3,084 matches
-
adevărat sărace reprezentate de muncitori și meseriași (Brătescu 1970: 151). Cu toate acestea, În condițiile În care criza locuințelor afecta și alte clase sociale, nunumai pe cele cu veniturile cele mai reduse, activitatea Societății Își păstrează importanța. Memoriul Justificativ al Planului Director de Sistematizare din 1935 conturează o imagine a problemei locuirii În epocă prin evaluarea realizărilor anterioare, aproximarea necesarului În viitor și prin expunerea viziunilor specialiștilor referitoare la modul În care acest program trebuie implementat. Trebuie remarcat că problema locuințelor
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
oraș, dorința de a poseda propria casă― (Șandru 1993: 48). La această afirmație se adaugă și faptul că ideea de locuire colectivă proprie mediilor urbane este o totală necunoscută În lumea rurală. Ideea este susținută și În Memoriul Justificativ al Planului Director de Sistematizare din 1935. Printre „principiile călăuzitoare― care vor Însoți construirea de locuințe sociale În viitor se regăsește și: „Să ținem seama de caracterul individualist al poporului. El are o preferință accentuată pentru locuința familială―. De asemenea, din punct
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
a capitalei. Articolul va prezenta urbanismul interbelic Încă de la primele preocupări urbanistice cuprinse În planuri de urbanism, ce sunt doar amintite, cu oprire mai detaliată asupra anumitor momente cheie: Planul de Sistematizare din 1921 până la o prezentare fidelă a memoriului Planului Director de Sistematizare din 1935, prilej de familiarizare cu modul de gândire a orașului, cu limbajul și teoria urbanistică a vremii dar și un prilej de așezare În discuție a planului. Articolul va scoate În evidență faptul că Planul Director
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
În fața Comisiei Tehnice de pe lângă Consiliul Comunal, În ședințe din perioada 1914-1916, pe care apoi lau Îmbunătățit după modificarea Constituției din 1917 (Sfințescu 1919: 102). Acesta va fi decretat abia În 1921, după război, fiind planul În vigoare la data alcătuirii Planului Director de Sistematizare din 1 C. Sfințescu (1887-1955) a absolvit Școala de Poduri și șosele din București și Technische Hochschule din Charlottenburg, Germania; În 1914 a devenit funcționar al Primăriei Municipiului București și ulterior director al Serviciului Sistematizării; din 1934
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
și arhitectonice, alaturi de un sistem de grădini și parcuri dispuse după exemplul unei propuneri pentru Paris, parcuri În interiorul orașului, cât mai uniform repartizate și parcuri de centură și În afara orașului. Critica adusă Planului de Sistematizare din 1921 de către autorii Planului Director de Sistematizare din 1935 este consemnată În introducerea memoriului justificativ. Acesta „nu mai corespundea nevoilor orașului de după război și era un cadru prea strâmt pentru avântul luat de Capitală―: lipsa prevederilor concise pentru mari bulevarde, nediferențierea clară a categoriilor
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
cetate. Doar câteva mănăstiri și Curtea Veche erau aparate de ziduri. Patriarhal și dezordonat, este un oraș plăcut spiritual, fără pretenții, dar cu originalitate, ce oferă un decor idilic.― (Marcu et alli 1935: 69) Concluzie - modernitatea În gândirea interbelică bucureșteană Planul Director de Sistematizare din 1935 este un plan deschis , nu este un plan de viziune, de autor cu ambiții edilitare. De fapt, urbanismul Începutului de secol XX bucureștean nu este cunimic radical. Pe tot parcursul planului este vizibilă atitudinea modernă
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
În permanență sensul real, definind și redefinind termeni, concepte, idei. Explicându-și arta și opțiunile, G.M. Cantacuzino era modernul autoasumat, aflat cu un pas Înaintea gândirii epocii sale. în linia gândirii teoretice a lui G.M. Cantacuzino , modul de gândire al Planului Director de sistematizare din 1935 se Înscrie perfect . Principiile pe care le-a enunțat cu consecvență de-a lungul scrierilor sale sună izbitor de asemănător cu cele pe care le-a presărat În memoriul planului. „A organiza Înseamnă a armoniza
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
descris de Sorin Alexandrescu, Împarte lumeaideilor românești din perioada interbelică În 6 „blocuri―: liberal, agrarian, tradiționalist, „antimodern―, extremist și avangarda (Alexandrescu 2008: 134-150). Figuri marcante ale câtorva două dintre acestea au fost activ implicate În treburile urbei și În elaborarea Planului Director de Sistematizare. „Blocul liberal― ce conducea o politică de modernizare rapidă a țării. Liberalii reușesc o modernizare economică, politică și socială conform doctrinei liberale caracterizată de: „individualismul corectat de priorități ale statului precum ideea națională, ideea democratică, ordine, proges
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
de organizare a Laboratorului de Statica Construcțiilor pentru realizarea de studii și cercetări experimentale pe modele directe și indirecte. Alături de prof.dr.ing. Anton Șesan, este coautor al unei noi metode de calcul a structurilor, bazată pe generalizarea metodei deplasărilor pentru structuri plane alcătuite din elemente liniare, denumită de autori: „Metoda momentelor active”. Activitatea didactică a profesorului Nicolae Orlovschi, desfășurată în cadrul unor discipline esențiale în formarea inginerului constructor, este îmbinată în mod strălucit cu munca de cercetare științifică. Astfel, în 1970 susține teza
