3,816 matches
-
ce rai! " gândi ea - "voi sta aici puțin". Ea merse-nainte prin iarba care, caldă și mirositoare, îi gâdila corpul, s-aruncă în lacul limpede ca lacrima, a cărui apă o făcea mai să adoarmă, fugea apoi prin dumbrava de portocale, gonită de fluturi și albine... Era nebună, ca un copil rătăcit într-o grădină fermecată de basme. În urmă, văzând că soarele se-nclinase, ea se întoarse pe calea pe care venise, dar care fu spaima ei când nu văzu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Și ei înșii, îmbrățișați astfel, li se părea a repeta acea istorie antică, zilele întîie ale traiului din paradis... li se părea că îmbla, în asemenea primilor oameni, neconștii de plăcerile amorului, ca doi îngeri, prin umbra acelei dumbrave de portocale, că soarele luminează zăpada vergină a corpurilor lor, că, cu sufletul liber, cu inima vergină, nengreuiată de lumești dorințe, ei colindă grădina Edenului; singura lor plăcere: privirea frumuseții lumei și frumuseței lor. Și, dacă n-ar fi fost nimic să
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de conștiință de sine care - ar putea deveni cutezare - expresia lor e un ciudat amestec de vis și rațiune rece. S-apropie de fereastă și se uită în grădină jos la iarba moale, crescută în umbra virgină a copacilor, la portocale ce luceau prin frunze, apoi luă creionul și desemnă pe părete o portocală. Luă un papuc, îl puse pe masă și se uită la el - apoi deschise-o carte bisericească și pe un colț de pagină zugrăvi papucul. Și ce
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ciudat amestec de vis și rațiune rece. S-apropie de fereastă și se uită în grădină jos la iarba moale, crescută în umbra virgină a copacilor, la portocale ce luceau prin frunze, apoi luă creionul și desemnă pe părete o portocală. Luă un papuc, îl puse pe masă și se uită la el - apoi deschise-o carte bisericească și pe un colț de pagină zugrăvi papucul. Și ce profanație a cărților! Toate marginile erau profile de femei, popi, cavaleri, cerșitori, comedianți
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu argintul lor fiind, aruncîndu-se în brațele bulboanelor, apoi repezindu-se mai departe, până ce, suspinând, s-adîncesc în lac. În mijlocul acestui lac, care apare negru de oglindirea stufului și răchitelor din jurul lui, este o nouă insulă, mică, cu o dumbravă de portocale. În acea dumbravă este peștera ce am prefăcut-o-n casă, și prisaca mea. Toată această insulă-n insulă este o florărie sădită de mine anume pentru albine. Lucrez toată ziua câte ceva. Știi că-n tinerețea mea am fost sculptor
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cerească se deschise ochilor ei... D-zeule! ce rai! gândi ea. Ea merse-nainte prin iarbă, care, mirositoare, îi gâdila corpul, s-aruncă în lacul limpede ca lacrima, a cărui apă o făcea mai să adoarmă, fugea apoi prin dumbrava de portocale, gonită de fluturi și albine... Era nebună, ca un copil, rătăcind într-o grădină fermecată de basme. În urmă, văzând că soarele se înclinase, ea se întoarse pe calea pe care venise, dar care fu spaima ei când nu văzu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de conștiință, de sine care - ar putea deveni cutezare - espresia lor e un ciudat amestec de vis și rațiune rece. S-apropie de fereastă și se uită în gradină jos la iarba moale, crescută-n umbra virgină a copacilor, la portocale ce luceau prin frunze, apoi luă creionul si desemnă pe părete o portocală. Luă un papuc, îl puse pe masă și se uită la el - apoi deschise-o carte bisericească și pe-un colț de pagină zugrăvi papucul. Și ce
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ciudat amestec de vis și rațiune rece. S-apropie de fereastă și se uită în gradină jos la iarba moale, crescută-n umbra virgină a copacilor, la portocale ce luceau prin frunze, apoi luă creionul si desemnă pe părete o portocală. Luă un papuc, îl puse pe masă și se uită la el - apoi deschise-o carte bisericească și pe-un colț de pagină zugrăvi papucul. Și ce profanație a cărțelor bisericești! Toate marginele erau profile de femei, popi, cavaleri, cerșitori
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
bulboanelor în care se-nvîrtesc nebune, apoi repezindu-se mai departe, până ce, suspinând de satisfacere, s-adîncesc în lac. În mijlocul acestui lac, care apare negru de oglindirea stufului, ierbăriei și răchitelor din jurul lui, este o nouă insulă, mică, cu o dumbravă de portocale. În acea dumbravă este peștera ce am prefăcut-o-n casă, și prisaca mea. Toată această insulă-n insulă este o florărie sădită de mine anume pentru albine. Lucrez toată ziua câte ceva. Știi că-n tinerețea mea am fost la
