1,675 matches
-
și simțea că-i vine să vomite. S-a plâns ea cât a îndrăznit în momentul în care Toby a anunțat-o care era planul pentru seara aceea, dar nu vroia să forțeze nota; o fi Toby un picuț cam plictisitor și cam mormoloc, dar era prietenul ei, iar ea avea de gând să treacă prin asta ca o iubită supusă și iubitoare chiar dacă era să moară. Fără să se străduiască prea tare așa cum făcea de obicei, Adriana alese la repezeală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
are un prieten nemaipomenit. Bietul Russell, probabil că vroia să iasă, să se relaxeze puțin, să se distreze nițel, iar prietena lui nici măcar nu cunoștea sensul acestui cuvânt. — Tu ar trebui să te duci în seara asta la dineul ăla plictisitor, iar eu ar trebui să ies cu Russell să ne distrăm. Leigh își dădu ochii peste cap. — Du-te! Salută-l pe Toby din partea mea. Și ai grijă cum te porți, da? Să nu faci vreo trăsnaie la dineu ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
și disperată” dacă tu ești cea care inițiază contactul. Mackenzie părea că se gândește, la un moment dat a vrut să deschidă gura să protesteze, apoi s-a răzgândit. — Crezi? întrebă ea într-un final. Adriana clătină din cap. Era plictisitor, era atât de evident. De ce americancele nu înțelegeau lucrul ăsta? De ce nu li s-a spus? Regulile te ajută, dar nu erau de ajuns; le învățau pe femei cum să refuze un bărbat, dar nu cum să-l seducă. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
trebuia să se extragă de sub păturica ei preferată din blană de nurcă și să se pregătească pentru întâlnirea cu Toby. Astea chiar își imaginau că ea n-are altceva de făcut decât să stea și să aștepte să sune telefonul? — Plictisitor! croncăni Otis. Mare plictiseală! Se așezase pe glezna Adrianei acoperită cu pătura și o privea în timp ce ea se uita la televizor. — Bine, bine, era doar o reclamă. Haide, uite. Începe din nou. Otis își roti capul spre televizor și începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
spus eu, trebuie să cunoști nefericirea ca să poți aprecia fericirea. La care Julie se încruntă și mă întreabă: Iar ai citit The New Yorker? Julie crede că The New Yorker și postul național de televiziune sunt cu desăvârșire periculoase și plictisitoare, convingerea ei fermă fiind aceea că toată lumea ar trebui să citească US Weekly și să urmărească numai Canalul E! Mamele noastre făceau parte din elita WASP1 a Philadelphiei și fuseseră, în anii ’70, prietene la cataramă. Eu am copilărit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
pătrundă adânc în Brazilia și poate să exploreze și jungla amazoniană. —Zach! Vrei să... dai o tură în pădurea tropicală? l-am interpelat pisicește de pe balcon. El despacheta în dormitor. —Sunt ocupat. Haide, am chicotit, nu mai fi atât de plictisitor. Nu mai fi atât de nesățioasă, mi-a replicat fără să-și scoată nasul din șifonier. Dar, iubitule, Sting și Trudy vizitează pădurea tropicală tot timpul și nimeni nu-i consideră nesățioși, i-am răspuns. Zach nu mi-a răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
nou invitați pe iahtul regelui Spaniei, în vara aceasta? 5. Mai e la modă Plaja Nikki din Saint Tropez? Sau e mai șic să-ți afișezi bronzul/tipesa/propria persoană pe La voile Rouge? Conversațiile „de“-urilor sunt, de fapt, foarte plictisitoare, dar, dacă ai de gând să devii prințesă, trebuie să te prefaci că sunt cele mai fascinante subiecte din lume. De asemenea, trebuie să te prefaci că ești de părere c-ar fi minunat să-și primească regatele înapoi, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
tata a salvat Veneția de unul singur, așa că sunt presată din toate părțile să fiu prezentă. —Și eu mă duc. Hai să ne-ntâlnim acolo și putem face reportajul în dimineața următoare, i-am propus. — Da, dar chestiile astea sunt plictisitoare. Atât de plictisitoare. Iar aici e atât de frumos. Și știi ceva, nu prea vreau să apar oricum într-o revistă. Să convingi o fată din înalta societate să facă cum vrei este ca și cum ai juca șah. Trebuie să fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Veneția de unul singur, așa că sunt presată din toate părțile să fiu prezentă. —Și eu mă duc. Hai să ne-ntâlnim acolo și putem face reportajul în dimineața următoare, i-am propus. — Da, dar chestiile astea sunt plictisitoare. Atât de plictisitoare. Iar aici e atât de frumos. Și știi ceva, nu prea vreau să apar oricum într-o revistă. Să convingi o fată din înalta societate să facă cum vrei este ca și cum ai juca șah. Trebuie să fii cu cel puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
