3,259 matches
-
sus câteva dominante ale demersului critic al lui Vladimir Streinu: „vocea distinctă”, ideatic și stilistic, „transparența” în filiație maioresciană, obiectivitatea, exercitată consecvent, pe deasupra conjuncturilor și servituților epocii interbelice, subtila dialectică a receptării și valorizării critice, fermitatea judecății, spiritul și stilul polemic. Ele sunt definitorii pentru întreaga creație a autorului Paginilor de critică literară. 1 Pagini de critică literară, vol. II, București, E.P.L., 1968, p. 40 2 idem, p. 409 3 ibidem, p. 409-410 21 Recitind oricare din analizele critice aplicate, oricare
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
piatră și, dacă cititorul simte adesea și câte o amețeală, senzația vine din prăpăstiile fără de care nu există piscuri.”1 Scriind despre Arghezi la scurt timp de la apariția Cuvintelor potrivite, Vladimir Streinu caută o delimitare semnificativă, subtextual dar și explicit polemică, față de ceilalți critici ai vremii. E. Lovinescu îl fixa pe poet în perspectivă baudelairiană, cel mai frapant punct de contact dintre cei doi creatori fiind, în viziunea criticului sburătorist, „amestecul macabrului cu senzualitatea”2. G. Călinescu îl așeza ritos în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
înățime morală impunătoare.”2 El este și rămâne un critic de încredere, lipsit de prejudecăți literare, „crezând în flacăra curată a emoției estetice.”3 Șerban Cioculescu, „născut polemist, fiu legitim al rațiunii”4, vădește un „spirit vioi, în conversație lucid, polemic și umorist, iar în scris mai puțin spontan, aproape elaborat, rece și destul de distant,adică serios și chiar grav dar totdeauna cu voința lucidității, a informației textelor, scotocitor și perseverent...”5 La D. Popovici, în amplul studiu consacrat de acesta
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
al treilea deceniu al secolului trecut îndeosebi ca poet. Este un merit pe care istoria noastră nu-l poate ignora. În 1929, Pompiliu Constantinescu publica în „Vitrina literară” (an I, nr. 4, 11 noiembrie 1929, p. 1Ă un mic articol polemic intitulat Procesul criticei 23 . Era un inel dintr-un lanț. Șerban Cioculescu scrisese câteva articole pe marginea poeziei argheziene, insistând asupra dualismului sufletesc al poetului Cuvintelor potrivite. Vladimir Streinu a ridicat mănușa, scriind în „Vitrina literară” (nr. 2 din 28
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
contingent, în estetic, căci a contura un profil moral se pare că nu este o îndeletnicire de critic.” Pompiliu Constantinescu se angajează în dialog, făcând o scurtă și persuasivă incursiune în istoria disciplinei critice. Este interesant de observat că accentele polemice nu depășesc niciodată marginile urbanității. Pompiliu Constantinescu răspunde preopinentului său, Vladimir Streinu, în temeiul câtorva adevăruri de principiu, greu de clintit, apărând nu atât pe Șerban Cioculescu cât disciplina criticii ca atare: „D. Streinu se întreabă dacă portretura morală e
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
plină de sonorități a termenului francez.”2 Încheierea sună călinescian: „Critica lui Vladimir Streinu are modalități debussyste.”3 În 1972, recenzând Clasicii noștri 4, C. Stănescu acreditează ideea unui Vladimir Streinu eminamente partizan, malițios și negator, a unui mare spirit polemic ce tinde permanent spre „scoaterea din uz a rețetelor, spargerea siguranței leneșe, a opiniei comune.” 5 Vladimir Streinu - ne previne C. Stănescu - nu este însă un spirit demolator: „Construcția criticului se înalță pe dărâmăturile produse de negațiile sale succesive, rostite
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
se aștern liniștit, în ritmica ceremonioasă datorată unui aristocrat al gândirii care construiește arborescent, cu o mare plăcere pentru unitatea simfonică a întregului.”2 În controversatul și controversabilul volum consacrat poeziei române contemporane din proiectata și fabuloasa sa O istorie polemică și antologică a literaturii române de la origini până în prezent, Eugen Barbu schițează lui Vladimir Streinu un interesant portret în manieră călinesciană: „Era un domn tăcut, grav, poate prea solemn, cu aerul acela care mă obliga să-i spun de câte ori mă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
pe Vladimir Streinu să se poată pronunța asupra evoluției poeziei românești către sfârșitul deceniului al IV-lea, cu o neegalată competență.”4 Într-o epocă de puternice frământări și confuzii, criticul a acordat atenția cuvenită 1 Eugen Barbu - O istorie polemică și antologică a literaturii române de la origini până în prezent - Poezia română contemporană, București, Editura Eminescu,1975,p. 209 2 Ov. S. Crohmălniceanu - Literatura română între cele două războaie mondiale, București, Edit. Minerva, 1975 3 op. cit., p. 203 4 op. cit., p.
