. Imperiul Otoman a fost foarte rezistent în fața
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
nimic în comun cu statul național modern Turcia. Otomanii erau administratori, nu producători, excepție făcând țăranii turci din Anatolia, care produceau alimente. Viziunea despre stat moștenita de otomani de la califatul arab (care la rândul lui l-a preluat de la imperiul persan și parțial cel bizantin), în care exploatarea fiscală a provinciilor cucerite trebuie să fie o sursă de bani pentru întreținerea unei armate a cărui rol era, la rândul ei, să aducă în robie alte entități statale, populate de alti viitori
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
nu se negocia, astfel că era foarte probabil că împotriva acestora să fie pornit un război. Legitimarea războaielor dintre otomani și alți principi musulmani. În practică otomană, aceste războaie erau purtate împotriva principilor anatolieni din sec. XIV-XV, mamelucilor și șahilor persani. În ceea ce îi privește pe principii anatolieni se atacau reciproc pentru încălcau prevedereile sfinte. Principalele argumente utilizate de otomani pentru a legitimă războiul sfânt împotriva musulmanilor: acuzarea de trădare a „războiului sfânt”, adirmarea primordialității în lumea islamică și a calității
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
otomane, vedem că ele au conservat culorile și simbolurile pe care le-au moștenit de la înaintași. Elitele otomane foloseau limba persana pentru a-și exprima lumea lor interioară. Viața curții imperiale otomane era o combinație armonioasă dintre obiceiurile turcești și persane, dar existau și numeroase influențe bizantine și europene. Această perspectivă multiculturală otomană s-a reflectat în propria lor politică. Unul dintre motivele pentru care Imperiul Otoman a rezistat așa de mult a fost acela al politicii toleranțe față de alte etnii
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
az-zaidiia) este o ramură șiită a islamului apărută în secolul sec VIII și fondată de Zayd ibn 'Alī (arabă: زيد بن علي), nepotul lui Ḥusayn ibn 'Alī (arabă: حسين بن علي) sau conform altor surse, de imamul șiit de origine persană, ʽAlī ibn al-Ḥusayn (arabă: علي بن الحسين). Adepții acestuia, numiți zaydiți, se găsesc cu precădere în Yemen, unde formează aproximativ 45% din totalul populației yemenite. De altfel, zaydismul reprezintă una din principale școli juridice islamice în Yemen. Zaydiții nu recunosc
Zaidism () [Corola-website/Science/329060_a_330389]
-
așteptarea sfârșitului lumii, care stă scris clar în Noul Testament... În creștinismul timpuriu... așteptarea Parusiei (Revenirea lui Iisus) a jucat un rol important și poate fi găsit la începutul și sfârșitul "Noului Testament".” Cuvântul slav "rai" este direct împrumutat de la cuvântul persan "ray", ceea ce înseamnă fericirea și strălucirea cerească. Denumiri în diverse religii: Imaginările raiului sunt foarte multe și dau o privire interesantă asupra necesităților și nostalgiilor culturii respective. Pentru creștini acesta a fost pentru mare parte din Evul mediu Sfântul Ierusalim
Rai () [Corola-website/Science/296769_a_298098]
-
mică, deoarece partea ei centrală este mai întunecată; diametrul său unghiular este de 7 ori mai mare decât cel al Lunii. Cea mai timpurie referință existentă la acest corp ceresc datează de prin anul 961, în lucrarea astronomului de origine persană Azophi / Al-Sufi, "Cartea stelelor fixe". Astronomul Charles Messier a inclus-o sub numărul 31 în catalogul său, Catalogul Messier. Denumită Marea Nebuloasă din Andromeda până când natura sa galactică a fost recunoscută în anii 1920, Galaxia Andromeda este galaxia spirală cea
Andromeda (galaxie) () [Corola-website/Science/308072_a_309401]
-
vie și pomi fructiferi. Egiptenii utilizau sape,greble, plugul uneori înhămat de coarnele boilor pentru arat și secera din silex sau bronz pentru seceriș. Mai târziu, egiptenii au preluat cumpăna de la mesepotamieni folosită la scoaterea apei din fluviu. În perioada persană sau romană , egiptenii utilizau "saqias", dispozitive din lemn montate pe două roți, trase de un animal de povară, ce scufundau gălețile în fluviu și aruncau apa în canale . Egiptenii au crescut o varietate de culturi pentru consum, inclusiv cereale , legume
