4,267 matches
-
a face cunoscută, în primul rând, creația literară a scriitorilor români care nu au privilegiul de a locui în interiorul patriei istorice, și care au fost - și sunt încă din păcate - marginalizați de critica literară din România, de a intra în polemică și a aduce argumente serioase, temeinic documentate și riguros redate, atunci când un mare scriitor român a fost supus malaxorului orb al revizuirilor celor autointitulați ,,elitiști”. Figură academică sobră, calm și echilibrat, riguros și deschis dialogului, cu un profund și sincer
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
ce se impunea determinat, dar a fost o eroare: stabilirea numelui tău! râse Patriarhul. Miramoț închise cu tact episodul: -Papa, prietenii noștri l-au citat pe Aristotel: Omul este zeu sau fiară... Rumoarea stârnită de strâmbăturile lui Papa și de polemica deschisă de celebra zicere îl izolă pe Diplomat. În timp ce toți erau preocupați să alimenteze cu exemple una sau alta din ipostazele de zeu ori fiară, ca prin farmec acesta își lăsă corpul suspendat în încăperea medievală, alături de vechii camarazi, și-
CAP.4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379700_a_381029]
-
slujitori. Deranjat, procuratorul Ponțiu Pilat făcu un semn cu mâna pentru ca muzicanții să cânte mai încet. -Îmi permit să vă contrazic mărite procurator, spuse centurionul Livius. Ponțiu Pilat îl privi uimit pe acesta. -Te ascult bravule Livius! Aici la Ierusalim polemicile se pot isca la tot pasul. La Cezareea viața e mult mai tihnită... Vorbește Livius... Centurionul își trecu mâna peste obraji apoi își netezi părul semn că se gândește la ceva. -Mă gândesc la ceea ce ați spus puțin mai înainte
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
prilej unic de a progresa în vederea încheierii unei păci, și ne este interzis de a neglija această situație favorabilă" (Săptămâna') Apoi a adăugat, „Avem cu cine să dialogăm, dar trebuie să ne ferim ca discuțiile să nu se transforme în polemică. E de preferat să fi travestit în ied, decât un ied cu răcnet de leu". Șimon Peres a fost ales Președinte al Statului Israel după o lungă carieră politică, diplomatică care a început în anii tinereții, ca ucenic harnic și
ÎN MEMORIA LUI SHIMON PERES de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371738_a_373067]
-
lor ieftină, nu aduc propuneri, cu idei speciale, inițiative originale, performante și curajoase, dar realiste și pragmatice, pe multiple planuri, datorită slabei viziuni creatoare (indiferența), și lipsa de personalitate, ceea ce le caracterizează dimensiunea spirituală, ușor intrând în asperități și sterile polemici politice, ceea ce le convine, fiind de vârful nasului. Trebuiesc promovați oameni cu rădăcini adânci, cu memorie și speranța în eternitate prin profundele valori românești moștenite, prin frumoasă esență de neam! Îmi vine în minte inițiativa proprie de acum câțiva ani
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL REALES AL MUNICIPIULUI ORADEA de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375598_a_376927]
-
sau, cum spunea cineva, tocmai datorită sentimentului de teamă, apărând ca o înfruntare a lui... Zilele trecute am cristalizat gânduri și impresii variate, provenite din presa românească, din cartea pe care tocmai am început-o și v-o recomand tuturor, ,,Polemici cordiale''de Octavian Paler. Rezultatul acestui proces de cristalizare de gânduri, impresii, păreri, opinii, doctrine și paradigme vreau să fie acest înscris al meu, cu mesajul clar de a îmi învinge teama de mine însămi, teama de neputința exprimării ego
IMPRESII DE VACANŢĂ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369273_a_370602]
-
deosebit, faptul că insistența pe eficacitatea efortului omenesc pentru a ajunge la Dumnezeu (din păcate, idealiștii spuneau: pentru a se indianiza) poate și trebuie să fie apreciat în mod pozitiv. Este o notă a Adevărului, fără îndoială, dar care, din cauza polemicii anticatolice probabil, era împinsă la extrem, adică pînă la negarea necesității Harului: aici Idealismul se încadra pe linia reformismului protestant. Soluția corectă trebuia să ducă la concluzia necesității recunoașterii atît a efortului omenesc, cît și a Harului, într-o conciliere
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
1980, atunci cînd la București, regimul lui Ceaușescu pregătește celebrarea celei de-a 2050 aniversări a statului dac. Comitetul ungar pentru studii transilvane publică la New York, tot în 1980, Transylvania and the theory of daco-rumanian continuity, lucrare reeditată în 1991. Polemica este reînviată prin apariția la Budapesta, în 1987, a lucrării Histoire de la Transylvanie, tradusă și editată în Franța, în 1992. Răspunsurile românești nu întîrzie să apară. Revista România. Pagini de istorie lansează o serie de numere consacrate Transilvaniei, cuprinzînd tezele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