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
cu egală competență despre stil critic, judecată literară, conceptul modern de poezie, romanul-roman, suprarealism, critică și metodă, tipologie literară, artă și existențialism, lingvistică și filologie, inovație și tradiție, național și universal, clasic și modern, tipare spirituale, artă și natură, spirit polemic, clasicismul folcloric. 1 Pagini de critică literară, vol. III, p. 278 127 X „Să vă spun un basm japonez, dintr-o culegere tipărită la noi acum câțiva ani - ne avertiza în 1983 Nicolae Manolescu.” 1 Unui biet tăietor de lemne
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
București, Editura Eminescu, 1984 x Apolzan, Mioara - Aspecte de istorie literară (Destinul unei publicații: R. F. R.Ă, București, Editura Minerva, 1983, pp. 169-177 Baconsky, Leon - Marginalii critice și istorico-literare, București, Editura pentru literatură, 1968, pp. 78-87 Barbu, Eugen - O istorie polemică și antologică a literaturii române de la origini până în prezent, București, Editura Eminescu, 1975, pp. 209-211 137 Biberi, Ion - Orizonturi spirituale ( Dialoguriă, București, Editura tineretului, 1968, pp. 6371 Călin, Liviu - Portrete și opinii literare, București, Editura Albatros, 1972, pp. 200-203 Călinescu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
mărturii, un fel de testament al autorului în instanța cititorului martor, confident și protagonist al scrierii. Petrol înseamnă un masiv tom "Pasolini prin el însuși", dar și cartea de căpătâi în genul medievalelor summa esthetica erotica ideologica, în cheie provocatoare, polemică, pamfletară, sarcastică, sardonică ș.a.m.d. Asfixiant și rebarbativ la prima vedere, proiectul pasolinian oferă și copleșitoare pasaje narative menite să-l ademenească pe cititor în perceperea misterului subsecvent viciului absurd, să-l consoleze prin simbolismul enigmelor, nu înainte de a
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
simțul măsurii care îl caracterizează n-au avut darul să facă din el un scriitor popular. Limbajul său "simple, concentré, vrai" (Sollers), descriptiv, aproape flaubertian nu prea se potrivește cu rapiditatea derulării imaginilor tv full color sau cu bruiajul adesea polemic ale dezbaterilor video. Le Clézio este un scriitor al solitudinii și peregrinării (l'errance) pe continente invizibile, tip lumile dispărute ale Americii Latine. Decât să zugrăvească Parisul, cu răsștiutele sale străzi și cafenele sufocante, și în general Occidentul "mișunând de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
lustrație, îl convinge pe Petros să accepte din mâna primului-ministru (arhidictatorul) Medalia de Aur pentru Excelență. Strategia nepotului (aproape amorală) este un fapt împlinit. Metamorfoza lui Petros este spontană. I se redeschide gustul pentru faimoasa Conjectură, dar și înfumurarea, maliția, polemică de-a dreptul față de Hardy, de pildă, rivalul pe care nu ezită să-l denigreze. Pusă față-n față cu fantomele trecutului, supusă unei introspecții chinuitoare, fragila pavăză a bătrânului matematician cedează. Călcâiul lui Ahile era rănit de moarte. Renegându
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
în căutarea fericirii supreme, o sursă, așadar, inspiratoare de ascensiune, în jurul căreia au gravitat celebrele figuri feminine Doña Sol, Ximena, Elvira, Mariana etc. Întruchipând erosul, Don Juan oferea femeilor revelația dumnezeirii, harul și miracolul acesteia, păstrând pentru sine reversul faustic, polemic, trăirea spirituală în căutarea iubirii universale. Revenim în secolul XX la Paris. Leporello îl implică pe naratorul-actor să scrie epilogul parabolei lui Don Juan și a servitorului său nedesmințit. Se face apologia lui Don Juan, bineînțeles, dezvăluirile inedite modificând viziunea
