2,792 matches
-
e dor de Ochii ierbii-n rouă, De stropii Ploii cenușii... Mi-e dor de Foșnetul pădurii Cu frunza arămiu căzând, Mi-e dor de Dunărea ce-și varsă, Valu’n malul ei cel sfânt. Mi-e dor când Toamna poposește Cu gând incendiat, pământul Cu frunze galbene Căzute-n codru, Și-n holdă-i pârguit Tot fructul. Mi-e dor de Iarna sidefie Cu-albastru’zare Sau cu violet smălțat. Mi-e dor de Fulgii mlădioși Ce plâng metalic, cadențat
SONATA ANOTIMPURILOR de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377964_a_379293]
-
să înflorească. - În țări de gheață urgisita, Pe-același timp trăia cu el, Lapona mică, liniștită, Cu piei; pre nume - Enigel. De la iernat, la pășunat, În noul an, să-și ducă renii, Prin aer ud, tot mai la sud, Ea poposi pe mușchiul crud La Crypto, mirele poienii. Pe trei covoare de răcoare Lin adormi, torcând verdeața, Când lângă sân, un riga spân, Cu eunucul lui bătrân, Veni s-o îmbie cu dulceața: - Enigel, Enigel, Ți-am adus dulceața, iaca. Uite
TESTAMENT (EDIŢIA A II-A) – MARI POEŢI ROMÂNI TRADUŞI ÎN LIMBA ENGLEZĂ (1) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377927_a_379256]
-
-o de data asta, Fierarule! Am să te aranjez! - chicoti zgripțuroaica continuându-și dansul demențial. - Poate ești ne păruită, zise bărbatul și-și continuă drumul. - Unde te grăbești? Nu te atrage trupul meu feciorelnic!? - rosti țopăind spre poartă. Te rog, poposește o clipă în împărăția mea! Haide în curte, că tare drag îmi ești așa chipeș și puternic! - Să-ți smulg părul și să te pârjolesc pe foc, adăugă morocănos. Dintr-o dată simți că nu are control asupra picioarelor și se
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
cu gulerele ridicate, lipsiți de alte mijloace de protecție. Numai poetul Horia Zilieru avea umbrelă și am remarcat că nu a închis-o nici când ploaia s-a oprit. A purtat-o desfăcută și în fața statuii lui Eminescu, unde a poposit minute întregi, împreună cu poetul Emilian Marcu, pentru a aduce un binemeritat omagiu autorului versurilor pe care le declamă cu patos ori de câte ori are ocazia. A închis-o, mult mai târziu, după ce am străbătut aleile interioare și am făcut fotografii în apropierea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
Așa ceva n-o să găsiți în piață, Poemul vă va fi de ajutor! Dar sigur ca în orișice bazar Poemul poate fi și trist și rece Cu ”mărfuri” felurite și bizar Cum fantezia doar realu-ntrece. De-aceea pentru voi ce-ați poposit Prin micul meu modest, poem-bazar, Am un îndemn - fiți harnici la citit Efortul vostru n-o să fie în zadar! Referință Bibliografică: Bazar sentimental / Nelu Preda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1853, Anul VI, 27 ianuarie 2016. Drepturi de Autor
BAZAR SENTIMENTAL de NELU PREDA în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378036_a_379365]
-
funcțional, ci și la modă, evantaiul a fost, dintotdeauna, un accesoriu purtat de regine, aristocrate, burgheze, dar și de femeile obișnuite. Primele evantaie au apărut în Orient, în China. Importate și comercializate în Europa în jurul anului 1500, la Veneția, evantaiele poposesc apoi în Franța, la curtea Caterinei de Medici, fiind aduse aici de parfumierii italieni. Odată cu Revoluția Franceză, ce promova ca principale valori libertatea, egalitatea și fraternitatea, evantaiul decade din drepturi, pentru a fi readus în lumina reflectoarelor abia în 1829
EVANTAIUL – CULOARE, DANTELĂ ȘI ELEGANȚĂ ÎNTR-O BAGATELĂ PARFUMATĂ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378066_a_379395]
