1,372 matches
-
a executat iconostasul și icoanele trebuincioase precum și data ridicării ei, anul 7322 al erei bizantine, adică anii 1813-1814 ai erei noastre. Biserica de lemn din Drăguțești a fost salvată de la dispariție prin transferul și conservarea sa în Muzeul Viticulturii și Pomiculturii din Golești, în a doua jumătate a secolului 20. Biserica este ridicată în formele tradiționale, cu o bute destul de înaltă încheiată cu boltă, protejată de un acoperiș comun în patru ape și marcată pe vest, peste tinda-pronaos, de un turn
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
regiunea podișului Altiplano. Departament este așezat pe platoul înalt al lacului Titicaca, care se contină cu lanțul Cordillera Real (6600 m) o ramură estică a Anzilor Cordilieri care separă podișul de Valea Amazonului. Regiunea Amazonului nu depășește , aici se practică pomicultura și grădinăritul, fiind principala sursă de produse agricole pentru orașele La Paz și El Altos. La sud-vest de La Paz se află ruinele orașului istoric Tiahuanaco. Populația departamentului a crescut considerabil în ultimii 50 de ani. Astfel populația a fost 854
Departamentul La Paz () [Corola-website/Science/322353_a_323682]
-
La 1840, este menționat noul sat Furești format prin aportul pandurilor care s-au căsătorit cu fete din satele învecinate. La 1890 toate trei satele, ceea ce azi este comuna Dobrești, aveau 258 familii și 1052 locuitori. Principalele ocupații erau agricultura (pomicultura, viticultura, creșterea animalelor și păsărilor, legumicultura) si activitatile mestesugaresti: rotăritul, dogăritul, țesutul la război, torsul manual (ulterior mecanic la foarte puțini meșteri), croitul și cusutul elementelor de îmbrăcăminte și al vestitelor costume populare, confecționarea de încălțăminte, etc. Erau două categorii
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
trebuie să cuprindă analiza sedimentelor (grosime, granulometrie, litologie) și analiza formelor (formă piemontului, altitudine, extinderea conurilor, suprafețele de eroziune, terasele și studiul hidrografiei). Piemonturile au și o importanță practică deosebită. Prin forma lor netedă și foarte extinsă, oferă condiții agriculturii (pomiculturii) și așezărilor. Când râul intra în ocean dispare că organism și, o dată cu el întreaga sa activitate. Dacă relieful peste care șerpuiește râul, în înaintarea să spre mare, reprezintă o zonă joasă, atunci aluvionarea se produce peste tot unde profilul longitudinal
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
Treime” din Sibiel, județul Sibiu, a fost construită în anul 1765. Lăcașul de cult figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Un important rol religios și cultural în acest sat, care până la jumătatea secolului trecut a trăit din creșterea animalelor și pomicultură, l-a avut, începând cu secolul al XVI-lea, Mănăstirea, situată la circa 5 km de Sibiel, în localitatea Chilii, împreună cu școala sa. Mănăstirea a fost desființată și distrusă către sfârșitul secolului al XVIII-lea, cam în aceeași perioadă în
Biserica Sfânta Treime din Sibiel () [Corola-website/Science/325532_a_326861]
-
DJVAN, Fondul arhivistic al Primăriei Grădiștea, 1930-1974); DCS, Anuarul Statistic al județului Vâlcea,anii: 1971,1977,1998, 2003, 2007. Situația recesământului populației 2011. IV. VIAȚA ECONOMICĂ Ocupația principală a locuitorilor Comunei Grădiștea a constituit-o și o constituie cultura cerealelor, pomicultura, viticultura si creșterea animalelor. Pe văile apelor s-a practicat cultura cerealelor, iar pe dealuri cultura pomilor fructiferi și a viței - de - vie. În ultima perioadă se observă o preocupare pentru apicultură. Mulți tineri accesând fonduri europene în acest sens
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași. Stațiunea a fost inițial subordonată Institutului de Cercetări Horti-Viticole București-Băneasa (ICHV). Între anii 1957 - 1962 activitate desfășurată în cadrul stațiunii a fost diversificată, incluzând cercetări în diferite domenii ale agronomiei: viticultură, pomicultură, legumicultură și floricultură. Din anul 1967, după trecerea stațiunii sub coordonarea Institutului de Cercetare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească, activitatea stațiunii s-a restrâns la cercetarea în domeniul culturii viței-de-vie și a producerii vinului, fiind denumită întâi „Stațiunea de
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Calugărească () [Corola-website/Science/326093_a_327422]
-
