2,765 matches
-
înscris la Școala Politehnică Gh. Asachi din Iași și a urmat cursurile acestui institut de învățământ superior până în anul 1940, când Basarabia și Bucovina de Nord au fost ocupate de fosta URSS. După eliberarea temporară a acestor ținuturi românești, Școala Politehnică Gh. Asachi s-a mutat la Cernăuți. Aici a continuat frecventarea cursurilor până la absolvire, obținând diploma de inginer electromecanic la data de 1 septembrie 1943. Încă din ultimul an de studii, de la 1 ianuarie 1942, a fost numit preparator la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Asachi s-a mutat la Cernăuți. Aici a continuat frecventarea cursurilor până la absolvire, obținând diploma de inginer electromecanic la data de 1 septembrie 1943. Încă din ultimul an de studii, de la 1 ianuarie 1942, a fost numit preparator la Școala Politehnică Gh. Asachi din Cernăuți ca apoi, când a revenit la Iași, să funcționeze în continuare la Institutul Politehnic Gh. Asachi Iași, parcurgând toate treptele didactice, până în 1975, când s-a pensionat la cerere. Prin hotărârea Comisiei Superioare de Diplome nr.
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
la data de 1 septembrie 1943. Încă din ultimul an de studii, de la 1 ianuarie 1942, a fost numit preparator la Școala Politehnică Gh. Asachi din Cernăuți ca apoi, când a revenit la Iași, să funcționeze în continuare la Institutul Politehnic Gh. Asachi Iași, parcurgând toate treptele didactice, până în 1975, când s-a pensionat la cerere. Prin hotărârea Comisiei Superioare de Diplome nr. 515 din 28 mai 1965 i se acordă titlul științific de Doctor în Științe Tehnice. La 1 octombrie
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
timp de aproape trei decenii. S-a născut la 26 iulie 1932, în Bălți. A urmat studiile gimnaziale și liceale la Liceul Oltea Doamna din Iași. În iunie 1960 a absolvit, cu rezultate strălucite, Facultatea de Chimie Industrială a Institutului Politehnic Gh. Asachi din Iași. Din februarie 1961 a funcționat la Fabrica de Antibiotice din Iași, ca inginer stagiar și inginer tehnolog de fabricație. Prin concurs, în noiembrie 1963, a ocupat postul de cercetător științific stagiar la Institutul de Chimie Macromoleculară
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Brad din Iași. La acest institut, pentru scurte perioade de timp a fost șef de catedră (1950-1953), prodecan (1950-1951) și director de studii (1951-1952). În paralel, a predat cursuri de Evidență contabilă industrială la Facultatea de Chimie Industrială din cadrul Institutului Politehnic (1949-1950), la Institutul de Măsurători Terestre (1951-1954) și la Institutul de Industrie Ușoară (1955-1956). La 1 octombrie 1957, a fost numit cercetător științific principal la Filiala Iași a Academiei Române, Colectivul de cercetări agronomice. Temele de cercetare din perioada 19571962 au
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Petrești-Bălți. A urmat școala primară (1930-1934) și șase clase la Liceul Ion Creangă din orașul Bălți (1934-1940). Ultimele două clase le-a urmat la Liceul Internat C. Negruzzi din Iași (1940-1942). În 1948 a absolvit Facultatea de Construcții a Institutului Politehnic București, obținând titlul de inginer constructor, specialitatea „Construcții civile și industriale”. După absolvirea facultății, între anii 1948-1950, a fost șef de lucru la Șantierul de construcție al căii ferate Bumbești-Livezeni, iar între anii 1951- 1956, șef de șantier la construcția
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
în Construcții, devenit în anul 1960, I.N.C.E.R.C. Între 1962-1968 a funcționat ca șef serviciu tehnolog, în Direcția Generală de Construcții-Montaj din Ministerul Industriei Construcțiilor. La 1 octombrie 1968 a fost încadrat, prin concurs, conferențiar la Facultatea de Construcții a Institutului Politehnic Gh. Asachi din Iași, disciplina Tehnologia Construcțiilor și prefabricatelor. Prin concurs, a fost încadrat, la 15 septembrie 1981, profesor titular, până în 1994, când a devenit profesor consultant. În anul 1974, la Institutul Politehnic din ClujNapoca, a obținut titlul de doctor