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
se comportă ca un amant sălbatic, urmându-și instinctul, în ciuda faptului că e om de lume, cultivat, exigent. Își trăiește pe deplin clipa, arborând stindardul abolirii pudibonderiei și căderii tabu-urilor ș.a.m.d. Din acest punct de vedere, mesajul polemic al cărții include veștejirea mentalității ipocrite, întreținute ani în șir, artificial și nesănătos, de recent defuncta ideologie colectivistă. Spre a-i face parcă în ciudă, autorul nu ezită să-și agrementeze relatarea cu cruzimi de limbaj, mai ales cuvinte numind
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
apoi să mor”, „Basarabia în diaspora”), nostalgia după ținutul natal (Satul basarabean, Dor de Basarabia, Iubim Basarabia, Scrisoare din Basarabia, Frumusețile țării), cu ecouri din Alecu Russo, dar de un patetism reținut. Retorica este simplă, directă, lipsită de literaturizare, adesea polemică și nu rareori incendiară. Același stil îl folosește în memorialistică - Amintiri din gulag (1992), reluate în Drumul Golgotei (1995) -, unde își reconstituie întreaga viață, până la călătoriile în Statele Unite și Israel. În pofida aglomerării de amănunte faptice, accentul cade pe relatarea uneori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290152_a_291481]
-
spiritului românesc, un titlu de glorie este triada feminină în care, alături de verișoarele ei, Elenă Văcărescu și Martha Bibescu, a captivat lumea literară franceză antebelica și a adus notorietate României. În vastă bibliografie care i s-a consacrat, apologetic sau polemic, o temă recurenta este tocmai alchimia inclasabila a lirismului ei și aportul rădăcinilor românești („valahe”/„danubiene”/ „balcanice”) la insolitul prin care N. s-a impus în lirica de dupa parnasianism și simbolism, instaurând intempestiv o resurecție romantică aparte: astfel, la romanitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
Vals, cât și O soarea de poezie românească și spectacolul-coupé C.O.R.A., ambele pe texte proprii), regie de film TV, grafică de carte. În Hâncu~ba! (I-II, 2002) își adună publicistica anilor 1962-2001. Majoritatea articolelor, agresiv ori pitoresc polemice („polemicării”), sunt dedicate unor probleme filologice, politice și sociale. Culegerea cuprinde și alocuțiuni, discursuri parlamentare, publicistica din săptămânalul „România Mare” (unde între 1991 și 1996 a ținut o rubrică permanentă). Este membru în comitetul asociației de cultură occitană (L’Astrado
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
un poem, Neo-epigon, revolta se îndreaptă chiar împotriva mitului eminescian, de fapt împotriva unui cult dogmatizat și exclusiv, ceea ce pare o ireverențiozitate stupefiantă fiind un refuz al anchilozării în prejudecăți. Și în alte artes poeticae, directe sau implicite, V. țintește polemic excesul stilistic, „metafora și tropii”, care „te împiedică de miezul/ Cugetării să te-apropii”. Deși rebel, el nu este un nihilist. Pune în stare de tensiune o continuă și pătimașă căutare a lirismului, căruia încearcă, utopic, să-i circumscrie teritoriul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