perioada 1965-1990 a desfășurat activitate didactică în cadrul Institutului Agronomic Cluj fiind succesiv șef de lucrări la disciplina de Viticultură de la Institutul Agronomic din Cluj-Napoca (1965-1971), apoi conferențiar la Facultatea de Agricultură și Horticultură a aceluiași institut, șef al disciplinei de Pomicultură și Viticultură la secția de Agricultură și șef al disciplinei de Viticultură Generală și Specială la secția de Horticultură. După anul 1990, profesorul Ștefan Oprea și-a continuat activitatea ca profesor asociat la Facultatea de Protecția Mediului a Universității din
Ștefan Oprea (agronom) () [Corola-website/Science/328393_a_329722]
-
este de circa 1000 mm pe culmi și 500 mm de pe panțe. Această apă alimentează platoul. Orașele din Pisidia, întemeiate în cea mai mare parte pe panțe, au beneficiat de această fertilitate. Solul irigat al terenurilor este foarte potrivit pentru pomicultura și pentru creșterea plantelor. Pisidia a fost locuită încă din epoca paleoliticului, cu unele așezări cunoscute din timpuri istorice cuprinse între mileniul al VIII-lea și mileniul al III-lea î.Hr.. Strămoșii Pisidiei clasice au fost probabil prezenți în regiune
Pisidia () [Corola-website/Science/327560_a_328889]
-
o economie naturală . Celula economică de bază se numea "oikos".Principala bogăție o constituiau vitele. Ulise avea 72 de turme de vite cu 7-8 mii de capete. Se practica și agricultura, cultivându-se mai ales orzul și grâul, dar și pomicultura și grădinăritul. Meșteșugarii (demiurgii) erau în număr mult mai mic în comparație cu epoca miceniană.Totuși ei se bucurau de un anumit prestigiu în societate. Erau făurari,olari, pielari, dulgheri etc. Producția meșteșugărească era limitată la necesitățile comunității, căci Grecia homerică, spre deosebire de
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]
-
această funcție până în 1905 creând valoroase colecții muzeale, elaborând diverse tehnologii de preparare a colecțiilor entomologice și a sistemelor de vase sangvine a animalelor vertebrate, care aveau o mare valoare didactico-științifică. În anul 1894 a participat la Expoziția internațională de pomicultură și legumicultură din Sankt Petersburg cu o colecție a pomilor fructiferi și ai viței-de-vie fiind apreciată de specialiști din Rusia și alte țări europene. A fost distins cu o "Diplomă de onoare" și cu o "Medalie de aur", fiind recunoscut
Franz Ostermann () [Corola-website/Science/331988_a_333317]
-
colaborare științifică se poate menționa distinsul academician regretatul V.D. Cotea, prof. universitar C. Țîrdea, doctorii V.V. Cotea, Gh. Odageriu, V. Stoian Todorescu și mulți alții. Relații strânse de colaborare științifică a avut și cu Institutul zonal de cercetări științifice pentru pomicultura și viticultura din Caucazul de Nord al Academiei Agrare din Rusia (Ț. Gugucichina, N. Agheeva, M. Marcovschii ș.a.) Participarea dlui Emil Rusu la lucrările Organizației Mondiale a Viei și Vinului întotdeauna a fost un prileg de a se întîlni cu
Emil Rusu () [Corola-website/Science/337459_a_338788]
-
amplasat în Str. Banu Radu Golescu. Muzeul are patru secții: Casa memorială a familiei Golescu, amenajată în 1943 și Secția pedagogică (1962); Secția de istorie (1959) - reorganizată în 1982; Secția etnografică a județului Argeș (1963) - reorganizată în 1991 și Muzeul pomiculturii și viticulturii - în aer liber (1966). Conacul Goleștilor, construit în 1640, este monument istoric și a fost restaurat în perioada 1942 - 1943. În conac sunt expuse obiecte de istorie memorială: mobilier de epocă, obiecte personale ale familiei Golescu, manuscrise, artă
Muzeul Viticulturii și Pomiculturii () [Corola-website/Science/331318_a_332647]
-
fost restaurat în perioada 1942 - 1943. În conac sunt expuse obiecte de istorie memorială: mobilier de epocă, obiecte personale ale familiei Golescu, manuscrise, artă decorativă, carte. Secția în aer liber cuprinde arhitectură și tehnică populară, instalații viticole și pomicole. Muzeul pomiculturii și viticulturii este organizat pe trei sectoare complementare. Cel mai important sector este cel al gospodăriilor țărănești aduse din principalele zone viticole și pomicole ale țării, grupate sub forma unui sat românesc, care urmează conturul țării, și înlănțuirea provinciilor istorice
Muzeul Viticulturii și Pomiculturii () [Corola-website/Science/331318_a_332647]
-
cât și toate dependințele aferente și uneltele de lucru specifice. Al doilea sector este constituit din instalațiile și instrumentarul specific ocupațiilor principale, care se află în afara gospodăriilor, cum sunt: cramele, conacele de deal, povernele etc. Sectorul al treilea înfățișează istoria pomiculturii și viticulturii din România, din cele mai vechi timpuri până în prezent, pe baza dovezilor arheologice, numismatice, epigrafice, documentelor istorice etc. Cele mai numeroase construcții aflate în muzeul pomiviticol în aer liber datează din secolele al XVIII-lea și al XIX