reușesc s-ajung. Ne putem întâlni la petrecere? —Ești sigură? am întrebat-o. N-aș vrea să-ți întrerup vacanța. Ei, sunt tot timpul în vacanță. De fapt, chiar am nevoie de-o pauză. Vacanțele astea au devenit atât de plictisitoare. —Și cum o să te găsesc la petrecere? — Voi fi fata în fusta cea mai scurtă și cu bronzul cel mai uniform. Cum or putea unii să se îmbrace ca un doge venețian în minijupă nu știu, dar dacă aș avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Julie le-a luat de parcă participa la Marele Premiu al Principatului Monaco. —Julie, ia-o mai încet! am țipat în timp ce lua o altă curbă în viteză. —Ah, Dumnezeule, scuze! spuse ea, frânând periculos. Doar că mi se pare atât de plictisitor să conduc încet. A lăsat-o mai moale, într-o viteză mai acceptabilă. În timp ce treceam pe lângă un lan de grâu împestrițat cu maci roșii, Julie m-a întrebat: —Nu-mi vine să cred că n-am pus problema încă, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Pe cea de la Sâncraiul copilăriei mele și pe cea a adolescenței mele. O cazarmă ocupată de hippies în 1968 și rămasă în posesia lor. Old hippies, groenlandezi neadaptați, bărbați sau femei, fugiți o vreme de acasă, din confortul stereotip și plictisitor, universitari exotici, studenți mai săraci. Copiii bătrâni ai anilor ’70, copiii noi ai Copenhagăi, care voiau să fugă de lume, drept în mijlocul capitalei. Nu aveau curent electric, ulițele erau nepavate, creșteau animale și legume, reparau sobe de teracotă, godine, uși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
impune și el, sau animal sau lighioană, care merg pentru orice nu face parte din regatul mineral sau vegetal, totuși, din când în când nu ne va fi cu putință să scăpăm de aceste variante, doar pentru a evita repetițiile plictisitoare, e singurul motiv pentru care, în loc de Cipriano Algor, am scris olar, dar și bărbat, bătrân și tatăl Martei. Or, cum spuneam, câinele Găsit, după ce, cu două lipăieli rapide, făcu să dispară mâncarea din farfurie, demonstrând clar că nu-și considera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
constată că mai are două zile pline și ceva - nu se știe cât - dintr-o a treia, ziua de duminică. În fond, nu e mare brânză să fii nemuritor. Ba chiar îți răpește din farmecul vieții: ce poate fi mai plictisitor decât să știi că nu 175 ți se poate întâmpla nimic care să te surprindă? E ca și cum ai vedea un film a suta oară: și dacă e o capodoperă, tot te plictisești. Mai ales în cazul lui, cu un film
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
speri să-i ai. Atunci, da: o bancnotă găsită pe stradă, o primă la sfârșit de an, un rest dat greșit de o vânzătoare, orice poate să-ți aducă fericirea. Dar așa, să câștigi bani fără să faci nimic - e plictisitor. Întrebați orice politician, orice bancher, orice moștenitor și o să vedeți că se plictisește de moarte și că ar da orice să fie obligat să muncească. Săracii oameni bogați... Aceste panseuri triste îl fac pe Lionel să numere banii de pe noptieră
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
a recupera caracterul oarecum proaspăt, neistovit, mereu viguros al vremii. Nu găsesc un cuvânt potrivit în românește ca să exprim entuziasmul superlativ al rusescului maladeț (молодец) - tânăr! - exclamație a excelenței și a admirației nereținute: rutina capricioasă a vremii, repetiția ei aparent plictisitoare este statornicie și prospețime supremă, în tonalitățile liricii noastre: Tu din tânăr precum ești / Tot mereu întinerești. Acum e de înțeles de ce-i tot mai trist moșneagul: zilele babei îl dau de rușine prin tinerețea lor perpetuă. Corneliu Traian Atanasiu
COMENTARII LA POEME by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83883_a_85208]
-
sunt supărată că nu voi primi nimic anul acesta și îmi pare foarte rău că ești bolnav. Îți trimit păpușa mea favorită să-ți țină de urât până te însănătoșești. Am fost răcită anul trecut și știu cât e de plictisitor să stai în casă toată ziulica. Îți doresc să te însănătoșești grabnic și te aștept anul viitor. Cu drag, Maria Moș Crăciun deschise rând pe rând toate cadourile și pe măsură ce citea scrisorile din ele era din ce în ce mai vesel și mai plin