se micșorează el însuși până la dispariție. Soluțiile narative sunt, evident, fantastice, dar trecerea dinspre real spre acest nivel se face firesc, cu un discurs epic bine articulat, încât, în absența vreunui semnal asupra metamorfozei, cele două dimensiuni se unifică. Caracterul polemic și cel de amuzament riscă să așeze aceste schițe la un nivel artistic minor. Sensurile desprinse din parabole sunt însă deseori grave. Individul este prins într-o rețea de posibile pericole, iar formele ciudate în care se exprimă acestea nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
identificase raporturile ce dictează conținutul și manifestarea discursului în evoluția socială și istorică, demersul din Génèses du discours oferă o concepție integratoare deasupra opoziției istoric structural. Ideea fundamentală este că orice discurs își capătă identitatea prin prezența implicită și (sau) polemică a CELUILALT și că intertextualitatea este simultan răspunzătoare și de schimbările în timp, și de identitatea unei familii discursive, opuse CELUILALT, de coerența ei structurală internă. În legătură cu noțiunea de competență discursivă, se precizează că individul, în calitate de subiect vorbitor sau de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
este vorba de enunțuri solemne ("președintele a ținut un discurs"), sau, în mod peiorativ, în cazul unor cuvinte fără efect ("astea nu sînt decît discursuri"). Termenul poate desemna, de asemenea, orice utilizare restrînsă a limbii: "discursul islamist", "discursul politic", "discursul polemic", "discursul tinerilor" etc. În cazul acestor utilizări, termenul "discurs" este ambiguu, pentru că el poate desemna atît sistemul care permite producerea unui ansamblu de texte, cît și ansamblul însuși: "discursul comunist" reprezintă atît totalitatea textelor produse de comuniști, cît și sistemul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Dar nu se poate mulțumi doar cu ele pentru definirea unor criterii riguroase. Putem, însă, accepta criterii diferite, care corespund unor moduri distincte de a percepe discursul. Există astfel mai multe feluri de tipologii. 1. Tipologiile comunicaționale Categorii precum "discurs polemic", "didactic", "prescriptiv" etc. trimit la ceea ce facem cu enunțul, la intenția sa comunicativă. Ele se prezintă sub forma unor clasificări determinate fie de funcțiile limbajului, fie de funcțiile sociale. Este însă dificil să facem o delimitare clară între cele două
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
enunțul, la intenția sa comunicativă. Ele se prezintă sub forma unor clasificări determinate fie de funcțiile limbajului, fie de funcțiile sociale. Este însă dificil să facem o delimitare clară între cele două tipuri. Se poate astfel oscila între categorii abstracte ("polemic", "prescriptiv", "informativ" etc.), care traversează totalitatea genurilor discursive, și categorii mult mai apropiate de împărțirea societății în sectoare de activitate ("politic", "estetic", "etic" etc.) Funcțiile limbajului Tipologia "funcțiilor limbajului" introdusă de R. Jakobson (funcțiile "referențială", "emotivă", "conativă", "fatică", "metalingvistică", "poetică
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ce urmau să apară în „Convorbiri literare”, a dat revistei, timp de un sfert de veac, articole de critică, poezii și traduceri, a susținut gazeta junimistă „Curierul de Iași”, fiind unul din coproprietari. În calitate de critic literar, a participat la campaniile polemice ale Junimii, de ale cărei precepte ideologice nu s-a îndepărtat. După el, considerentele naționale nu-și au locul în aprecierea estetică a operei de artă, deoarece nu tot ce e autohton trebuie să fie și frumos; opera nu trebuie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290431_a_291760]