Agricultura în Egiptul antic () [Corola-website/Science/330568_a_331897]
-
în Irak. Operele literare, științifice și istorice aveau ilustrații elaborate minuțios. Datorită mongolilor, motivele asiatice, cum ar fi florile de lotus, animalele mitice și pâlcurile de nori, au intrat în tezaurul de forme ale artei islamice, în special în arta persană. Fabricarea sticlei s-a dezvoltat în perioada mamelucilor, în Egipt și în Siria. Stilul maur s-a impus în Peninsula Iberică, un exemplu fiind Palatul Alhambra. Covoarele înnodate, cu scene de vânătoare, probează virtuozitatea impresionantă din perioada Safavizilor persani. În
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
arta persană. Fabricarea sticlei s-a dezvoltat în perioada mamelucilor, în Egipt și în Siria. Stilul maur s-a impus în Peninsula Iberică, un exemplu fiind Palatul Alhambra. Covoarele înnodate, cu scene de vânătoare, probează virtuozitatea impresionantă din perioada Safavizilor persani. În Imperiul Otoman, la ornarea suprafețelor de interior și exterior, era folosită teracota de ceramică. Combinarea stilurilor islamic, persan și hindus în subcontinentul indian a produs un stil naturalist în timpul împăraților moguli. În Imperiul Otoman a apărut stilul saz, cu
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
impus în Peninsula Iberică, un exemplu fiind Palatul Alhambra. Covoarele înnodate, cu scene de vânătoare, probează virtuozitatea impresionantă din perioada Safavizilor persani. În Imperiul Otoman, la ornarea suprafețelor de interior și exterior, era folosită teracota de ceramică. Combinarea stilurilor islamic, persan și hindus în subcontinentul indian a produs un stil naturalist în timpul împăraților moguli. În Imperiul Otoman a apărut stilul saz, cu mai puține figuri geometrice. Bisericile, moscheile și templele din toată lumea i-au atras pe cei mai buni artizani și
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
nouă arhitectură și o nouă literatură. Rusia, țară abia formată, a contopit în biserici și clădiri stilurile bizantin, european și tătar. Artele au cunoscut o perioadă de înflorire și în Persia safavida, și în India mogulilor, combinând și dezvoltând stilurile persan, musulman și hindus.În China și Japonia inovațiile au fost, însă, mai puține din cauza izolaționismului crescând adoptat de conducători. În Africa, civilizațiile timpurii au început să-și piardă impetuozitatea, atunci când s-au văzut confruntate cu colonialismul european. În Europa, Imperiul
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
este oricare dintre zonele posibile pentru apariția civilizației. Se referă de obicei la Orientul Apropiat din calcolitic (perioadă Ubaid, cultura Naqada), mai ales in Cornul Abundentei (Levantul, Mesopotamia și Egiptul Antic) și platoul persan, pe lângă alte culturi asiatice situate de-a lungul văilor râurilor mari, cum ar fi Indus și Răul Galben. Civilizația presupune de obicei prezenta agriculturii și așezărilor urbane, fiind astfel o consecință a revoluției neolitice. Acestea atestă faptul că nu a
Leagănul civilizației () [Corola-website/Science/315341_a_316670]
-
a fost o unitate de elită formată în 1879 în Iran. De-a lungul celei mai mari părți a existenței ei, această brigadă a fost singura formațiune militară complet funcțională și eficientă a dinastiei Qajar. Brigada persană s-a implicat în mod decisiv în politică, impunându-și în mai multe rânduri candidatul favorit pe tronul țării. Rolul jucat în timpul de această brigadă a fost de cea mai mare importanță în timpul Revoluției din 1905 - 1911, pentru venirea la
Brigada de cazaci persani () [Corola-website/Science/318367_a_319696]
-