Muzeul Viticulturii și Pomiculturii () [Corola-website/Science/331318_a_332647]
-
stâne și anume fierbătoarea, în care stătea baciul și se prepara cașul și gurile strungii prin care intrau oile la muls. În societatea tradițională locuitorii comunităților rurale au avut și au încă două tipuri de ocupații: primare (agricultura, creșterea animalelor, pomicultura și viticultura) și secundare (vânătoarea, pescuitul, albinăritul, exploatația pădurii, mineritul, meșteșugurile tradiționale). Pentru a avea o reprezentare cât mai obiectivă a structurii ocupaționale în zona Văii Teleajenului, Muzeul de etnografie are în structura sa reprezentate majoritatea acestor ocupații. Odată cu deschiderea
Muzeul de Etnografie al Văii Teleajănului () [Corola-website/Science/331367_a_332696]
-
Cetățuia este un soi românesc de struguri negri obținut de către cercetătorul Ștefan Oprea de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj prin încrucișarea soiurilor Crâmpoșie și Frumoasă de Ghioroc. Soiul a fost omologat în anul 1979. Este un soi de masă. Frunza adultă este de mărime mijlocie, glabră, pentalobată. Sinusurile laterale superioare sunt ovoidal închise, cele inferioare sunt în formă
Cetățuia (strugure) () [Corola-website/Science/331884_a_333213]
-
s-au păstrat din secolul al XVII-lea este Conacul Goleștilor, finalizat în 1646, din Golești (Ștefănești), Argeș. Edificiul se remarcă prin portalul măreț, realizat din cărămidă și având un foișor cu cerdac pe stâlpi. Astăzi găzduiește Muzeul Viticulturii și Pomiculturii. În perioada 1654 - 1658 este construită în București Catedrala Patriarhală, care reproduce biserica Mănăstirii Curtea de Argeș și care devine unul dintre cele mai importante lăcașe de cult ale țării. Unul dintre cele mai vechi hanuri bucureștene, Hanul Șerban Vodă a fost
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
Muzeul Județean „Ștefan cel Mare", Vaslui Complexul Muzeal Județean Neamț Muzeul Județean Botoșani Muzeul de Artă, Cluj-Napoca Complexul Muzeal „Iulian Antonescu", Bacău Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș Muzeul de Artă „Ion Irimescu", Fălticeni Muzeul Pomiculturii și Viticulturii, Golești Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, Baia Mare Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău Muzeul Național Tehnic „Dimitrie Leonida", București Muzeul de Istorie Turda Dr. Virgil Ștefan NIȚULESCU, Președintele Rețelei Naționale a Muzeelor din România.
Români uitați de guvernanți. Emil Ursu, director general: Nu suntem vizibili în campaniile electorale, dar asta nu înseamnă că trebuie să fim pedepsiți () [Corola-website/Journalistic/102449_a_103741]
-
Muzeul Județean „Ștefan cel Mare“, Vaslui Complexul Muzeal Județean Neamț Muzeul Județean Botoșani Muzeul de Artă, Cluj-Napoca Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, Bacău Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, Fălticeni Muzeul Pomiculturii și Viticulturii, Golești Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, Baia Mare Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău Muzeul Național Tehnic „Dimitrie Leonida”, București Muzeul de Istorie Turda Dr. Virgil Ștefan NIȚULESCU, Președintele Rețelei Naționale a Muzeelor din România.
Scrisoare pentru Grindeanu. "Munca lor este puțin cunoscută, însă este poate mai importantă decât a celor din alte domenii" by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/101176_a_102468]
-
finanțare pe noul Plan Național de Dezvoltare Rurală poate să fie activ în diverse măsuri - și aș menționa aici investițiile tinerilor fermieri, iar, cum spuneați dumneavoastră, domnule președinte, apicultura pastorală este cred că cel mai des întâlnită. Între cultura vegetală, pomicultură și apicultură trebuie să existe o corelare foarte transparentă și bine cunoscută, de la nivel central până la nivel local. De ce? Fiindcă se poate gândi strategic o astfel de măsură. Mai mult decât atât, cunoaștem directivele comunitare care vin cu o directă
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
din ce în ce mai mult promovat, fiindcă este un un produs care, iar vă spun, dacă un pic la nivel central și local ar fi centralizate și foarte atent gândite zonele, vetrele, modul cum se așază această strategie apicolă versus cultură vegetală și pomicultură, cred că, în continuare, am putea să spunem cu toată deschiderea că românul produce o miere ecologică. Și cred că ăsta ar trebui să fie semnalul pe care trebuie să-l dăm și cu care trebuie să intrăm în piața
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]