5,260 matches
-
Plug320, Prin negura îngrozitoare trase Plugul vremurilor peste-Orașe Și toate Satele lor; peste Munți și toate Văile lor; Peste morminte și peșterile celor morți; Peste Planete 315 Și pește spațiile vide; peste soare și luna, stea și constelație. Apoi Urizen porunci și ei adus-au Sămînță Oamenilor. Sufletele Tuturor celor morți statura tremurînd naintea lui Urizen, Abia jelindu-se-n văzduhul tulburat. La Răsărit, apus și miazănoapte și miazăzi El dădu drumul căilor și Plugul sau îl așeza în colțul de la
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-antis = a patra parte, quattuor = patru); mai semnifică și "arc de cerc de 90°". 56 (ÎI, 35) Instruction conține atributele: faptul de a da învățătură, cunoaștere; faptul de a călăuzi, de a arăta calea, deci iluminare; faptul de a da porunci, sau de a da cunoașterea poruncilor, deci arătarea legilor. În "învățătură" sînt cuprinse cele trei sensuri: cunoaștere, iluminare, ascultarea legii. 57 (ÎI, 39) Tyburn: Loc al faimoaselor spînzurători din Londra, la nord de Hyde Park. Cum sugerează și numele (dial.
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
subiectul inteligibil, corespunzător legii morale pure care, pură fiind, nu ar avea de-a face cu nici un fel de conținut "subiectiv", caz în care nu ar mai lua forma unui imperativ categoric, pentru că ea nu ar mai avea cui să poruncească -, ci și subiectul empiric, încărcat cu fel de fel de porniri subiective (înclinațiile), și pentru că "procesul" conștiinței, socotit ca necesar, de vreme ce subiectul empiric impurifică legea morală, nu poate avea loc fără intervenția unei conștiințe morale absolute, Kant susține că principiul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
viitorul omului ar fi nesigur, dacă nu imposibil. Oricum, geneza flosofului este închisă într-un orizont cultural: apariția lui își are temeiul în achiziții culturale în sens larg: curajul gândirii, promptitudinea asumării responsabilităților mari, exercițiul marii justiții, "arta de a porunci", "amploarea voinței" ș. a. la care au trudit numeroase generații. C. Rădulescu-Motru adaugă la geneza "vocației" sale cauze "naturale", extraculturale. Dar închiderea genezei filosofului în orizontul cultural are o anume motivație, la Nietzsche: în stadiul mijlociu al creației sale, viața omului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
la legea lui Dumnezeu, nu ar fi decât "persoana primitivă", prin urmare, omul originar. Persoana nu este altceva decât forma de existență umană originară. Ea se păstrează pe sine ca atare în orizontul primei creații; este apoi neputincioasă în a "porunci" omului în orizontul celei de-a doua creații umane, a omului natural; își revine la statutul inițial odată cu recâștigarea legii divine, a justiției și binelui. Din perspectiva aceasta, acceptând și îndoielile formulate mai sus privind "realitatea" omului originar și a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Azucena, să o răzbune. Imediat copilul Contelui a dispărut din leagăn și deși de atunci nu s-a mai auzit nimic depre copil, bătrânul Conte a refuzat să creadă că acesta a murit. La moartea bătrânului conte, acesta i-a poruncit fiului său, Contele de Luna, să continue să o caute pe țiganca. Ferrando spune că, deși au trecut mulți ani de la întâmplarea relatata, el ar fi în stare să o recunoască pe țiganca, dacă ar avea șansa să o reîntâlnească
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
soluții... Țâr! Țâr! Telefonul. „Măi, tăticule, ați urcat cheresteaua pe munte? Uite, tocmai am vorbit cu marele șef, aveți undă verde. Să faceți treabă bună... Și repede... Hai să trăiești!” E și țepos, dar și blajin; ascultă de alții, dar poruncește și de unul singur; se uită cu Înțelegere la trecut, dar pândește și zorii viitorului; e cu inima la datul mioritic, dar și cu mintea la Europa În facere; respectă trecutul, dar construiește și noul; ascultă de cei bătrâni, dar
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
la unghii”, care „au luat de la țară câte ceva și despre domnie au ascuns”, de veneau la „divan, la domn, oameni de să jăluia de luările acelea”: „Cluceriu, când te-am trimis în țară cu slujbe, fiind cu boierie, dreptate am poruncit să faci au nedreptate și jafuri?” La încercările de justificare ale acestuia, că „un covor și niște tipsii și tingiri ce au fost luat mită, de au făcut nedreptate săracilor, zicea că le-au dăruit mânăstirii Strehaii”, Brâncoveanu ripostează cu
ANONIMUL BRANCOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285377_a_286706]
-
