77,188 matches
-
-mă ceva mai mult, cred că dl Iliescu are totuși dreptate: poate el voia să spună că orice condamnare în cazul revoluției din decembrie '89 e nedreaptă atâta vreme cât nu se sufla nici un cuvant despre piramida de ticăloși care au facut posibile barbariile. O piramidă ce are la bază miile de ofițeri ai armatei, miliției și securității (numai la Timișoara armata a tras nouăzeci de mii de gloanțe!), dar care la vârf trebuie musai să-l aibă pe dl Iliescu însuși! P.S.
Piramida fără vârf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17740_a_19065]
-
schimbat tactică. În loc să-i decapiteze, ei s-au străduit să-i seducă. Asupra celor care aveau căderea să distribuie certificatele de talent și să proclame ivirea unor noi stele pe firmament se concentra asaltul. Li se fluturau prin fața ochilor recompensele posibile (ranguri înalte de reprezentare, premii, enorme tiraje, flatări în presă, înlesniri considerabile materiale) în caz că nu se mai cramponează de baricada ostilă". Firește că și pe Negoitescu, "că omologat și ascultat șef din culise al opoziției cugetului", îl pîndea pericolul de-
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
duplicare, o clonă a celui interbelic, un fenomen de taratologie culturală"! Formule percutante, fără îndoială, dar sînt ele și adevărate? Sînt cel dintîi care măsor enormitatea întrebării, adică invocarea unui adevăr care, după ultimele teorii, nu există. Și totuși: e posibilă duplicarea în arta altfel decît la modul reproducerii mecanice? Este Nichita Stănescu o "clonă" a lui Ion Barbu? A cui "clonă" este Cezar Baltag? Am impresia că, aici, Cărtărescu, cel care a păstrat de-a lungul comentariului sau o măsură
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
întoarce niciodată, susține scriitorul, e ușoară că o pană, e o umbră lipsită de greutate, în care totul poate fi pus pe contul efemerității, în care trecătorul însuși joacă rolul unei circumstanțe atenunate. Pe cîtă vreme dacă ne imaginăm că posibilă eternă reîntoarcere, existentă devine povară fără măsură, ea ne apasă că un imens bolovan, căci fiecare gest și fiecare vorba vor fi reluate la nesfîrșit, într-un fel de ecou multiplicant care te amețește. Într-o asemenea lume nu ar
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
chirurg, el scormonește cu scalpelul în măruntaiele oamenilor, tot așa cum, cu o curiozitate de amant neobosit, răscolește "eternul feminin", căutînd neîncetat să cunoască natura umana prin aventuri cu cît mai multe femei. El trăiește în lumea în care reîntoarcerea e posibilă, în care totul poate fi oricînd reluat de la capăt, în care o femeie poate fi urmată de altă pentru că eroticul, precum orice altceva în acest univers, face parte dintr-o serie, e perfect repetabil. Și totuși, femeia cu care se
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
dimensiune care e chiar mai nepotrivită, pentru un personaj că Tereza. A trăi în altă țară, alături de alți oameni, cu alte obiceiuri decît cele pe care le știai, a te adapta înseamnă de fapt a recunoaște că există mai multe posibile trasee, că nimic nu e unic și irepetabil, ca tu însuți poți fi în mai multe locuri, împreună cu alte persoane, fără ca prin asta să distrugi ce ai lăsat în urmă, să atentezi la integritatea vreunuia dintre elementele cuprinse în seria
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
vieții, literaturii și politicii lui C.D. Gherea, socotite tot atîtea erori. Eroarea vieții lui provenea din tăinuirea originii mozaice, reflex al unei hărțuieli interioare (împrejurările au jucat și ele un rol), sursa a unor contradicții ale personalității sale. Principala contradicție, posibilă, crede Aderca, provine din situația lui Gherea; existența burgheza pe care o duce concesionarul restaurantului din gară Ploiești (pui alintat al oligarhiei), de o parte, teoretician al socialismului, contestatar al burgheziei, pe de altă parte. ăEroareaă criticului literar (compensație în
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
absența dimensiunii democrației în România. Ar fi, de s-ar trage această încheiere, o judecată pripită și neadevărata. Democrația și libertățile individuale erau realități indubitabile, dar, aș spune relativizant, imperfecte. Pentru că dacă excludem din ecuație modalitatea consultării electorale (dar e posibilă o astfel de eliminare integrală?), democrația a fost o realitate înfăptuita. Parlamentul funcționa după toate standardele internaționale, legile erau dezbătute, interpelările guvernului (evident, si răspunsurile acestuia) se produceau în toată libertatea." Unde sunt parlamentarii și ziariștii de altădată? Intelectual autentic
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
nu prea există cine să-i acorde un minim ajutor medical. * Cu prilejul meciului din Giulești, s-a văzut că un medic, cel al echipei Rapid, habar n-avea cum trebuie acordat primul ajutor în caz de stop respirator unui posibil pacient, pacient care, la drept vorbind, din posibil a devenit pacientul, pur și simplu. Cînd în joc e o viață de om, medicul care ajunge să simtă asta ca atare nu se mai poate împiedica în idei de genul se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
