1,400 matches
-
lei în plus pentru că turismul avea unele îmbunătățiri. Am dat și am tăcut. A trebuit să plătesc obligatoriu ADAS, pe care apoi l-am plătit din nou la percepție în momentul în care am înscris mașina la Secția Financiară. Obosit, plictisit, m-am urcat la volan și am plecat. La nici cinci sute de metri de IDMS am rămas în pană de benzină, deoarece mașinile sunt livrate cu cinci litri din fabrică, din care mecanicii IDMS fură cel puțin trei litri
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
al consoartei, șeful statului a explodat nervos, așa cum îi este felul, în alte direcții. Una jalnică pentru noi toți este reluarea mai vechiului proiect al centrului civic. Ca urmare a dezamăgirilor din familie, ca și ale altora în plan internațional, plictisit să-i tot rotească pe demnitarii de partid și de stat, Ceaușescu a luat în propriile sale mâini lucrările de construcție ale noului centru civic. Asta înseamnă că a ordonat să se dărâme imediat tot cartierul Antim, Rahovei, Izvor. Începând
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
drept, amenințărilor, dar nu cedase, ulterior, nici o clipă exigenței sale morale și afective. Rămăsese stoic, fidel sieși și prietenului său, livrând clișee inofensive interogatorilor care, aflând, până la urmă, că Îmi comunica, de fapt, regulat Întâlnirile la care fusese forțat, renunțaseră, plictisiți, la inutila sa colaborare. Primul era tatăl meu. Celălalt, un prieten drag de multe decenii, cu care nu am mai „discutat” vreodată incidentul, În exilul nostru de după exil. Îmi rămăsese prieten până În ziua când a apărut acest DOSAR pe ale
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
puțin zgomot. Gălăgia te acreditează, exiști. Vrea să ajungă În Vest, probabil.” Sugera că rebelul vrea să plece cu o coroniță sau să dobândească acolo una care să Înmugurească, transplantată, și acasă. Era sarcastic fără răutate, mai curând de o plictisită Îngăduință cu asemenea firești strategii ale micilor tratate de glorie mică. Dintre toți membrii biroului, doar cu Sorin Titel și cu Ștefan Bănulescu mă aflam, În sporadicele noastre Întâlniri „oficiale”, Într-o perfectă stare de Încredere. Erau lipsiți amândoi și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
selecționer și supraveghetorii SS-iști care au permis sau ignorat supraviețuirea nou-născutului la Auschwitz par și ei doar simple jucării În ambiguitatea „kitschului” barbar În care operează, diavoli mărunți și servili care pot fi, la fel de bine, sadici sau neglijenți, sau plictisiți. Ca și Omul În gri, noii misiți ai tenebrelor nu forțează nici ei răul. Nu au de ce, răul domină, suveran, peste victime și peste călăi. „Omul catastrofei nu are destin... statul, dictatura, numește-l cum vrei, Îl prinde cu forța
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
am căscat din rărunchi. În fața mea era un camion încărcat cu baloturi de hârtie. În dreapta, o mașină sport, un Skyline alb, cu doi tineri. Un el și o ea mergeau să se distreze sau se întorceau de la distracții. Păreau tare plictisiți. Individa, cu două brățări din argint la mâna stângă pe care o scosese pe geam, mi-a aruncat o privire. Nu o privire plină de interes, ci una care nu spunea nimic, de parcă eram firma unui restaurant Denny sau un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
goi, iar James Coburn, pe cel de manager. Am intrat, m-am așezat pe canapea și i-am rugat să dea puțin înapoi ca să mai văd o dată scena competiției. Voiam să-mi mai omor puțin timpul. Proprietăreasa părea puțin cam plictisită. I-am oferit o tartă. A luat una cu pere, iar eu, cu brânză. În timp ce mâncam, am privit scena. Bronson îl lovea la cap pe adversarul lui chel, o matahală de bărbat. Spectatorii se așteptau să câștige acesta din urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
1996; Mireasa tuturor, Piatra Neamț, 1997; Poetus Captivus, Galați, 1999; Meșterii de clopote, București, 1999; Memorialul plăcerii, București, 2000; Strada Plantelor, București, 2001; O noapte cu Patria, pref. Luca Pițu, București, 2001; Româna cu prostii, postfață Gheorghe Grigurcu, București, 2001; Diapazonul plictisit, Galați, 2002; Mormântul meu se sapă singur, București, 2003. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, „Știri despre mine”, RL, 1987, 29; Gheorghe Grigurcu, Un gheizer liric, RL, 1988, 52; Valentin F. Mihăescu, Nonpoezia deconstrucției, „Azi”, 1997, 19 mai; Horea Poenar, „Evanghelia lui
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
așa cum se Întâmpla cu romanul existențialist. Primul personaj din galeria imperturbabilor macho echenozieni intră repede În pielea lui Mersault, ucigând În două reprize trei oficiali americani aflați pe drum Între Quito și Bogota, ale căror mutre Îl intrigau. Pentru ca apoi, plictisit, să se Întoarcă la Paris. Prea comode, de astă dată și plictisite, pentru a fi semnificative, sfârșiturile romanelor sale sunt banale și irită cititorul (“ Sfârșitul unei cărți nu este cu-adevărat sfârșitul ei. Nu ești obligat să explici totul”, sunt