dinastiei Pahlavi. a fost înființată de Naser al-Din Shah Qajar în 1879, care a folosit ca model regimentele de cazaci caucazieni din Imperiul Rus, a căror organizare îl impresionase în timpul călătoriei sale prin sudul Rusiei în 1878. Brigada de cazaci persani, alături de jandarmeria instruită suedezi, a reprezentat cea mai eficientă forță militară aflată la dispoziție monarhiei iraniene până la Primul Război Mondial. În ciuda denumirii sale, brigada nu a fost o forță căzăcească veritabilă. Fotografiile făcute la sfârșitul secolului al XIX-lea ne
Brigada de cazaci persani () [Corola-website/Science/318367_a_319696]
-
Război Mondial. În ciuda denumirii sale, brigada nu a fost o forță căzăcească veritabilă. Fotografiile făcute la sfârșitul secolului al XIX-lea ne prezintă militari purtând uniforme de tip rusesc, care se deosebeau în mod evident de uniformele tradiționale ale forțelor persane ale acelor vremuri. Soldații brigăzii au fost tot timpul indigeni, dar, până în 1917, corpul ofițeresc era format din ruși, care erau și angajați ai armatei ruse, precum a fost Vladimir Liahov. Aceasta situație a fost încurajată de guvernul imperial rus
Brigada de cazaci persani () [Corola-website/Science/318367_a_319696]
-
au fost tot timpul indigeni, dar, până în 1917, corpul ofițeresc era format din ruși, care erau și angajați ai armatei ruse, precum a fost Vladimir Liahov. Aceasta situație a fost încurajată de guvernul imperial rus, care considera Brigada de cazaci persani un mijloc excelent pentru extinderea influenței ruse într-o regiune cheie supusă rivalității internaționale. După Revoluția din Octombrie din 1917, numeroși dintre acești ofițeri ruși au părăsit Iranul pentru a se alătura forțelor „Albilor”. Din acel moment, funcțiile de comandă
Brigada de cazaci persani () [Corola-website/Science/318367_a_319696]
-
ca soldat în Brigadă și a avansat până la gradul de general. În momentul în care s-a format Brigada, cavaleria regală iraniană era considerată indisciplinată și neinstruită. Statul Qajar era considerat slab și lipsit de forțe militare profesioniste. Forțele armate persane au fost înfrânte nu doar în luptele cu cele britanice, dar și în confruntările cu triburile turcomane nomade. Împăratul Alexandru al II-lea a aprobat trimiterea de consilieri militari ruși în Persia. Brigada a fost înființată în 1879 de locotenent-colonelul
Brigada de cazaci persani () [Corola-website/Science/318367_a_319696]
-
fiind considerați o castă militară ereditară. Domantovici a reușit să obțină progrese rapide în instruirea brigăzii, și Shah a ordonat ca efectivele unității militare să fie crescute la 600 de oameni, prin recrutarea unor noi oameni din rândurile armatei regulate persane. Progresele rapide ale Brigăzii persane a provocat îngrijorare în rândurile autorităților ruse, care au început să se teamă că aceasta ar putea să se transforme dintr-o mijloc de influență într-o forță combativă în adevăratul înțeles al cuvântului. Domantovici
Brigada de cazaci persani () [Corola-website/Science/318367_a_319696]
-
ereditară. Domantovici a reușit să obțină progrese rapide în instruirea brigăzii, și Shah a ordonat ca efectivele unității militare să fie crescute la 600 de oameni, prin recrutarea unor noi oameni din rândurile armatei regulate persane. Progresele rapide ale Brigăzii persane a provocat îngrijorare în rândurile autorităților ruse, care au început să se teamă că aceasta ar putea să se transforme dintr-o mijloc de influență într-o forță combativă în adevăratul înțeles al cuvântului. Domantovici a fost schimbat de la comandă
Brigada de cazaci persani () [Corola-website/Science/318367_a_319696]
-
liberă din partea conducătorului guvernului iranian, Amin Os-Saltean, să „acționeze în concordanță cu propria înțelegere și judecată”. Kosagovski și-a mobilizat rapid brigada și a ocupat Teheranul pentru a asigura siguranța capitalei. Brigada s-a implicat în intrigile dintre diferitele facțiuni persane. Nayeb os-Saltenah, comandantul local al forțelor militare din Teheran, încerca să acapareze puterea și să-l împiedice pe moștenitorul de drept, refugiat în Tabriz, Mozaffar al-Din Shah Qajar, să urce pe tron. Kosagovski, sprijinit de brigada sa, de britanici și
Brigada de cazaci persani () [Corola-website/Science/318367_a_319696]