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
nu aptitudini matematice și deci rolul profesorului de vine unul foarte dificil în cazul majorității elevilor cu aptitudini în cu totul alte direcții decât matematice. Luând ca exemplu geometria de clasa a VI-a, prin care elevul studiază bazele geometriei plane, acesta învață teoria dar nu este în masură de a o aplica. Și asta dat fiind faptul că el învață folosind memoria mecanică și nu cea logică, prin care ar trebui să ajungă la înțelegerea conceptelor, prin folosirea de analogii
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Mariana TOTH () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93148]
-
1925-1930) este condus de E. May (1886-1970). Spiritul ?i tipurile arhitecturale s�nt ra?ionaliste, dar compozi?ia urban? �mprumut? de la cet??ile-gr?din? engleze. M. Wagner (1885-1957), �nfocat partizan al ac?iunii statului �n favoarea chestiunii locuin?elor, traseaz? planul director al Berlinului, �n timp ce B. Taut construie?te aici cartierul Britz (1925-1930), o reu?it? remarcabil? prin tipologia ?i calitatea formelor urbane subliniate de policromie. De altfel, W. Gropius aplic? la �mp?r?irea �n loturi de la Ț
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
canalelor nutritive ajuna în cavitatea medulară; ramurile din arterele nutritive sunt pentru măduvă, canalele Havers; arterele terminale sunt pentru epifizele oaselor. 2. periostale pentru: periost, osul subjacent și canalele Havers. Cele două tipuri de artere se anastomozează în interiorul osului. Oasele plane au tot două sisteme arteriale: nutritiv și periostal. Oasele scurte prezintă numai artere periostale. Venele au, în aeneral, traiectul invers al arterelor. Circulația limfatică pare să fie reprezentată de spații limfatice perivasculare. Nervii. Nervii pătrund în Găurile nutritive împreună cu arterele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
vertebră toracală. Aceste vertebre nu prezintă pe fețele anterioare ale apofizelor transverse fațete articulare pentru tuberozitățile coastelor; în schimb prezintă pe fețele laterale ale corpului o sinaură fațetă articulară pentru capul coastelor. A cincea vertebră lombară prezintă apofize articulare inferioare plane. înălțimea corpului vertebral este mult mai mare în partea anterioară față de partea posterioară. Vertebra a Vlll-a toracală 1. Proces transvers 2. Suprafață articulară pentru coaste 3. Proces articular superior 4. Incizură vertebrală superioară 5. Suprafață articulară costală superioară 6. Corpul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
anterior). Clavicula este turtită și în sens cranio-caudal ceea ce face ca osul să prezinte două fețe (una superioară și una inferioară), două maraini (una anterioară și una posterioară), două extremități (una internă și alta externă). Fața superioară (Fiaura 25) este plană în 1/3 externă și convexă în 2/3 interne. La nivelul acestei fețe se realizează inserția mușchilor: - deltoid și trapez în porțiunea externă a claviculei, -sternocleidomastoidian (fasciculul clavicular) în porțiunea internă a claviculei. Suprafața osoasa care rămane liberă între
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
33) este mai strâmtă superior unde se inseră mușchiul flexor propriu al policelui și mai lată inferior unde se inseră mușchiul pătrat pronator; -fața posterioară (Fiaura 34) este mai rotunjită superior unde este acoperită de mușchiul scurt supinator și mai plană în zona inferioară unde se inseră mușchii luna abductor și scurt extensor al policelui; -fața externă rotunjită prezintă în porțiunea mijlocie a amprentă ruaoasă pentru inserția tendonului inferior al mușchiului rotund; -pronator, iar porțiunea inferioară vine în raport cu tendoanele celor doi
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
alta internă, patrulateră care se va articula cu osul semilunar; - apofiza stiloidă radială situată extern pe a cărui vârf se inseră terminal ligamentul lateral al articulației pumnului și pe a cărei bază se găsește tendonul lungului supinator; -fața anterioară este plană și este locul pentru inserția mușchiului pătrat pronator; -fața posterioară prezintă două șanțuri; - unul intern, larg prin care trece tendonul mușchiului extensor propriu al indexului și extensorul comun al degetelor; - unul extern prin care trece tendonul mușchiului lung extensor al
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
care se fixează liaamentul lateral extern al articulației pumnului; -anterioară; -posterioară sub forma unui șanț ruaos cu traiect oblic în jos și extern. SEMILUNARUL (OS LUNATUM) Semilunarul prezintă o formă de semilună cu două fețe nearticulare (anterioară, convexă și posterioară, plană) și patru articulare: -superioară, concavă ce se articulează cu osul radius; -inferioară, concavă ce participă la articulația cu capul osului mare și cu osul cu cârlia; -internă, plană pentru articularea cu osul piramidal; -externă, plană prin care se realizează articularea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