-
Acasă > Versuri > Spiritual > CÂND NU TE IUBEAM Autor: Dorina Stoica Publicat în: Ediția nr. 1356 din 17 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului când nu Te iubeam iubeam o floare cândva am iubit un copac apoi o mulțime de păsări poposite în sufletul meu la geam și-au făcut cuiburi a venit o furtună din senin au căzut cu pui cu tot că o pasare am suferit ce i-a păsat naturii ea nu are nici măcar un copil din flori când
CÂND NU TE IUBEAM de DORINA STOICA în ediţia nr. 1356 din 17 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376383_a_377712]
-
lumea alături de Domnia Sa. Astfel, o însoțim în călătorie în America de Nord, în câteva state: Carolina de Nord,Arizona, Florida, New Hampshire, în orașe precum Washington, New York, Chicago, Las Vegas, apoi ne minunăm de măreția naturii la Cascada Niagara, pentru ca apoi să poposim în Canada, unde concediul înseamnă, înainte de toate,„casa noastră de la munteˮ (pe care frumos o evocă în paginile sale o altă româncă stabilită în Țara Arțarilor, Milena Munteanu). Coborâm apoi, alături de Elena Buică și familia sa, în America Centrală și de
SCRIERILE ELENEI BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376393_a_377722]
-
două femei îl intrigau peste măsură, dar la întrebările insistente adresate soției, nu primise decât răspunsuri ambigue, care îl nedumereau peste măsură. Într-una din zile, când după masa de prânz se reuniră cu toții în salon la o cafea, Maria poposi cu privirea mai mult decât de obicei asupra fiicei, care se ... Citește mai mult În zilele ce urmară, atmosfera în casa Cernat se relaxă simțitor. Lea părea că dorește să se integreze familiei, dar progresele pe care se străduia să
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
două femei îl intrigau peste măsură, dar la întrebările insistente adresate soției, nu primise decât răspunsuri ambigue, care îl nedumereau peste măsură.Într-una din zile, când după masa de prânz se reuniră cu toții în salon la o cafea, Maria poposi cu privirea mai mult decât de obicei asupra fiicei, care se ... XX. DILEME ( FRAGMENT 25), de Silvia Giurgiu , publicat în Ediția nr. 2215 din 23 ianuarie 2017. - Vrei să intru în pat, lângă tine? întrebă Maria cu un licăr de
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
vremea sa renaștem un țipăt surd, tăcut. Pe care niciodată, voit, nu l-am pierdut. Topi-se-vor iluzii, rămână adevăruri, Pe răni prea supurânde, să nu mai punem săruri! În gara dintre clipe, cu degetele goale Să nu mai poposească trăirile duale! Să nu deschidem temple, cu pașii în pustiu, Nici lacrimi nu mai curgă, din cerul sidefiu, Pe masa din altare, să se picteze-n alb Lumin-a două umbre cu sufletul lor dalb. Referință Bibliografică: E vremea! Carmen Popescu
E VREMEA! de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375933_a_377262]
-
om regăsi vreodată-n cer, părinții mei fără liman? Într-un vertij cu mult mister sau este-o-nchipuire-n van? E bine-acolo între nori sau locuiți tot pământean? Sunteți o umbră? Sau culori? Sau oseminte-ntr-un ocean? Părinții mei, vă poposesc în sufletul fără ninsori. Cu frații mei vă împletesc Și vă-nvelesc cu țărm de flori. Mi-e dor, îmi este așa dor, căci vremile mă rătăcesc. V-aș căuta după zăvor, să vă sărut nepământesc. Noroc că timpu-i limitat
STYX de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375934_a_377263]
-