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
conferențiar la Facultatea de Construcții a Institutului Politehnic Gh. Asachi din Iași, disciplina Tehnologia Construcțiilor și prefabricatelor. Prin concurs, a fost încadrat, la 15 septembrie 1981, profesor titular, până în 1994, când a devenit profesor consultant. În anul 1974, la Institutul Politehnic din ClujNapoca, a obținut titlul de doctor cu teza: Contribuții privind tehnologia clădirilor din beton cu agregate ușoare. A fost conducător de doctorat, din 1982, și a predat disciplinele: Tehnologia lucrărilor de construcții și Tehnologii speciale. În ceea ce privește activitatea
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
în 1941, A. Zacordoneț a fost numit lector în 1948, dată când a luat ființă, la Universitatea Al.I.Cuza, o secție de limba și literatura rusă. A funcționat o scurtă perioadă (1952-1954) la Catedra de limba rusă de la Institutul Politehnic din Iași. Avansat conferențiar, în 1957 (pentru disciplinele: limba slavă veche, limba rusă contemporanăă, A. Zacordoneț a devenit, în același an, șeful Catedrei de limba și literatura rusă de la Universitatea ieșeană, funcție ce a onorat-o până în 1975. În anul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
elaboreaz? o �etic? constructiv?�. Aceasta se explic? mai �nt�i prin cultură ?tiin?ific? ?i tehnic? pe care inginerii o dob�ndesc, de exemplu �n Fran?a, la ?coală de Poduri ?i ?osele, fondat? de Perronet �n 1747, la ?coală Politehnic? (1794) sau la ?coală Central? de Arte ?i Meserii (1829). Institu?îi comparabile s�nt create la Praga (1806), la Viena (1815), la Karlsruhe (1825), �n timp ce �n Anglia, formarea inginerilor este pu?în insti-tu?ionalizat? �nainte de 1890
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Cuza", București, 2010. 23 Gabriel Neagu, Politica și arhitectura securității datelor în Internet, Note de curs, Program de master, Universitatea Politehnica București, 2009. 24 Gabriel Neagu, Politica și arhitectura securității datelor în Internet, Note de curs, Program de master, Universitatea Politehnică, București, 2009. 25 Idem. 26 Idem. 27 Idem. 28 Gabriel Neagu, Politica și arhitectura securității datelor în Internet, Note de curs, Program de master, Universitatea Politehnică, București, 2009. 29 Idem. 30 Idem. 31 Gabriel Neagu, Politica și arhitectura securității datelor
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
Politica și arhitectura securității datelor în Internet, Note de curs, Program de master, Universitatea Politehnică, București, 2009. 25 Idem. 26 Idem. 27 Idem. 28 Gabriel Neagu, Politica și arhitectura securității datelor în Internet, Note de curs, Program de master, Universitatea Politehnică, București, 2009. 29 Idem. 30 Idem. 31 Gabriel Neagu, Politica și arhitectura securității datelor în Internet, Note de curs, Program de master, Universitatea Politehnică, București, 2009. 1 A digital agenda for Europe, p. 42, http://ec.europa.eu/information society/digital-agenda
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
Gabriel Neagu, Politica și arhitectura securității datelor în Internet, Note de curs, Program de master, Universitatea Politehnică, București, 2009. 29 Idem. 30 Idem. 31 Gabriel Neagu, Politica și arhitectura securității datelor în Internet, Note de curs, Program de master, Universitatea Politehnică, București, 2009. 1 A digital agenda for Europe, p. 42, http://ec.europa.eu/information society/digital-agenda/documents/digital-agenda-communication-en.pdf, 2010. 2 Idem. 3 Idem. 4 K. Naresh and D. Birks, Marketing Research. An Applied Approach, Third European Edition, Prentice Hall