Archirie, sfetnicul împăratului Sinagrip, neavând copii, îl ia spre educare pe nepotul său, Anadan. Acesta, nerecunoscător și vrând să grăbească moștenirea, ticluiește o scrisoare către împărat în care îl arată pe Archirie ca trădător. Fără a sta pe gânduri, împăratul poruncește uciderea acestuia, zădărnicită însă de călău, care îl ascunde pe Archirie. La puțin timp, faraonul Egiptului îi cere împăratului să-i dezlege câteva enigme sau să-i plătească tribut. Ieșit din ascunzătoare, Archirie rezolvă enigmele (o cetate în aer, o
ARCHIRIE SI ANADAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285424_a_286753]
-
în care simbolul frunzei de smochin ne domină și ne subjugă. Blestemul lui Dumnezeu a funcționat și funcționează: "Iar lui Adam i-a zis: Pentru că ai ascultat de vorba femeii tale și ai mâncat din pomul din care ți-am poruncit: Să nu mănânci!, blestemat va fi pământul din pricina ta. În dureri te vei hrăni din el în toate zilele vieții tale! Spini și pălămidă îți va rodi, și tu cu iarba câmpului te vei hrăni. Întru sudoarea feței tale îți
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
răsărit; ceilalți din asistență trec În spatele lor. În această adunare de lume multă, femeile cântă un cântec ritual de jale, spun ei, pentru tânărul mort. E vorba de cântecul bradului pe care Îl redăm aici: - Bradule, bradule,/ Cin-ți-o poruncit/ De mi-ai coborât,/ De la loc de piatră,/ Aicea la apă./ - Mie mi-o poruncit/ Tinerel voinic/ Numit (numele propriu),/ Și el mi-o trimăs,/ Doi voinici din sat,/ Cu capu legat,/ Cu cârpe spălate,/ În lacrimi udate./ Și ei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
un cântec ritual de jale, spun ei, pentru tânărul mort. E vorba de cântecul bradului pe care Îl redăm aici: - Bradule, bradule,/ Cin-ți-o poruncit/ De mi-ai coborât,/ De la loc de piatră,/ Aicea la apă./ - Mie mi-o poruncit/ Tinerel voinic/ Numit (numele propriu),/ Și el mi-o trimăs,/ Doi voinici din sat,/ Cu capu legat,/ Cu cârpe spălate,/ În lacrimi udate./ Și ei mi-o plecat/ De la cântători,/ De dalbe zori./ Și ei mi-or umblat,/ Tot din
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Împotriva armatelor rusești: Magistratul (Sfatul orașului) i-a anunțat imediat pe cetățeni de o sărbătoare solemnă, mai apoi pe clerici să-l slăvească pe Dumnezeu cel Atotputernic În biserică, prin intonarea cântului ambrosian după cum e obiceiul. Breslelor li s-a poruncit ca În ziua următoare să Îmbrace zalele de fier și membrii să fie Înarmați sub steagurile fiecăreia dintre ele. Locul de adunare se afla În afara orașului, În Schutzenwerkstatt, unde se aruncau bile la țintă, jocuri la care participau și cetățeni
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de ață, l-a trimis să-l depene sau să-l desfășoare pe sub poalele cerului. Ariciul, socotind În mintea lui, că mai bine ar fi dacă ar fi pământ mai mult, a urzit o câtime mai mare decât i se poruncise (T. Pamfile, 1913, p. 22). Ariciul era voinic cu barbă mare când urzea Dumnezeu pământul și chemându-l să-i ție două ghemuri, unul de urzeală și altul de bătătură, ariciul s-a-nfiorat de fața Domnului, a scăpat un ghem din
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Universalismul mongol este afirmat răspicat în preambulul scrisorilor adresate de hani suveranilor străini: În puterea Cerului veșnic albastru, noi, hanul oceanic (stăpân atotputernic) al marelui popor întreg, porunca noastră...", astfel se adresa marele han Guyuk papei Inocențiu IV, invitându-l (poruncindu-i !) să i se supună și să se înfățișeze, în persoană, la curtea sa, pentru a i se închina! Toate popoarele lumii erau considerate a fi în stare de dependență față de marele han, prin hotărârea divinității, "voința Cerului veșnic albastru
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lui Batu, în 1257, și de dispariția lui Berke de la conducerea Hoardei de Aur, în 1266, s-a declanșat lupta pentru supremație între Toqtai și Nogai, cel care va domina regiunea de la Dunăre până la moartea sa, în 1299, acela ce poruncise până atunci în Bulgaria și ajunsese protectorul regelui Ladislau. Concomitent cu slăbirea puterii mongole, după 1290, regatul Ungariei traversează o perioadă de decădere până la alegerea lui Carol Robert. După 1279, la Severin, nu mai conduceau dregători unguri, iar o parte