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
Suferința, îmi spun, nu ne face mai puțin frivoli. Port un pulover negru, ușor decoltat, părul este strâns în coadă pentru a-mi face gâtul să pară mai lung, sunt îmbrăcată cu pantaloni mulați, gri cu dungi. E o ținută plictisitoare de serviciu, dar m-am îmbrăcat așa fiindcă aveam să vin aici după muncă. Mi-a intrat în cap că într-o astfel de ocazie trebuie să fiu cât mai discretă. Mă simțeam de parcă aș merge la biserică - în final
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
mulțumiți de viața în doi, de faptul că ne puteam permite să lipsim de la cine știe ce petreceri nebunești și ne izolam ca niște perechi de oameni bătrâni, căsătoriți de foarte mulți ani. Nu-mi doream altceva decât să devin bătrână și plictisitoare alături de Patrick, chiar dacă unii mi-ar fi reproșat că nu mai merg la petreceri și sunt din ce în ce mai neinteresantă. Will, prietenul lui Patrick, se făcuse criță. E un tip gras, care nu se îmbată cu una, cu două. Nu i s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
au ținut partea. BARNEY ȘTIE MAI BINE. Accentuează cu dispreț ultimele cuvinte. —Vrei? zice și-mi întinde cutia. Nu, răspund cu hotărâre. —Ții regim? — Sunt femeie, nu-i așa? — Voi, fetele, exclamă el caustic. Tot timpul numărați caloriile. E îngrozitor de plictisitor. Mi-ar plăcea să ies și eu în oraș cu o tipă și să comande o porție dublă de cartofi prăjiți. —Chiar așa. Îmi închipui că te întâlnești cu o sumedenie de fete grase, nu-i așa? — Ce? întreabă uluit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
în cale și un glas optimist. Timp de o oră totul e în regulă, apoi se duce de râpă. N-are să se întâmple nimic deosebit. Mă aflu cu o prietenă la o petrecere idioată, înconjurată de tot felul de personaje plictisitoare și superficiale, cărora li se pare că l-au prins pe Dumnezeu de un picior, dacă se află în zona rezervată celebrităților. Într-un astfel de loc n-am cum să întâlnesc pe cineva serios; bărbații care participă la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
poate pe lângă metrou. Mă uit cu neîncredere de-a lungul străzii liniștite. —Eu și Finn intenționăm să mergem undeva, ne informează Daisy, un pic jenată. Trebuie să scriu un articol și Finn mă însoțește, pentru că astfel de petreceri sunt foarte plictisitoare dacă nu ai companie. Pentru o clipă, mi se pare straniu că ne dă atâtea explicații. Asta e! Finn își face datoria de iubit închipuit în seara asta. Hainele lui Daisy - mai bine aș spune lipsa lor - vor trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
luase razna, pentru că timpul din trecut împreună cu cel din prezent și cel din viitor erau trei benzi rulante, care se roteau în sensul de rotație al Pământului, încât viitorul, trecând prin prezent atingea trecutul; trecutul devenea viitor, apoi prezent, monoton, plictisitor de încet, mă săturasem de atâta plimbare printre timpurile cu atât de lungi căi late. Săream peste fanta care le despărțea și alegeam după voie, trecutul sau viitorul ca, în cele din urmă, obosită de trecut, să mă odihnesc după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de amfiteatrul în care am stabilit întâlnirea. La fiecare pas mă întâmpinau colegi cu care trebuia să dau mâna și să le povestesc pe scurt traseul pe care l-am făcut până la intrarea în școală. Absolut tot! Era așa de plictisitor să repeți aceeași poveste de cel puțin zece ori și să răspunzi întrebărilor care veneau din toate părțile: Și cum merge? Când e petrecerea? Vacanță când luăm, Corvium? Dar programul când se schimbă? O groază de întrebări la care răspundeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
de încercarea de a forma un stat dictatorial, deoarece această lege nu spune limitele până la care se poate aplica, nici cazul și nici persoanele sau contextul politic. Nu voi scrie în aceste pagini tot ceea ce a spus Ministrul, pentru că e plictisitor, ci numai un rezumat al discursului. El, în "infinita" lui deșteptăciune, a lărgit numărul de ore de școală, de la zece, la treisprezece. Elevii sunt obligați să meargă la școală chiar și duminica. Se vor plăti taxe exorbitant de mari pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]