Acasa > Literatura > Copii > OMUL DE ZĂPADĂ Autor: Marioara Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Iarna cea multașteptată, Cu zăpadă încărcată, Poposește bucuroasă Și la noi, pe lângă casă. Mulți copii ne-am strâns grămadă, Facem un om din zăpadă, Bulgări mulți rostogolim, Cât mai mare îl dorim. Gogoloiul cel mai tare Pus e în loc de picioare, Corpul bătucit, apoi, Din alt mare bulgăroi
OMUL DE ZĂPADĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375944_a_377273]
-
expediții pe Nil doar însoțit de slugile de nădejde ale lui Asenath. Și ce mult îi plăceau băiatului aceste călătorii pe fluviu, câteodată lipsind de-acasă chiar și o lună. Aceste plimbări pe Nil mai aveau și menirea de a poposi pe anumite ostroave din Deltă, în care se știa că sunt gazele frumoase de vânat. Deși era atât de tânăr, lui Rameses îi plăcea nespus să întindă arcul și să ochească zglobiile gazele. Însoțit de servitorii lui Asenath, Rameses avea
FĂCLII PE NIL (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375997_a_377326]
-
scos din casă,Voioși în grup s-au aranjat,Un om de nea au ridicat.Zăpada este bogăție... XXI. OMUL DE ZĂPADĂ, de Marioara Ardelean, publicat în Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016. Iarna cea multașteptată, Cu zăpadă încărcată, Poposește bucuroasă Și la noi, pe lângă casă. Mulți copii ne-am strâns grămadă, Facem un om din zăpadă, Bulgări mulți rostogolim, Cât mai mare îl dorim. Gogoloiul cel mai tare Pus e în loc de picioare, Corpul bătucit, apoi, Din alt mare bulgăroi
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
am format, Pe el, așezată bine, Drept căciulă, oala-i vine. Ochii negri, rotunjori - Doi cărbuni ce dau fiori, Nasul lung și roșcovan Este-un morcovoi lungan. Gura mare, dragii mei, ... Citește mai mult Iarna cea multașteptată,Cu zăpadă încărcată,Poposește bucuroasăși la noi, pe lângă casă.Mulți copii ne-am strâns grămadă,Facem un om din zăpadă,Bulgări mulți rostogolim,Cât mai mare îl dorim.Gogoloiul cel mai tarePus e în loc de picioare,Corpul bătucit, apoi,Din alt mare bulgăroi.Iar mai
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
Acasa > Impact > Relatare > LEGENDA URIAȘILOR Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1500 din 08 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Legenda uriașilor Nu este vorba despre legenda chazarilor poposiți pe plaiurile carpatice, dunărene și panonice, după înfrângerea imperiului de pe Volga de către Bizanț și Rusia kieveană, în sec. X-XI d. Hr. Se spune că în urmă cu zeci de milenii trăia o specie umană care avea ceva ce nu s-
LEGENDA URIAȘILOR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376067_a_377396]
-
parfumuri din Ophir, unde plouă cu capete de îngeri pe biata lui frunte-n delir; deasupra lui este întotdeauna un cer pustiu peste care țipă albatroșii prigonind valurile care-au ucis toți corăbierii, pierduți, azvârliți printre stâncile legendare pe unde poposise Ulise la întoarcerea lui acasă la frumoasa Penelopă, câmpiile din elegiile lui cer jucăriile gloriei pe care nu le dorește; noaptea îngândurat și nebun printre ruine trece adesea scriind câte un poem pe pereții plini de păiejeni sau perorând efebilor
EREZIILE POETULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376057_a_377386]
-
om regăsi vreodată-n cer, părinții mei fără liman? Într-un vertij cu mult mister sau este-o-nchipuire-n van? E bine-acolo între nori sau locuiți tot pământean? Sunteți o umbră? Sau culori? Sau oseminte-ntr-un ocean? Părinții mei, vă poposesc în sufletul fără ninsori. Cu frații mei vă împletesc Și vă-nvelesc cu țărm de flori. Mi-e dor, îmi este așa dor, căci vremile mă rătăcesc. V-aș căuta după zăvor, să vă sărut nepământesc. Noroc că timpu-i limitat