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la asemenea deducții din scrisoarea papei Nicolae III adresată lui Filip, episcop de Fermo, la 7 octombrie 1279, în care este menționată reorganizarea Episcopiei cumanilor, sub numele de Episcopia Milcoviei. Ulterior, într-o nouă scrisoare din 1288, papa Nicolae IV poruncea unor călugări din Ordinul dominicanilor (predicatorilor) să acționeze pentru extinderea credinței catolice în mai multe regiuni de la răsărit de Carpați, printre care și în "țara valahilor", fără a oferi și alte amănunte. Declinul temporar al Hoardei de Aur, la sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a aruncat într-un grav conflict. Convingerile lui politice filopolone, rectitudinea patriotică, replicile memorabile în apărarea libertății țării provoacă suspiciuni domnitorului. Considerat un cărturar incomod pentru puterea filoturcă, „prea bun la voroave”, Constantin Cantemir, la sfatul vistiernicului grec Iordache Ruset, poruncește, în decembrie 1691, decapitarea cronicarului și a fratelui său, Velicico. Împreună cu scrierile stolnicului Constantin Cantacuzino, ale lui Nicolae Milescu și Dimitrie Cantemir, opera lui C. certifică existența umanismului românesc, în linia întârziată a latinismului european propagat spre estul continentului. Este
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
opera lui, era atras în această perioadă de științele oculte: alchimie, astrologie, oniromanție etc. Datorită anturajului francez, este probabil să fi învățat și franceza, pe lângă limbile orientale. În 1691, se afla în Iași, când tatăl său, îndemnat de frații Ruset, poruncește uciderea marelui cronicar Miron Costin și a fratelui acestuia, Velicico, ambii de orientare politică filopolonă. La moartea lui Constantin Cantemir (1693), C. are abilitatea de a prelua domnia, dar n-o poate păstra decât puține săptămâni. După eșec, revine la
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
al lui vodă Țepeș nu minte, pașă ! În fața lui Țepeș, Mândricel povesti totul. Apoi Își scoase pumnalul și și-l Înfipse adânc În inimă. Căzu cu brațele desfăcute, Încercând parcă să cuprindă tot pământul țării. Țepeș Îi sărută obrajii și porunci alor săi ca viteazul Mândricel să fie Îngropat cu mare cinste : În inima codrului, La poalele muntelui, Sub albastru cerului În murmurul apelor, Cum e drag voinicului. UN OSTAȘ DE-AL LUI ȚEPEȘ În timpul luptelor de hărțuială pe care le
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
iarăși : Câți soldați are el, cu toții ? Mai puțin cu unul... Și dacă vrei să știi câți i-au mai rămas, du-te de-i numără ! Turbat de mânie, sultanul strigă bătând din picior : Dacă nu vrei să spui, ghiaure, voi porunci să te spânzure. Aceasta este pedeapsa pe care o merită orice soldat care se lasă a fi prins de dușman. Văzând că n-o scoate la capăt cu amenințările, sultanul zise cu glas mieros : Ascultă, ghiaure, Îți dăruiesc viața, Îți
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
liber. Văzând Mahomed atâta curaj și credință, rămase gânditor, apoi, Întorcându se către pașalele din jurul său, zise cu Întristare: Dacă Țepeș ar avea o sută de mii de soldați ca acesta, de mult ne-ar fi gonit din Europa ! Mahomed porunci apoi să scoată pe soldat din fiare, Îi dărui o pungă cu bani de aur și-l lăsă liber. Soldatul trecu mândru printre șirurile de oșteni turci și se duse la ai săi. Cuvinte: lupte de hărțuială = luptele date de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Pletele Îi curg pe spatele Împlătoșat, ca valurile pârâului care Îi duce cine știe unde. Călărețul acesta este Ștefan cel Mare, voievodul Moldovei. Ce apă este asta ? Întreabă domnul Ștefan. E Putna, Măria ta - răspunde oșteanul din frunte. Mai mergem mult ? Cum poruncește Măria ta. Ajungând pe malurile Putnei, În dulcea și frumoasa Bucovină, Înconjurat de ostașii săi, viteazul domn se sui cu dânșii pe o muchie de deal. Porunci apoi la doi dintre arcașii cei mai voinici să-și Încerce puterea. Copii
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Ștefan. E Putna, Măria ta - răspunde oșteanul din frunte. Mai mergem mult ? Cum poruncește Măria ta. Ajungând pe malurile Putnei, În dulcea și frumoasa Bucovină, Înconjurat de ostașii săi, viteazul domn se sui cu dânșii pe o muchie de deal. Porunci apoi la doi dintre arcașii cei mai voinici să-și Încerce puterea. Copii, trageți! Astăzi vreau să mă-ntrec În arc cu voi, zise Ștefan. Voinicii Își pregătiră săgețile, Își Încordară arcurile cu putere și au tras. Săgețile lor se
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
orașul Istanbul a mistui = a distruge, a nimici MOȘTENIREA URMAȘILOR după Petru Dumitru Popescu Mihai Viteazul era domnul Țării Românești. Bucur, Radu și Cârlan erau trei ostași credincioși și viteji. Domnitorul a dat steagul Țării În grija lor. El le poruncește: Să nu Îl pierdeți niciodată În luptă! Suntem trei, Măria Ta. Dacă am să cad eu, zise Bucur, are să-l ducă Radu. Am să Îl port cu grijă, Măria Ta. Dacă o fi să mor, va fi al lui Cârlan
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]