37,317 matches
-
mare, nu funcționează ca o circumstanță atenuantă. Marele naist care este Gh. Zamfir ar fi trebuit să știe că nu poate adopta un limbaj de ciomăgaș politic, fără să aibă de suferit consecințele de care se plînge. Și chiar dacă se plînge că a fost înșelat de CVT și se desparte de el, maestrul Zamfir nu e mai puțin vinovat și după aceea pentru ceea ce a publicat în România Mare.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
O calitate a cărții ar fi evidențierea condiției de frustrat la Gheorghe Grigurcu, frustrat material și cultural. Interviurile așezate unul după altul scot la iveală locuri comune care n-apăreau într-o biblie a revizuirii precum Amurgul idolilor. Criticul se plînge că a fost forțat să rămînă într-un colț uitat de provincie. Că nu a putut să vină într-un centru cultural al țării. Dar nu se învinuiește pe sine nici o clipă. Chiar pomenește la un moment dat de o
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
mai vorbi). 3. Chiar dacă ar putea părea un fel de orgolios patriotism de breaslă, nu ezit să susțin că, în România postdecembristă, ziariștii sînt cei care au obținut cele mai remarcabile rezultate ca urmare directă a eforturilor lor. Chiar dacă se plîng mereu ,, Cîinii latră, caravana trece", ceea ce este deseori adevărat, foarte multe dintre demersurile lor au determinat schimbări semnificative și au stopat abuzuri sau chiar crime. Atrag atenția că trebuie contorizate aici nu doar cazurile în care autoritățile și-au schimbat
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
șomaj. Vă puteți întreba de ce acceptă ziariștii această situație. Simplu: pentru că nu au de ales. Cui nu-i convine, e liber. Iar oficialitățile nu se înghesuie să protejeze o categorie profesională care le dă bătăi de cap. Cui te poți plînge? Nimănui. Personalul din televiziunea și radioul de stat a reușit să-și construiască sindicate puternice, care le apără interesele. În restul presei nu există sindicate, din același motiv ca și în cazul sistemului de salarizare: cine are pretenții la sindicat
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
-și construiască sindicate puternice, care le apără interesele. În restul presei nu există sindicate, din același motiv ca și în cazul sistemului de salarizare: cine are pretenții la sindicat este liber să-l facă în altă parte. Nu te poți plînge statului, care ridică din umeri, și nici măcar opiniei publice, pentru că-ți pierzi locul de muncă. Puținele gesturi disperate care au existat în presă s-au terminat cu eliminarea ,,revoluționarilor". Cum ai acces la informații? Identificarea unui subiect interesant, planul de
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
românești sînt cu adevărat remarcabile și nu avem a ne rușina de comparația cu colegii din oricare parte a lumii. Pe de altă parte, mi se pare ridicolă nemulțumirea clasei politice (dar și a unei părți din populație), care se plînge că presa oferă un tablou sumbru al societății, afectînd imaginea României în străinătate, respectiv moralul populației. Presa este menită să prezinte lucrurile ieșite din comun, ne-banale, fie ele negative sau pozitive, și nu este vina ziariștilor că primele predomină
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
mese în societate vorbesc tot timpul. Ei, despre știință și artă. Bărbații italieni, despre care plana suspiciunea că ar fi mai virili decît francezii, sînt denigrați ca fiind caractere slabe, și în stare să discute numai despre cai. Autorul se plînge că ieșirea femeilor din casă și participarea la "toate acele primejdioase picnicuri, excursii și banchete care nu le erau îngăduite" înainte este sursa gravei decăderi morale contemporane. Cum spuneam, lucruri irezistibil de amuzante dacă n-ar semăna atît de tare
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
exclamă: "Ce-i mai plictisitor la omul ăsta (aluzie la Hitler) e că n-are simțul umorului. Înghite orice, dacă e lăudat. Lauda nu-i e nicicînd destulă. Iar Goebbels întrece măsura (aici face un gest). Deci îl detestă". Se plînge că, deși general, nu e invitat la nici o manifestare publică. Și prințesa Bibescu, meditînd, își spune că "excesul de naționalism e totdeauna dovada unei profunde nemulțumiri de sine. Inșii respectivi se afirmă în numele națiunii lor și cînd își dau seama
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