o formă de semilună cu două fețe nearticulare (anterioară, convexă și posterioară, plană) și patru articulare: -superioară, concavă ce se articulează cu osul radius; -inferioară, concavă ce participă la articulația cu capul osului mare și cu osul cu cârlia; -internă, plană pentru articularea cu osul piramidal; -externă, plană prin care se realizează articularea cu scafoidul. PIRAMIDALUL (OS TRIQUETRUM) Piramidalul are forma unei piramide cu șase fețe. Fețele articulare sunt: - superioară, convexă participă la realizarea articulației cu extremitatea inferioară a cubitusului prin intermediul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nearticulare (anterioară, convexă și posterioară, plană) și patru articulare: -superioară, concavă ce se articulează cu osul radius; -inferioară, concavă ce participă la articulația cu capul osului mare și cu osul cu cârlia; -internă, plană pentru articularea cu osul piramidal; -externă, plană prin care se realizează articularea cu scafoidul. PIRAMIDALUL (OS TRIQUETRUM) Piramidalul are forma unei piramide cu șase fețe. Fețele articulare sunt: - superioară, convexă participă la realizarea articulației cu extremitatea inferioară a cubitusului prin intermediul liaamentului triunahiular; - inferioară, concavă se articulează cu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
articularea cu scafoidul. PIRAMIDALUL (OS TRIQUETRUM) Piramidalul are forma unei piramide cu șase fețe. Fețele articulare sunt: - superioară, convexă participă la realizarea articulației cu extremitatea inferioară a cubitusului prin intermediul liaamentului triunahiular; - inferioară, concavă se articulează cu osul cu cârlia; - externă, plană realizează articularea cu osul semilunar; - antero-internă se articulează cu piziformul. Fetele nearticulare sunt: - posterioară pe care se descrie creasta piramidalului inferior față de care este situat tuberculul piramidal pe care se inseră fascicule posterior al liaamentului lateral intern al articulației pumnului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
anatomice distinctive precum și o față anterioară ce prezintă intern un șanț prin care trece tendonul mușchiului mare palmar. TRAPEZOIDUL (OS TRAPEZOIDEUM) Fețele articulare ale trapezoidului sunt: - una superioară, concavă pentru osul scafoid; - una inferioară, concavă pentru primul metacarpian; - una internă, plană pentru articularea cu osul mare; - una externă, concavă pentru articularea cu osul trapez. Fețele nearticulare sunt una anterioară, palmară și una posterioară, dorsală ambele ruaoase. OSUL MARE (OS MARE) Osul mare are trei porțiuni: un cap, un aât, un corp
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în jos: - tuberozitatea iliacă (tuberositas iliaca), suprafață patrulateră nereaulată pe care se inseră liaamentele sacro-coxale; - suprafață auriculara (facies auricularis), în formă de pavilion de ureche, care se articulează cu o suprafață corespondentă de pe fața lateral externă a osului sacrum; - suprafață plană, patrulateră pe care se inseră mușchiul obturator intern; - suprafață plană, patrulateră orientată intern și puțin în jos care împreună cu cea precedentă formează o creastă ce participă la formarea strâmtorii mijlocii a bazinului; - aaura obturatorie care este acoperită de o membrană
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
care se inseră liaamentele sacro-coxale; - suprafață auriculara (facies auricularis), în formă de pavilion de ureche, care se articulează cu o suprafață corespondentă de pe fața lateral externă a osului sacrum; - suprafață plană, patrulateră pe care se inseră mușchiul obturator intern; - suprafață plană, patrulateră orientată intern și puțin în jos care împreună cu cea precedentă formează o creastă ce participă la formarea strâmtorii mijlocii a bazinului; - aaura obturatorie care este acoperită de o membrană cu aceeași denumire. Marginea anterioară (Fiaura 38) este formată din
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
puțin evidențiată prezentând: -ofață superioară ce face corp comun cu osul; -ofață inferioară articulară pentru trohleea astragaliană la care se pun în evidență: - creasta antero-posterioară ce corespunde gâtului trohleei; două fețe pentru cele două versante ale trohleei astragaliene; -ofață anterioară, plană aflată în raport cu tendoanele extensorilor; -ofață posterioară pe care alunecă tendonul mușchiului lung flexor al halucelui; -o față externă (incizura fibularis) ce prezintă scobitura sau incizura pentru articularea cu peroneul; -o față medială ce se prelungește în jos printr-o apofiză
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
18. Trohleea astragaliană 19. Tuberozitatea metatarsianului V 20. Falanga proximală 21. Falanga medie 22. Falanga distală CUBOIDUL (OS CUBOIDEUM) Cuboidul este un os scurt, de formă neregulată situat înaintea ultimelor două metatarsiene, înaintea scafoidului și ultimului cuneiform. Fața superioară este plană și este acoperită de mușchiul pedios. Fața inferioară prezintă tuberozitatea sau creasta cuboidului pe care se inseră ligamentul calcaneo-cuboidian. Creasta împarte acestă față în două porțiuni: -una anterioară, care prezintă șanțul cuboidului, oblic înainte și înăuntru, prin care trece tendonul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]