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
echenozieni intră repede În pielea lui Mersault, ucigând În două reprize trei oficiali americani aflați pe drum Între Quito și Bogota, ale căror mutre Îl intrigau. Pentru ca apoi, plictisit, să se Întoarcă la Paris. Prea comode, de astă dată și plictisite, pentru a fi semnificative, sfârșiturile romanelor sale sunt banale și irită cititorul (“ Sfârșitul unei cărți nu este cu-adevărat sfârșitul ei. Nu ești obligat să explici totul”, sunt cuvintele lui Echenoz rostite Într-un interviu luat de Le Figaro În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
descriu dezavantajele psihoterapiilor de grup corespunzător rolurilor adaptate de majoritatea pacienților cu tulburări de personalitate care preferă și sau afișează solitudinea - tulburările de personalitate de cluster A și TP evitantă, provocările recurente - TP antisocială, TP borderline, TP obsesiv-compulsivă, o atitudine plictisită - TP narcisică, TP obsesiv-compulsivă sau una de sprijinitor al terapeutului - TP histrionică, TP dependentă. Nemulțumirea perpetuă este apanajul TP narcisice și TP borderline. Acestea ș-au dovedit și cele mai rezistente la efectele pozitive terapeutice ale grupului în ambulator (TUTTMAN
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sale. Dar și (fiindcă Roderick a fost un prieten intim al naratorului și îl cunoaște așadar bine) ca să-i împărtășească angoasa și nebunia. Gazda își primește cordial oaspetele, dar cu o cordialitate empatică "asemănătoare cu efortul unui om de lume plictisit, care se supune unei circumstamțe". În ciuda unei sincerități de care naratorul nu se îndoiește, totul în atitudinea gazdei este dublu, ambiguu. Gazda rămâne mută, paloarea sa cadaverică, o anumită incoerență sau inconstanță în manierele sale stârnesc mirarea. "Acțiunea sa era
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Dar tocmai obstacolele lingvistice fundamentale într-o casă în care nimeni nu cunoaște norvegiana (rezidentul din Trondheim nu înțelege, la rândul lui, italiana) vor constitui agenții de apropiere care vor duce la căsătorie. Venerina, care era obișnuită să rămână singură, plictisită și copleșită de dezgustul de a trăi, este încântată de prezența unui oaspete străin și se simte renăscând. Ea comunică, prin tonul cu care îi rostește numele, cu străinul. "Astfel, dacă strâmbând din nas și scuturând capul, el refuza să
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
un refugiu imposibil, un habitat amenințat fundamental din interior. Căci a scrie înseamnă și să spui din nou tot ce îți încleiază și încleioșează existența. În Scrisoare tatălui îi spune celui care pune publicațiile fiului pe noptieră într-o indiferență plictisită: În cărțile mele, era vorba despre tine"529. Fiindcă scrisul, departe de a fi o fugă îl readuce mereu pe Kafka la hârtia pentru muște: "Pagini de caiet care se umplu interminabil cu lucruri pe care le urăști, lucruri care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
București, 2009, p. 47. 51 Ludwig Von Mises, Mentalitatea anticapitalistă, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2011, p. 33. 52 ,,În cazul în care nu cad în anonimat și reușesc să-și păstreze bogăția, în ciuda propriei incompetențe, progeniturile plictisite și indolente își datorează prosperitatea instituțiilor și măsurilor politice dictate de tendințele anticapitaliste". Ludwig Von Mises, Mentalitatea anticapitalistă, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2011, p. 33. 53 Socialismul a fost văzut de către clasicii săi ca ,,un sfârșit al istoriei
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
mine și cu Mișka. Doamne milostive, ce te faci cu așa un monstru mic? La urma urmelor, n-are decât treisprezece ani. E un copil, simte nevoia să fie ocrotită. Dar ce hram poartă pictorul ăsta al nostru? Snobul ăsta plictisit! Sacou din piele de antilopă! Eșarfă la gât! Mâini îngrijite! Manichiurista vine acasă. Chiar el i-a spus parcă Jeniei că, pentru ce face, mâinile lui trebuie să fie într-o stare perfectă, ca la pianiști... Luat așa, în totul
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
Tudor Popescu: ,CTP-ul și-a luat grupul vesel și a plecat în sihăstrie" (weblog.ro); CTP-ul semnează editorialul din Adevărul de azi" (computergames.ro); ,zici că tu crezi că cetepeul e un frustrat" (fanclub.ro); ,CTP-ul apare plictisit că trebuie - încă o dată! - să vină să spună la televizor ceea ce a scris în editorialul din ajun" (Observator cultural, 97-98, 2002). Pe forumul ziarului ,Gândul", comentariile cititorilor indignați sau entuziasmați recurg frecvent la forma familiară de desemnare - ,zilele trecute, când