nimic. Nu-l întrerupe! Îi poți domina prin simplul fapt că ploaia de vorbe cade cu picături mari, grele, îi lovește în cap, îi năucește. Și nu se oprește. Ridicolul deriziunii e fără margini. Un ochi al meu rîde, celălalt plînge. Cine este adevăratul clovn? Actorul Bruscon este în turneu și dă năvală cu trupa lui, una și aceeași cu familia - soția, fiul, fiica - în cătunul Utzbach. 280 de locuitori. Mirosul predominant, cel de la cocină. Zgomotul permanent, ca un fundal sonor
Exercițiul delirului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15753_a_17078]
-
o mișcare mai bruscă a vagonului, acesta abandonează țîța, se uită fix, de jos în sus, la maică-sa, își ridică apoi capul și mătură, cu niște priviri aproape incandescente, întregul vagon după care, din senin, începe să urle. Să plîngă enorm, convulsiv, animalic. Stai dracu, bre și suge, îi șuieră țiganca, printre dinți, și îl smucește spre pieptul ei. Stai liniștit, că acuși ajungem acasă. Urletul se întețește, însă. Are în el ceva disperat și sfîșietor. De fiară înjunghiată sau
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15769_a_17094]
-
Birlic. Iată un om pe care nu mi-l pot imagina mort fără să simt că-i profanez memoria" sau "Din țară, două vești năpraznice: s-au stins, unul după altul, Vladimir Streinu și Petru Comarnescu. Nu mai sunt! Prietenii plâng, presa pare consternată - 9 dec. 1970 (Detroit)." Acasă, însă, nu înseamnă doar România, ci orice loc unde trăiesc și se fac cunoscuți românii. Primirea lui Eugen Ionescu în Academia Franceză îi prilejuiește lui Valeriu Anania câteva amintiri despre autorul Rinocerilor
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
mult pentru rezolvarea lor atunci cînd se afla la putere, opoziția de azi fie că le ignoră, fie că le abordează superficial. Iar Puterea "le descoperă" cu o indignată inocență. Cutare ministru se miră că se scumpește căldura, altul se plînge de lipsa medicamentelor și mai știu eu ce secretar de stat declară război de o zi prăvăliilor unde se vînd brînzoaice și senvișuri. Așa se face, probabil, că, la rîndul său, alegătorul nu se prea sinchisește de problemele de pe agenda
Interesul național și interesele zilnice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15777_a_17102]
-
de lemn, lemn de dinainte de '89, că cetățeanul are și el un fix, dar că nu e periculos. În garajul cu pricina, nu ca în Poiana lui Iocan, oamenii, uniți în spirit și-n simțire cu cetățeanul nostru, vin, își plîng amarul și oftează după Ceaușescu. După vremurile de atunci. Muzeul nu e gol. E animat mereu, iar discuțiile și suspinele se poartă chiar sub zîmbetul cinic al dictatorului. Eu sînt liniștită. Spiritul unor orori date uitării este pe mîini bune
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15786_a_17111]
-
lovituri de cuțit. Erau douăzeci și șapte de răni mortale, și după numărul și sălbăticia lor se vedea că fuseseră făcute cu furia unei iubiri înverșunate, și că doamna Forbes le primise cu aceeași pasiune, fără măcar să strige, fără să plângă, recitând din Schiller cu vocea-i frumoasă de soldat, conștientă că era prețul inexorabil al verii sale fericite. (Din volumul ,,Douăsprezece povestiri călătoare", în curs de apariție la Editura RAO)
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
Cristian Teodorescu Nici regiile autonome nu funcționează la noi atît de prosper ca industria minunilor. La noi plîng icoanele, chipul Maicii Domnului apare unde cu gîndul nu gîndești, preoți venerabili se ocupă de exorcizări, venerarea moaștelor a devenit fenomen național. Unii comentatori se grăbesc să tragă de aici concluzia că în România a crescut spiritul religios. Inițial, am
Minuni, pelerinaje, moaște by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15807_a_17132]
-
amanet într-o vînătoare nebună după visul de aur de la bingo. Nu mai vorbesc de lotofili, care trăiesc între două trageri, ci speranțe gonflate de calcule probabilistice. Într-o asemenea lume, așteptarea minunilor devine obligatorie. Icoanele se simt obligate să plîngă pentru a le face pe plac celor păcăliți de Stoica, celor sărăciți de investițiile la bingo și celor care așteaptă semnul numerelor cîștigătoare în lupta lor cu șansa la loterie. Mai sînt însă și adevărații nefericiți, bolnavii cronici, handicapații care
Minuni, pelerinaje, moaște by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15807_a_17132]
-
și dramaturgia lui Caragiale nu trezise ecou. Sorescu a fost jucat tîrziu la Paris, pe scena unui mic teatru, în regia neinspirată a lui Penciulescu, fără a înregistra un succes real. Și Sorescu a avut decența de a nu se plînge și a nu reaminti de acest episod. Semnificativă e și vizita lui Ștefan Bănulescu, de la o vreme mereu venit însoțit de Sorescu. Era un tandem de zile mari. Și amîndoi s-au prea grăbit, în anii nouăzeci, să ne părăsească