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ce rai! gândi ea - voi sta aici puțin. Ea merse-nainte prin iarbă, care, caldă și mirositoare, îi gâdila corpul, s-arunca, în lacul limpede ca lacrima, a cărui apă o făcea mai să adoarmă, fugea apoi prin dumbrava de portocale, gonită de fluturi și albine... Era nebună, ca un copil rătăcit [rătăcind] într-o grădină fermecată de basme. În urmă, văzând că soarele se-nclinase, ea se întoarse pe calea pe care venise, dar care fu spaima ei când nu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
boier bătrân ședea pe divan și bea ciubuc. - Uite, tată, ce-am găsit în grădină, zise ea. Bătrânul mă dezmierdă și mă întrebă de știu să cânt. Știam să cânt, dar mi-era rușine... În sfârșit, știu că-mi dete portocale, că mă desculțai și-ncepui s-alerg pe divan[uri ]* de jur împrejur... Boierul zise-n glumă: - Vezi, fată, ce voinic a venit să te pețească... Vrei să iei pe Maria? - Mă-nsor, zic, am s-o iau desigur... După
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și perceput ca o fortăreață, mulțimea (devenită mai mult decât reprezentativă - se ajunsese la câteva mii de protestatari) a invadat clădirea: încăperile au fost devastate, au fost confiscate produse considerate a fi delicatese pentru acea perioadă (salam de Sibiu, cașcaval, portocale, banane) și aruncate pe geam spre a fi împărțite populației, într-un fel de „împărtășanie”. Apoi au fost distruse însemnele comuniste: a fost aruncat de la etaj și ars atât portretul lui Ceaușescu (gest perceput simbolic ca o ucidere în efigie
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
altă parte însă, în una dintre cărțile sale, acest autor enumeră o serie de falsificatori angajați într-o adevărată „campanie de măsluire a istoriei revoluției”, între care Ion Iliescu, Ion Cristoiu, Pavel Coruț, Sergiu Nicolaescu, Virgil Măgureanu, Silviu Brucan, Radu Portocală și mulți alții - unii dintre ei, deși susțin revoluția pură, sunt invalidați pentru că își arogă merite false, alții pentru că mizează pe teoria conspirației. Opinia lui Marius Mioc este detaliată în ceea ce privește deturnarea revoluției, după consumarea ei. El observă, de pildă, foarte
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
prezent în timpul evenimentelor din decembrie 1989, la care a asistat ca spectator empatic. Spre deosebire de majoritatea ziariștilor francezi care au văzut în revoluția română o impostură, un complot, o lovitură de stat (vezi în special cărțile semnate de Victor Loupan, Radu Portocală și Michel Castex), fostul ambasador consideră că în România a avut loc, totuși, o revoluție, chiar dacă aceasta a fost, ulterior, confiscată. Le Breton etapizează revoluția română în două momente: până în 22 decembrie (când a fost revoluție pură) și după 22
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
opinia lui Ceaușescu, străinii (maghiarii) infiltrați pe teritoriul românesc, apartenența etnică a pastorului reformat Lászlo Tökes constituind un pretext potrivit pentru a invada România. * În România - autopsia unei lovituri de stat - în țara în care a triumfat minciuna (1991), Radu Portocală pornește de la premisa că revoluția română a fost un amestec de fals și real, mai exact un „corolar al perestroikăi” (p. 11), România fiind de multă vreme un laborator pentru experiențele politice sovietice (încă din 1944, se presupune). Dacă francezii
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a Revoluției franceze (care aniversa 200 de ani în 1989) -, dezamăgirea lor a fost uriașă atunci când și-au dat seama că în decembrie 1989 a avut loc o lovitură de stat instrumentată de URSS. Căci aceasta este teza lui Radu Portocală: creierul loviturii de stat din România a fost Moscova (respectiv Mihail Gorbaciov), conspirația internă (a românilor) fiind doar simbolică. Autorul francez de origine română consideră că Gorbaciov a inițiat procesul politic al prăbușirii lui Ceaușescu încă din 1987, după revolta
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
-i pregătească pe români pentru o posibilă schimbare de regim (p. 16). Desigur, nu întreaga structură a Securității era pro-moscovită; existau două facțiuni rivale, clar orientate: una pro-sovietică, alta naționalistă (fidelă lui Ceaușescu tocmai pentru naționalismul megalomanic al acestuia). Radu Portocală susține însă că, de la un punct încolo, facțiunea pro-moscovită ar fi preluat controlul asupra celeilalte, cel mai probabil din 1987, după ce Gorbaciov s-a impus ca lider mondial absolut. Omul-cheie al loviturii de stat este considerat a fi Silviu Brucan