reacționa neoficial. Standard Oil investește într-o companie formal românească, Româno-Americană. În 1905, compania va avea un capital de 6 milioane de franci. Compania se deschide la Constanța, dar rafinează la Ploiești. Jocurile politico-financiare iau un nou avînt și alimentează polemica liberali-conservatori. În spatele respingerii americanilor se profilează, din partea naționaliștilor, refuzul determinat de politica de intervenție a Statelor Unite în favoarea evreilor. În spatele avansurilor finanțelor germane se află intervenția personală a regelui. Legislația asupra minelor este completată în 1905 și 1909 în sensul protecției
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1878. Alianța Israelită Universală din Paris a luat asupra sa dosarul și l-a delegat pe Astruc în România. Bernard Lazare a venit și el aici, iar vizitele lui la lași și București au generat manifestații ostile. S-au declanșat polemici între publiciști. Într-o ședință a Consiliului Comunal al Bucureștilor, primarul Bibescu explică emigrarea evreiască în acești termeni: "Nu persecuțiile îi fac să plece, ci doar faptul că ei sînt total nepotriviți pentru munca necesară la noi, munca agricolă. Or
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
contemporane, Lovinescu regretă că publicul "înapoiat" nu este în măsură să aprecieze operele contemporanilor, cum ar fi Arghezi, Hortensia Papadat-Bengescu, Rebreanu, care se îndepărtează de mediocritatea unei scriituri așa-zis naționale... Lovinescu se situează mult mai departe de o simplă polemică literară și de reflecția asupra funcției literaturii, fie ea liberă sau angajată. Poziția sa este aceea a intelectualilor care îl urmează și apreciindu-1 se situează în continuitatea unei viziuni progresiste a culturii române. Pașoptiștii au pus bazele referințelor unei identități
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mondială a partidelor comuniste care să condamne China. În aprilie 1964, partidul român publică un text programatic privind problemele internaționalismului comunist și ale mișcării muncitorești. Se afirmă dreptul fiecărui partid de a urma propria lui dezvoltare, fără amestec extern. Această polemică se estompează odată cu căderea lui Hrușciov. Primii pași ai noului secretar general sînt integral ortodocși: Brejnev se va afla în fruntea delegației sovietice la Congresul Partidului Comunist Român, din iulie 1965. Ceaușescu face o vizită de prietenie la Moscova, în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vorbe. Daca-i zici "tunsă", năzurosul răspunde "rasă"; daca-i zici "fie și rasă", el răspunde "ba nu, tunsă". Acuma, după ce că e năzuros de fel, închipuiește-ți să mai fie și avocat, apoi țin-te condei să nu te rupi la polemică de florile mărului. Așa am pățit-o noi cu confrații de la "Presa". Într-o discuție din Cameră în care d. ministru de externe combătea, în numele partidului liberal-național, opoziția conservatoare, d-sa a zis o vorbă foarte mult gustată, cum s-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
termenii se aplică la muncă, privindu-se capitalul de orice natură: pământ, bani, unelte ca un instrument al ei. [ 23 februarie 1880] ["ZIARUL "ROMÎNUL", CU O SOLICITUDINE PATERNĂ... "] Ziarul "Romînul", cu o solicitudine paternă pentru adepții săi, a încins o polemică foarte aprigă cu "Binele public" relativ la afacerea Mihălescu. După ce, în articolul său de la 19 curent, afirmă din nou urbi et orbi că partidul liberal, îndată ce un fiu al său cade într-un păcat, îl sacrifică pe altarul patriei, ca odinioară
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și în mintea lui sub forma unei teorii. Acel măr a fost ocazia descoperirii unui adevăr, mai mare desigur și de o importanță mai universală decât acela pe care noi îl vom espune mai la vale, servindu-ne de o polemică, deja încheiată, cu ziarul "Unirea" din Iași. Acest ziar făcuse oarecari observațiuni la programul partidului conservator. Din parte-ne am întimpinat nu numai cu lesnicioasa înlăturare a acelor observațiuni, ci totodată cu o scurtă caracterizare a roșilor, din partidul cărora
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Europei și a foiței, ba chiar făcîndu-ne să credem că sistemul solar se tăvălește nu știu unde! Apoi mai dă și lecțiuni strigând că: "on revient a ses moutons"! Aceasta este mai insultant decât chiar vestita "ubicuitate"! Dar destule exemple. Într-o polemică cu ziarul "Unirea" din Iași am spus că stilul roșu se distinge printr-un indisolubil amestec de viclenie și mărginire; viclenia se urcă uneori până la conflicte cu justiția, mărginirea până la stupiditate. Un ziar bucureștean ne-a mai spus apoi că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