Nume devenite sigle by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11409_a_12734]
-
Dinescu, dintre preferații mei, par a nu fi afectați de dogoarea verii, scriind cu o vervă de zile mari. Îi înțeleg pe cei care și-au luat un răgaz de meditație, pentru că, într-adevăr,despre ce să scrii? Țara cască plictisită, românii umblă buimaci dintr-un loc în altul, neînțelegînd nici ce se întâmplă în lume, nici ce se întâmplă cu ei. Un banal "eveniment rutier" în care am fost implicat ( un camion a "șters" aripa și-a smuls radiatorul unui
O zi perfectă pentru pietonul-banană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13652_a_14977]
-
Există la Facultatea de Litere sau la Jurnalistică o secție unde să se învețe toate astea ? 5. Am citit într-o revistă pe care prefer să n-o numesc, ca să nu stârnesc cine știe ce supărări, niște prezentări de cărți atât de plictisite și de neclare încât te întrebi dacă nu încurcă mai mult decât folosesc. N-ar trebui oare ca critica literară să stimuleze cititul ? 6. Cum se repară nedreptățile pe care le face (bănuiesc că e inevitabil) un critic literar sau
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13677_a_15002]
-
aproape mort pe betonul din sala de gimnastică. Oficial, reconstituirea era condusă de judecătorul de instrucție, un omuleț uscat și auster, îmbrăcat cu un pantalon de lînă și un pulovăr de culoare închisă, cu fața permanent strîmbată de un rictus plictisit; dar cel care s-a impus rapid ca adevăratul maestru de ceremonii a fost căpitanul Chaumont. Vioi și bine dispus, îi întîmpina pe participanți, îi adresa fiecăruia o vorbă de bun venit, îl conducea la locul lui: părea foarte fericit
Michel Houellebecq - Platforma () [Corola-journal/Journalistic/13645_a_14970]
-
scăpare/ decît să fugim înlăuntrul nostru atît de adînc/ încît lovindu-ne de propriile suflete/ să constatăm că sîntem bieți soldăței de plumb// copii mai deștepți ori aproape cretini/ cînd vor, orice vor fac din noi -/ părinții lor gîngavi, ușor plictisiți/ ne strîng cu fărașul, ne-aruncă-n gunoi.// Pentru noi nu există scăpare/ ne-am obișnuit cu toate acestea, cu jocul/ de-a fi pierduți de noi prin noi înșine -/ sîntem plumbul dement venerîndu-și focul" (Topitoria de plumb). Carența umanității se vădește
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
roman, devenit repede un best-seller, își trăgea seva dintr-un lung monolog al unei femei intrate în al șaptelea deceniu de viață, ținut în fața unui confesor mult mai tînăr, mut (tînărul nu scoate nici o vorbă în carte) și pe alocuri plictisit. Tînărul are în economia romanului un rol pur convențional. El oferă pretextul narativ pentru punerea în pagină a unui formidabil document de conștiință. Textul acelui roman scoate în evidență intensitatea greu de închipuit a vieții interioare a sexagenarei, în contradicție
Între Eros și Thanatos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13106_a_14431]
-
ticăitul care ne semnalează că au mai rămas doar cîteva zile dintr-un secol care, în realitate, se va termina abia peste un an. Frenezia sfîrșitului, panică proorocirilor ce așteaptă să se împlinească, nebunia milenariștilor, isteria presimțirilor, simpla curiozitate a plictisiților, blazarea scepticilor, toate acestea au început însă deja, sînt, mai precis, în plină desfășurare. Fie că disprețuim sau nu asemenea agitațiuni provocate de venirea anului 2000, sîntem inevitabil afectați de eveniment, de la inconveniența produsă de supraaglomerarea curselor de avion în preajma
Milenarisme by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17669_a_18994]
-
din Cluj. Și nu oricum - rostită de o voce masculină neidentificabilă, din eter. Avem trei femei atrăgătoare, îmbrăcate sumar, așezate elegant, picior peste picior, pe o canapea de pluș roșu. Se foiesc, își ajustează ținuta și se uită în gol, plictisite. Se asigură că totul e în ordine, estetic vorbind, în timp ce tac. Iar când <i>blitz</i>-urile camerelor foto se fac auzite, se conformează: capul sus, profil frumos, capul jos. Și iar: sus, într-o parte, jos. Piciorul stâng peste
Cum să fii femeie - text despre spectacolul ”DIVAS” () [Corola-website/Science/295657_a_296986]
-
trebuie să facem rost neapărat. Zăpușeala de iulie era umedă și avea gust de funingine și sfîrșeală. Picoteau lungiți pe hanorace și pufăiau alene din țigări cu cutiile de bere în față, ca niște lucrători după o zi grea, osteniți, plictisiți cît vor mai trebui să facă pe copiii, să impresioneze și să convingă?! Li se cam luase de maimuțăreala asta, ei nu mai erau demult copiii, dar n-aveau încotro. Deciseră, da, or să ceară, or să ceară pînă li
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu () [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]