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
3. Doctori în filosofie și litere (1872-1905) / 76 ÎI.4. Doctori în medicină și doctori în științe (1873-1914) / 81 Capitolul III. Miscellanea. Universitatea Liberă și Universitatea Nouă: absolvenți, diplome, asociații, stipendii pentru studii / 97 III.1. Românii absolvenți ai Școlii Politehnice de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1875-1903) / 98 III.2. Despre diplomele de doctor și de inginer obținute de români la Universitatea Liberă ori la Universitatea Nouă din Bruxelles / 107 III.3. Scurte note cu privire la asociațiile studenților români de la Universitatea Liberă
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
le Sud-Est de l'Europe, XIXe - XXe siècles, sept. 2013, coordonatori: Cătălina Vătășescu, Elenă Koytcheva, Constantin Iordan, Blagovest Njagulov, Editura Istros - Muzeul Brăilei, Brăila, 2014, pp. 143-175 / colecția Bibliotecă de Studii și Cercetări Sud-Est Europene, V). • Studenți români ai Școlii Politehnice de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1875-1903/1904), în Universitate și Politică. Evoluții instituționale românești și trasee europene de formare intelectuală, secolele XIX-XXI, coordonatori: Irina Nastasă-Matei, Laurențiu Vlad, Editura Universității din București, București, 2014, pp. 79-97; ediția a doua revăzuta și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
un doctorat în drept, științe politice și administrative, filosofie, medicina, științe (matematică și fizica) la Universitatea Liberă din Bruxelles din 1863 până în 18844. El inventoria atunci 83 de tineri care obținuseră 88 de diplome de doctorat (inclusiv absolvenți ai Școlii Politehnice), unii dintre ei dobândind chiar două astfel de distincții, în drept, respectiv în științe politice și administrative. Sursă lui Constantin C. Angelescu era statistică deținătorilor de diplome de doctorat pe care istoricul belgian Léon Vanderkindere o atașa volumului omagial dedicat
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Facultatea de Drept și șapte noi titulari; Facultatea de Stiinte Aplicate avea în compunere cinci secțiuni (geniu civil, mine etc.), dar studenții trebuiau să urmeze toate cursurile școlii, numai lucrările practice fiind îndeplinite în funcție de specializare 77. Până în 1890 absolvenții Școlii Politehnice deveneau ingineri după patru ani de studii, pentru că de atunci înainte să se introducă și programe de cinci ani (inginer civil de mine și de construcții; în secolul al XX-lea mai erau acordate și titlul de inginer mecanic sau
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de Stiinte Aplicate avea peste 100 de studenti)81. Statisticile au mai înregistrat cca. 300 de studenti înscriși în 1914, 650 în 1919, 395 în 1928-1929 și 628 în 1933-193482. Tinerii ce frecventau cursurile Facultății de Stiinte ori ale Școlii Politehnice aveau în fața profesori de prestigiu precum: botaniștii J.E. Bommer și Léo Errera, chimiștii Joly, Reichler și Timmermans, geologii și geografii W. Prinz și Auguste Ledoux, fizicienii Nollet, Rousseau și de Villers, matematicienii Berghems, Buisset și Verhulst, zoologii Francotte și Lameere
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
geografii W. Prinz și Auguste Ledoux, fizicienii Nollet, Rousseau și de Villers, matematicienii Berghems, Buisset și Verhulst, zoologii Francotte și Lameere etc.83 Dintre aceștia, Buisset, Joly, Prinz ori Rousseau au fost și titulari ai cursurilor de specialitate din cadrul Școlii Politehnice 84. I.3. O dizidenta a Universității Libere din Bruxelles: Universitatea Nouă În 1894 Universitatea Liberă s-a scindat, pretextul fiind așa-numitul "incident Elisée Reclus"85. Reputatul geograf francez, cunoscut totodată și pentru simpatiile sale anarhiste, fusese invitat să