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
începutul anului 1989, URSS ar fi anunțat discret statele occidentale despre o probabilă schimbare a regimului din România. În septembrie 1989, la posturile de radio occidentale sunt prezentate textele anticeaușiste semnate de un așa-zis Front al Salvării Naționale - Radu Portocală presupune că textul fusese gândit și scris de aripa reformatoare, pro-moscovită, a Securității. Faptul care l-ar fi determinat pe Mihail Gorbaciov să inițieze înlocuirea echipei politice din România este discursul lui Ceaușescu la Congresul al XIV-lea, care a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pastorului anticeaușist au fost lăsați să protesteze până când mulțimea a căpătat un caracter multietnic, devenind apoi majoritar românească, fiind aptă pentru revolta propriu-zisă. Lászlo Tökes ar fi fost doar un pretext pentru stimularea și promovarea publică a unei revolte, consideră Portocală, întrucât pastorul reformat a fost arestat în 17 decembrie și eliberat în 22 decembrie (adică nu a mai fost necesar în desfășurarea propriu-zisă a evenimentelor). La început, Armata și Securitatea au evitat să utilizeze arme de foc, folosind tunuri cu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
p. 35). Armata, atrasă și ea, se presupune, în complot, folosește armele de foc în așa fel încât să facă starea de revoluție credibilă; și Securitatea a participat la represiune, dar într-o măsură mai mică decât Armata, afirmă Radu Portocală. Din 20 decembrie, presa occidentală este dezinformată programat și ritualic în privința victimelor, fiind lansată ideea de masacru și genocid. Încă înainte de 20 decembrie, posturile străine de radio răspândesc zvonul extinderii revoltei și în alte orașe ale țării, în scopul instigării
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
revoltei și în alte orașe ale țării, în scopul instigării românilor; s-ar fi mizat pe efectul special al unei benzi audio în care se auzea cum timișorenii îi înfruntau verbal pe soldați, care, mai apoi, începeau să tragă. Radu Portocală comentează: „Se aștepta ca românii să iasă în stradă și să-l huiduie pe dictator; era obligatoriu să aibă impresia că ei sunt la originea căderii lui și că tot ei sunt apoi aceia care-i aleg pe cei ce
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în protestatari, întrucât erau necesare victime. În 22 decembrie s-a înscenat sinuciderea generalului Vasile Milea: acesta ascultase docil ordinele dictatorului și acceptase ca armata să tragă în populație, așa încât Ceaușescu nu avea motiv să-l elimine; de aceea, Radu Portocală creditează ideea că generalul Milea a fost asasinat de facțiunea pucistă din Securitate, pentru a obține sprijinul armatei în momentul în care fostul ministru al Apărării devenea „martir” (pp. 71-72). Dar după anunțarea oficială a revoluției, ziua de 22 decembrie
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
acest lucru, în așa fel încât să se mai adune victime care să legitimeze „revoluția” și travaliul revoluționar al noii Puteri instalate. Însăși execuția lui Ceaușescu a fost montată, cuplul fiind ucis înainte de a se filma presupusa execuție (probabil, consideră Portocală, cei doi au fost împușcați după metoda rusească, cu un glonț în ceafă). Un loc aparte în lovitura de stat l-a avut Ion Iliescu: în studioul 4 al TVR, acesta are o atitudine de lider incontestabil, dând ordine, convocând
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a fost să îi furnizeze lui Ion Iliescu dosarele românilor din exil care coagulaseră în opoziție, acuzând regimul Iliescu de neocomunism. Apoi, alegerile din 20 mai au impus în mod legal echipa pro-Gorbaciov și anticeaușistă a FSN-ului. Iar Radu Portocală conchide amar: „Pentru prima oară în istorie, stăpânirea sovietică asupra unei țări este validată prin plebiscit de către un popor care își imaginează că a votat pentru libertate” (p. 154). Demonstrația pas cu pas a autorului francez de origine română are
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
acceptat să participe la o invazie militară; singurii care ar fi putut intra de facto cu trupe în România erau sovieticii, dar și aici există destule semne de întrebare. Supoziția asupra cazului Vasile Milea este confuză în versiunea lui Radu Portocală. După ce este anunțată sinuciderea acestuia în dimineața zilei de 22 decembrie, Ceaușescu îl cataloghează pe generalul Milea drept „trădător” și „sabotor”. Dacă Vasile Milea ar fi fost loial până la capăt lui Ceaușescu și întru totul obedient față de regim, în nici un
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]