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
Chrétien de Troyes "Dintre toate relele, al meu este altfel; plăcut îmi este; mă bucur de el; răul ce-l sufăr e ceea ce-mi doresc și durerea mea mi se pare a fi sănătate. Așadar nu pricep de ce mă plîng, căci răul îmi vine din propria-mi vrere." În jurul acestui tip de masochism se organizează întreaga demonstrație; pornind de la motivul "Tristan", paradigmatic pentru tot ceea ce înseamnă pasiunea, înțeleasă în sensul ei etimologic, ca patio, așadar ca "nostalgie a sufletului care
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
dar și printre procurorii din oraș, că ar fi fost omul de casă al mafiei arabe din zonă. Mai exact că s-ar fi ocupat de escortarea mărfurilor de contrabandă ale unor arabi certați cu fiscul. Poliția din Capitală se plînge că nu are curajul să pătrundă în anumite cartiere din cauza bandelor care activează acolo. Dar bandele acestea au coborît în desant în București? Nu s-au format sub nasul polițistului de cartier care în loc să-și informeze superiorii se ține adesea
Violența și autoritățile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16152_a_17477]
-
și la polițistul cinstit și la procurorul care își face datoria, oameni care primesc acasă amenințări de la cei cărora nu le vine să creadă că au avut ghinionul să dea peste asemenea păsări rare. Fiindcă violența de care autoritățile se plîng, o violență pe care nu eu sînt cel care să o minimalizeze, vine însă și din isprăvile la care se dedau chiar reprezentanți ai statului. Polițiști violatori sau bătăuși, polițiști care iau partea infractorilor în conflictele acestora cu oameni cinstiți
Violența și autoritățile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16152_a_17477]
-
desenele amintite. Pe vremea aceea, prin 1983, devenind de doi ani, în urma alegerilor, vice-președinte al Uniunii, mă bucuram de simpatia tinerei generații de scriitori, mulți din ei vizitîndu-mă des. O dată, unul, al cărui nume nu-l dau în vileag, se plînsese că Mircea Ciobanu, ca redactor, le cerea bani unora ca să-i publice, glumind că și doctorii, la urma urmei, luau parale cînd te duceai la ei să te opereze, ori judecătorii, pe la procese. Azi așa, mîine așa... Pînă ce, unei
Amintiri cu poeți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16161_a_17486]
-
renunța la solist pentru a da satisfacție integrală acordorului. * Mai vechea noastră cunoștință, Dan Diaconescu, a devenit mai marele unui post de televiziune Oglinda TV. Postul a început să emită - pînă aici totul pare în regulă, dar Dan Diaconescu se plînge că e persecutat de CNA, care i-ar împiedica pe retransmițătorii prin cablu să ofere telespectatorilor produsele canalului pe care îl conduce. Nu știm din ce motive ZIUA îl victimizează pe Dan Diaconescu, prezentîndu-l ca pe o victimă politică a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16151_a_17476]
-
o tristețe pe care nici nu îndrăznesc sau nu sunt capabile să o mărturisească... Care e sentimentul Dv. în această privință? Întâi de toate, aș spune că o mare calitate umană este ușurătatea, politețea și buna dispoziție... E insuportabil să plângi toată ziua, e mai bine să fii lejer, amuzant și rapid... Iar pe de altă parte, tot ce aflăm ne înfundă într-o situație mai rea... Orice descoperire nouă, fie că e vorba de una personală, în însușirea unor cunoștințe
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
mediul literar, cât de faptul că ne citim, ne întâlnim, și e această idee de rețea, care mie îmi place foarte mult... Literatura a fost, totuși, marginalizată... Ați amintit de cazul poeziei, de situația ei dificilă... Trebuie oare să ne plângem, e ceva catastrofal, e ceva excelent, - nu-mi dau seama, însă trebuie să privim lucrurile în față... În Franța, cu o limbă și o istorie a poeziei care nu e recentă, care e foarte bogată, țara însăși fiind bogată, cu
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
erou", pentru că în Pădurea Spînzuraților am arătat însuși originea și creșterea dezechilibrului moral al unui om, slab în fond, ca toți oamenii, doritor de dragoste, pe care o găsește la o unguroaică - deși ar părea neverosimil unui literat oficial și plîns la spînzurătoare tot de un ungur, tatăl Ilonei. Așa cred că e mai omenește și un roman care nu palpită de viață - cu toate ororile, cu toate contradicțiile ei - nu are sorți de viață chiar cînd are norocul succesului." Pădurea
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]