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Picard (cărora li s-au adăugat Guillaume de Greef, Émile Vandervelde, Louis de Brouckère etc.) s-a constituit un comitet de protest, care i-a reunit și pe studenți, cu deosebire pe cei de la Cercul Universitar (Cercle Universitaire) și Cercul Politehnic (Cercle Polytechnique), care votaseră două moțiuni în apărarea simbolică a principiilor fondatoare ale Universității Libere (spiritul liber, gândirea independența, eliberată de prejudecăți, constrângeri, respingerea argumentului de autoritate etc.)87. Urmare a acestor agitații, Consiliul de Administrație s-a reunit din
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
cei mai cunoscuți titulari ai unei diplome de doctor în medicină ori în științe, îl amintim pe Ștefan Constantin Hepites (1851-1922). Fiul farmacistului Constantin Hepites din Brăila, absolvent, la doi ani după obținerea doctoratului în științe (fizico-matematice), și al Școlii Politehnice de la Universitatea Liberă din Bruxelles, a avut o ascensiune profesională de excepție, fiind, printre altele, fondatorul Institutului Meteorologic din București (1884), creatorul serviciilor naționale de măsuri și greutăți (1889), de seismologie (1893), al Observatorului de Magnetism Terestru (1895) etc.64
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Miscellanea. Universitatea Liberă și Universitatea Nouă: absolvenți, diplome, asociații, stipendii pentru studii Pe lângă cele cinci domenii de specializare prezentate anterior (dreptul, științele politice și administrative, filosofia și literele, medicina, științele), organizate oarecum asemănător și încheiate cu diplomă de doctor, studiile politehnice au fost, de asemenea, o opțiune a românilor ce se duceau în capitala belgiană pentru a-și desăvârși formarea profesională și a obține o diplomă care să-i ajute să aibă o carieră în țara de origine. Ne-am oprit
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
asupra statutului diplomelor obținute, procedurilor de recunoaștere existente atât în Belgia, cât și în România, constituirii asociațiilor de studenti sau diverselor subvenții acordate de autoritățile române pentru tinerii care mergeau la studii în străinătate. III.1 . Românii absolvenți ai Școlii Politehnice de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1875-1903) Pornim, în prezentarea datelor despre studenții români de la Universitatea Liberă din Bruxelles care obțineau diplome la Scoala Politehnica, tot de la studiul lui Constantin C. Angelescu. Acesta îi inventoria în articolul deja citat și pe
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Bruxelles (1875-1903) Pornim, în prezentarea datelor despre studenții români de la Universitatea Liberă din Bruxelles care obțineau diplome la Scoala Politehnica, tot de la studiul lui Constantin C. Angelescu. Acesta îi inventoria în articolul deja citat și pe doi absolvenți ai Școlii Politehnice, secțiunea geniu civil. Era vorba de Ștefan Constantin Hepites, despre care am vorbit mai sus (mai deținea doctoratul în științe fizice și matematice în 1873), originar din Brăila, care obținea diplomă în 1875 și de Elie Radu, din Botoșani, ce-
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Facultății de Stiinte Aplicate de la Universitatea Liberă din Bruxelles au avut cariere importante în țara lor de origine. L-am amintit ceva mai devreme pe Ștefan Constantin Hepites, ce obținea și doctoratul în științe fizico-matematice. Despre celălalt absolvent al Școlii Politehnice din Bruxelles din anii '70 ai veacului al XIX-lea, Elie Radu (1853-1931)7, avem știință că după obținerea titlului de inginer la secțiunea geniu civil a intrat în corpul tehnic al Minsterului Lucrărilor Publice, fiind cel ce a proiectat
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]