democratic. Putem identifica, în principiu, patru tipuri de situatii potențial conflictuale din punct de vedere etnic: 1. clivajul etnic: două etnii trăiesc în teritorii care pot fi delimitate, ca de exemplu Cehia și Slovacia. În acest caz diviziunea pacifista este posibilă. 2. încercuirea etnică: o etnie este încercuita de populația majoritară (de exemplu maghiarii în Transilvania). În acest caz împărțirea teritorială este imposibilă. 3. interpretarea etnică: grupuri etnice aproximativ egale se află în imposibilitatea obiectivă de a trasa frontiere de recunoaștere
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
de Molière aduce în prim-plan interpretarea pe text a regizorului Alexandru Dabija, extrem de interesantă și deschizătoare de perspective surprinzătoare: amplificarea personajului feminin principal Agnès pînă la cifra șase încearcă o ipostaziere a femeii în relațiile cu bărbatul, o ipostaziere posibilă în această proiecție masculină. Cetatea soarelui este primul spectacol, o utopie în text, care a dat viața unui proiect ce părea... o utopie: Teatrul Act. Se întîlnesc din nou pe scenă și la cîrmele acestei curajoase instituții Marcel Iureș și
Stagiune în regres by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17750_a_19075]
-
toată lumea Le cri du caméleon, am regăsit în DaDaDans. Totul este lucrat pînă la cele mai mici detalii, fără cusur. Spațiul propus de scenografa Lia Mantoc, și el în spirit dada, dar și ca un semnal de alarmă la o posibilă alienare la acest sfîrșit de secol, este concretizat în două cuști stilizate care țin în prizonierat două cupluri. Al cincilea personaj este, de fapt, provocarea, factorul de dezechilibru, tentația, gustul teoretic al plăcerii, al nonconformismului nu într-o formă de
O altă generatie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17768_a_19093]
-
i s-a dat suficientă atenție - cu opt române: Vântul sau țipatul altuia, Aripile arhanghelului Mihail, Apocalips amânat, Ultima biserică, Muntele viu, Ritualul nopții, Ultimul om și Morminte străvezii. Despre Mircea Cărtărescu se vorbește - pe bună dreptate - că despre un posibil candidat la Premiul Nobel. Despre Dan Stâncă n-ar scrie nimeni că merită acest premiu - deși candidatura lui ar fi la fel de îndreptățită - decât riscând să stârnească zâmbete ironice. Carte este explicația acestei diferențe de tratament? Mircea Cărtărescu face parte dintr-
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
de discretă și de sublimata, încît devine mai curînd o chestiune de tehnica literară, în măsura în care ea instalează în carte o anumita atmosferă, prielnica evocării și întoarcerii în trecut. Reverii strict puse la dispoziția autoarei nici nu ar fi cu adevarat posibile, căci prințesa la a cărei naștere s-au tras 21 de salve de tun e învățată de mică să facă totul pentru alții, nu pentru ea însăși. Anticipînd curiozitatea cititorilor săi americani, Domnită Ileana se întreabă: "ce e o prințesă
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
Al. Cretzianu, Gh. Niculescu-Buzesti, Const. Visoianu, Grigore Gafencu, care și-a făcut ascultat punctul de vedere la Conferința de pace de la Paris. Avea și fonduri, provenite, toate, din depozitul de bani trimis, prin 1944, de Mihai Antonescu pentru finanțarea unei posibile imigrații politice românești. Al. Cretzianu, ca funcționar la Externe și ambasador, a știut cifrul depozitului și, de prin 1946, l-a scos, folosindu-l. Cînd a ajuns în exil generalul N. Rădescu, Mihail Fărcăsanu, Emil Ghilezan etc. nu au fost
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
aceste articole realizezi instantaneu preocupările, durerile, năzuințele exilului politic românesc care reprezenta, atunci, după unele aprecieri, vreo două milioane de persoane. Că unii dintre aceștia, mai ales din a doua generație, s-au asimilat, prin metisaj, în locurile unde trăiau, e posibil și normal. Dar cei mai multi și-au purtat, cu dîrzenie și distincție, romanitatea, militînd pentru împlinirea idealurilor. O vreme, acesti exilați politici mai speraseră, naivi, în intervenția anglo-americanilor în Europa de centru și de est pentru a pune capăt subjugării țărilor
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
susții că se lucrează! Situația de la Tepro Iași, atât de mediatizata, conține toate elementele invocate până acum, plus unul extrem de agravant: iresponsabilitatea politicienilor care, de dragul declarațiilor populiste, riscă să distrugă și brumă de gesturi sănătoase făcute până acum. Ele sunt posibile pentru că ticăloșii care au gândit actuala constituție s-au ferit că dracul de tămâie să spună că în România proprietatea privată e garantată. Or, când e s-o ocrotească, o fac așa cum i-a învățat tătucul lor Stalin. Amestecul brutal
Omul, anexa sculei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17776_a_19101]