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
vremea sa renaștem un țipăt surd, tăcut. Pe care niciodată, voit, nu l-am pierdut. Topi-se-vor iluzii, rămână adevăruri, Pe răni prea supurânde, să nu mai punem săruri! În gara dintre clipe, cu degetele goale Să nu mai poposească trăirile duale! Să nu deschidem temple, cu pașii în pustiu, Nici lacrimi nu mai curgă, din cerul sidefiu, Pe masa din altare, să se picteze-n alb Lumin-a două umbre cu sufletul lor dalb. Citește mai mult Fă iarna să
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
E vremea sa renaștem un țipăt surd, tăcut.Pe care niciodată, voit, nu l-am pierdut.Topi-se-vor iluzii, rămână adevăruri,Pe răni prea supurânde, să nu mai punem săruri! În gara dintre clipe, cu degetele goaleSă nu mai poposească trăirile duale!Să nu deschidem temple, cu pașii în pustiu,Nici lacrimi nu mai curgă, din cerul sidefiu,Pe masa din altare, să se picteze-n albLumin-a două umbre cu sufletul lor dalb.... XXX. POCALUL VIEȚII, de Carmen Popescu
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
Trag și eu de timp cât pot. Mi-e teamă și rușine încă de tine. Atunci, ca să nu-ți mai fie rușine, scoate-ți chiloțeii și cămășuța de pe tine, că nu mai este frig sub pled. Cu ajutorul meu, acestea au poposit pe jos, lângă pat. Privindu-i splendoarea corpului tânăr, frumos modelat, mă treceau fiori de plăcere. Mă gândeam că toate aceste frumuseți de-acum îmi aparțineau, erau la dispoziția dorințelor mele pentru totdeauna. Îi admiram pielea albă, coapsele și pântecul
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376066_a_377395]
-
în ultimii ani. - Nu te-ai plictisit de ea? - Ha, ha, ha. Cine se plictisește de libertate? Dacă l-aș cita pe Valentin, ar trebui să spun că eu sunt ca vânturile din largul mării. Se pornesc când vor și poposesc acolo unde găsesc să mângâie un suflet pribeag ce-și plimbă pașii pe nisipul umed al țărmului. - Nu știam că domnul Valentin are înclinații filosofice. - A fost profesor de filosofie în tinerețe, înainte de a se apuca de cârciumărit. - Frumoasă compatibilitate
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376615_a_377944]
-
de corcoduș roșu ce se vede și în parcurile noastre. Copacul are peste 800 de ani, ne spunea ea, mândra de legendele locului. Este atestat sigur în unele povești nordice din jurul anilor 1000 după Hristos când regele viking Jonescolden a poposit aici în jurul anului 1201. Aproape de tulpina copacului, în formă de inimă, un gărduleț viu din stejari scandinavi înconjura o lespede de piatră roșiatică. Cu litere argintii, sub numele celui ce a fost și va fi mereu în inima ei, erau
O LEGENDĂ NORDICĂ A IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376630_a_377959]
-
va naște urmașul lui Dracula! El va purta însemnele vampirilor, dar și pe cele ale muritorilor. Și nopțile trecură unele după altele, fără număr, fără șir. Cei doi erau fericiți și petreceau clipe minunate. Într-una din acele nopți senine poposiră pe o stâncă. Era o iarnă aspră cu un ger de crăpau pietrele, iar lupii urlau înfiorător. - Niciodată nu mi-am închipuit cum este să nu simți gerul! - zise Paloș. - Vezi ce minunată este lumea noastră? N-ai nevoie de
III. UN VAMPIR UNELTITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376638_a_377967]