raport de cauze fiziologice cu formațiunea partidului radical din România. Toate acestea le relevăm nu pentru interesul cel prezintă, ci pentru că ne e silă de-a vedea asemenea domni esploatînd cestiuni naționale până și-n cele mai mici apucături de polemică radicală. Am spus, în coloanele acestui ziar, că respingerea evaluării de către comuna Iași nu avea deloc motive politice, nici personale. Consiliarii conservatori toți au votat - cu oarecari rezerve - pentru primire; membrii celorlalte grupuri, spre mai mare dovadă că nu erau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la acel sfat cu totul binevoitor pe care-l dădusem guvernului: de-a nu arăta înclinațiuni pronunțate pentru nici una din puterile mari, ci de-a menaja în mod egal susceptibilitățile lor, pentru că în mod egal avem necesitate de bunăvoința lor. Polemica e presărată de-o mulțime de insinuațiuni. Ba că e trist că organe ce se pretind românești manifestă bucurie și speranță că ministeriile vor urma a se schimba după caprițiile și cuviințele ingerințelor din afară, ba că d-lor nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
puteri, când pentru altele, va fi în imposibilitate de-a face un pas în politica noastră exterioară și în urma acestei paralizii în afară precum și a istovirii dinlăuntru va fi silit să se retragă. La acest articol "Romînul" răspunse prin o polemică pe care am relevat-o deja în numărul trecut. Mare bucurie și dulce speranță arată partida conservatoare, prin organul ei "Timpul", că zilele guvernului d-lui Brătianu ar fi numărate, fiindcă, nu l-ar mai voi străinătatea. Nicăiri în articolul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mulțime de insinuațiuni perfide, la cari am răspuns deja, deși - între noi vorbind - nu meritau nici un răspuns. "Romînul" o știe mai bine decât oricine că, daca există un partid care nu s-a răzimat nicicând pe străinătate, e cel conservator. Polemica pe acest teren ar fi de prisos. Noi am constatat faptul că guvernul, din nefericire, s-a discreditat prea mult în ochii unora din puteri, fără a se acredita în ochii altora. Azi putem spune mai mult: nu numai că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și importate, sânt de tradiție istorică. Am răspuns atunci că se-nșală - libertatea e de tradiție istorică precum și participarea poporului la facerea legilor, nu însă acele colecții de legi și regulamente, traduse din cuvânt în cuvânt din franțuzește. Cu asta s-a-ncheiat polemica, dar se vede că nu s-a mântuit. Ne mărginim a spune confraților de la "Steaua Romîniei" următoarele: Au cooperat cu conservatorii în alegerile de Parlament și amândouă partidele își datoresc reciproc scaunele din consiliul comunal de Iași, precum și cele din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o asemenea țară omul e redus a constata istoricește ceea ce se-ntîmplă, a se indigna din când în când, a râde mai adeseori, dar a se mira de ceva nu mai are dreptul. Puține avem de zis ca concluziune la o polemică cu mult prea lungă pentru obiectul ei. Țara care, prin aplicarea instituțiilor ei, încurajază ignoranța, neconsecuența, lipsa de caracter, ba le decorează chiar, dovedește că e în descompunere deplină. Dovadă despre această descompunere este imigrarea continuă de elemente străine, care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dunărene "Journal des debats" de la 4 septemvrie cuprinde următorul articol: Trei săptămâni au trecut de când "Grenzbote" a deschis focul și a turburat seninătatea oficioasă a organelor celor două cancelarii și cu toate acestea furtuna nu s-a liniștit încă. Această polemică a primit elemente nouă dintr-o descoperire numai bună pentru a deștepta oroarea și indignațiunea la niște oameni c-o complexiune destul de pacinică: se conspiră pentru a esclude pe Austria și pe Germania de la Dunărea de Sus și de la cea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
austriace pretind că există voința de-a esclude pe Austria din Consiliul Dunării de Sus; tocmai contrariul e adevărat: nimeni nu voiește să escludă pe Austria de la Dunărea de Sus și, dacă judecăm după revelațiunile făcute în cursul acestei curioase polemici, Austria e aceea care vrea să escludă pe toată lumea. Această pretenție e deja destul de exorbitantă; dar nu e singură; diplomația austriacă pare a voi să ajungă, prin o progresiune lentă, prin o infiltrare continuă, la suveranitatea completă a fluviului și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
e indiferentă, tocmai din cauză că e o religie înainte de toate națională, o foaie germană din București, fondată, după propria mărturisire, de străini veniți de alaltăieri de peste graniță, crede a putea avea... suficiența, ca să nu spunem alt cuvânt, de-a intra în polemică cu noi într-un punct atât de delicat. Domnii aceștia cred a putea arunca vorbe mari ca: "opinie medievală, ce-și bate joc de orice minte sănătoasă etc. ". Dac-ar fi așa de ușor de discutat asemenea lucruri ca a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]