-
întregul personal al acestuia, și echipa trimisă de Mihai Oroveanu de la Oficiul Național de Expoziții. Întreaga muncă organizatorică și administrativă, de la pregătirea propriu-zisă a spațiilor și pînă la amenajarea expozițiilor, precum și coordonarea practică a întregii acțiuni, n-ar fi fost posibile fără implicarea lor directă alături de artiștii care s-au transformat și ei, pentru cîteva zile, în actori ai unor acțiuni brute. Pentru că în afara părții spectaculoase a unei asemenea participări, în afară ceremonialului final care se oferă publicului, o expoziție are
Bienala de la Venetia (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17787_a_19112]
-
de odinioară în critica literară europeană, la ceva timp și după aceea, s-a dovedit sterilă până la urmă, căci personajul, ca entitate sau actant epic, indiferent cum este - static sau în mișcare, trebuie să-și califice identitatea prin trei căi posibile. Una, și cea mai importantă, dacă nu suverană, este „calea regală” a prozatorului. Alta, a personajului însuși. A treia - a celorlalți consorți ori competitori la definirea epicului. Ba s-a mers până acolo, încât după 1950 (în Franța) s-a
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
că acuzator principal, si eroul, Don Juan însuși, cel care își va primi pedeapsă pentru faptele sale. Acest dispozitiv triunghiular minimal, ca să rămînem în limitele vocabularului structuralist, determină un triplu raport de reciprocități. Cu alte cuvinte, există mai multe combinații posibile și relaționări ale celor trei invariante, ceea ce asigură o anumita vitalitate a mîțului, mobilitatea să. Această elasticitate bazată pe doar trei elemente este cea care explică de ce mitul lui Don Juan are longevitatea de care vorbeam mai sus. O bună
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
sale românești. M-am străduit a-l înțelege și de astădată, de a-l scuză măcar parțial... În atari condiții s-a produs "revoluția de palat" de la Contemporanul - ideea europeană, al cărei rod îl reprezintă "seria nouă" a periodicului. Dincolo de posibilele amendări urmărite (publicația urmase un drum tot mai intemporal-doctoral, ajungînd a fi acaparata de studii de specialitate, cu o adresă foarte limitată uneori), această schimbare oglindește, într-un mod indenegabil, si reorientarea directorului sau, care s-a aliniat fățiș grupării
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
o parte, bugetul enorm alocat propagandei, informație computerizată la zi, festivaluri, colocvii, acapararea de mass media occidentale, legături întinse, subtile și profitabile, în parlamente, la somități, în comisii și comitete, cultivarea tradițiilor habsburgice, afirmarea răspicata de neadevăruri în toate tribunele posibile. De cealaltă parte - un articol ezitant, semnat de Ștefan Păscu, trecut printr-o sută de lentile aburite până ce devenea un sfârâiac. Sau o replică redactată în cabinete oculte și semnată de nefericitul Pompiliu Marcea. Ei - cu Europa, cu America și
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
fel concepută, încît devine ea însăși text. Dispunerea în pagina, prin sugestiile pe care le conține, are un aport considerabil în valorificarea versurilor. Cel mai grăitor exemplu îl constituie poemul În tine te prăbușești, unde grafia absolvă monorima de o posibilă bănuiala de facilitate. Volumul îmi pare o reușită. Cu Vedere periferica, Monica Rohan, pe lîngă faptul că știe să atragă în mod inteligent privirea cititorilor (cumpărătorilor!), știe să le bucure și "ochiul lăuntric". (Monica Rohan - Vedere periferica, Ed. Hestia, Timișoara
A privi, a scrie by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17830_a_19155]
-
forme tradiționale abil împrospătate (Vasile Timiș), eclectism stilistic programat (Mauricio Kagel, Bernd Alois Zimmermann) muzici de o înaltă spiritualitate (Sofia Gubaidulina, Olivier Messiaen, Ștefan Niculescu) și o singură piesă integral electronică (Maia Ciobanu). Și cu această nu am epuizat toate posibilele panoramari. Pentru a prinde viață textele și-au găsit interpreții dedicați dotați cu tehnică solidă și cu muzicalitate pe măsură. Și aici a intervenit principiul diversității: în concertele-maraton s-au succedat formații și maniere interpretative diferite: abstracției rezervate a lui
Tot despre pluralism by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17850_a_19175]
-
Todorov vin din același spațiu, operează cu retorici compatibile, sînt sensibili la aceiași factori sociali, percep aceleași evenimente din lumea europeană contemporană. Besançon, însă, spre deosebire de Todorov, lucrează mai aplicat istoric, si astfel implicit mai nuanțat, mai atent la detalii și posibile contrargumente. Și nici nu mi se pare tot atît de înclinat spre un moralism oricît de fin sau de subtil, că autorul Abuzurilor memoriei. Într-o manieră foarte explicită, Todorov pleda pentru o universalizare a problemei răului, în sensul unei
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]