3,622 matches
-
propriului apartament. De data aceasta, suferind de o stranie claustrofobie, parcurgând la întâmplare autostrăzile ce-l scot departe de tumultul down-town-ului, el dă frâu liber obsesiilor ce-l macină. Capitolul poate fi citit și ca o cartografiere psihologică a umanității postbelice, a unui Los Angeles prins necruțător în gheara mașinismului și a tehnologiei, un Los Angeles ce se zbate în nimicnicia luminii neoanelor și în veselia deșucheată a umanității reduse la o existență larvar-instinctuală: Am apucat-o la dreapta, pe bulevardul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
tradiției sale, organizațiilor de femei de pe toate continentele pentru a contribui la vindecarea rănilor rămase de pe urma operațiunilor militare și în scopul apărării valorilor democrației. Împreună cu reprezentantele femeilor din 44 de țări, delegația română a luat parte la primul Congres internațional postbelic al femeilor, de la Paris (noiembrie 1945), convocat la propunerea femeilor franceze, în frunte cu Eugenie Cotton, și a votat pentru înființarea Federației Internaționale Democratice a Femeilor (F.I.F.D., 1 decembrie 1945). Marea majoritate a delegatelor din România erau însă activiste ale
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Rădulescu, Fazekas și Bârlădeanu, Însă restul au În spatele lor o Îndelungată viață În partid. Gheorghe Apostol, Alexandru Drăghici, Chivu Stoica, Alexandru Moghioroș, Emil Bodnăraș, Petre Borilă au fost toți tovarăși apropiați ai lui Gheorghiu-Dej, Împărțind cu el diferite experiențe antesau postbelice. Ca și Gheorghiu-Dej, primii patru nu aveau pregătire universitară și nu este nici măcar sigur dacă au reușit să Își Încheie educația elementară. Toți au fost muncitori Înainte să se Înscrie În partid. Borilă și Bodnăraș au absolvit amândoi școli militare
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
asociativă, o irepresibilă înclinație spre mânuirea ludică a limbajului (cu rezultate frizând uneori verbigerația mecanică, subordonată performanței ritmice sau eufonice gratuite, iritantă poate, dar ajungând nu o dată în vecinătatea procedărilor avangardiste sau a tehnicii comicului absurd) au individualizat poezia lui postbelică, inclusiv pe cea „de comandă”. Poetul a dobândit în peisajul literar al epocii un loc distinct, de meșteșugar iscusit și agreabil al cuvântului, factor de relativă intelectualizare și rafinament al versului într-o vreme când dogma oficială în materie de
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
sau expresii autentice. La modul minor, dar cu, deseori, aceeași abilitate, vervă și inventivitate prozodică și lexicală, procedarea a fost reluată și în volumele pentru copii (ciclul Bondocel ș.a.). De fapt, poetul a dus, de-a lungul celor două decenii postbelice, o „viață dublă”. Masivul volum antologic postum Zodiac, apărut în 1973, însoțit de o pertinentă prefață a lui Mihai Gafița și reunind cicluri inedite, scrise de-a lungul anilor (unele poeme fuseseră totuși publicate răzleț, în periodice), a revelat un
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
România literară”, „Luceafărul”, „La Roumanie d’aujourd’hui” ș.a. Semnătura consacrată va fi F. Brunea-Fox (aluzie la producătorul de jurnale de actualități), cu variante prescurtate: F. Br., F. Br. Fx., fx. ș.a. Folosește pseudonimele Fox, Mac, Pan, Potomac. În anii postbelici, își asigura existența prin traduceri din franceză și engleză (literatură, eseistică, pedagogie), uneori în colaborare cu soția sa, Lisette Daniel-Brunea. Revine târziu în presă, când rolul reporterului se va estompa în favoarea memorialistului. Scrisul pe care l-a desfășurat peste o
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
s-a ilustrat cu lucrări de dimensiuni, forme și valori diferite, în registre variate ale scrisului și ale cercetării literare. Bibliografia sa înregistrează, pentru anii de formație, în primul rând rezultatele muncii de editor. Lui i se datorează primele ediții postbelice de popularizare a unor corpusuri de literatură populară (de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea) de Grigore G. Tocilescu (Balade și doine), Artur Gorovei (Cimiliturile românilor), G. Cătană (Povești poporale din Banat) și ediția studiilor
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
asemănări ori filiații stă valoarea poeziei lui, ci în originalitatea extrem de rafinată a „formulei”. În pofida „modestiei” aparente, a caracterului „insignifiant” , așa-zis mărunt, anodin și intimist al tematicii, a candorii angelice a liricii sale, B. ocupă în tabloul poeziei românești postbelice un loc important. Excelența versificației, frumusețile lexicului, consistența imaginii nu explică în sine și întru totul importanța incontestabilă a poetului. La originalitatea și valoarea liricii sale participă substanțial inteligența temperatoare a hedonismului pătimaș, autoironia, „parodia” omniprezentă și afectarea hâtră, candoarea
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
ar fi, dimpotrivă, unul dintre pionierii postmodernismului literar românesc. Dincolo de plauzibilitatea uneia sau alteia dintre „etichetările” posibile, astfel de dezbateri nu fac decât să ateste, din nou, importanța operei scriitorului. Prima carte, Francisca, e un roman-cronică al unor transformări sociale postbelice și a fost remarcată la vremea apariției datorită viziunii novatoare în care trata subiecte ce în epocă se bucurau în mod curent de abordări convenționale; acuzată ulterior de conformism conjunctural față de „comandamentele” impuse de politica de dirijism cultural a oficialității
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
același timp, satiră anti mic-bugheză (un fel de Bouvard et Pécuchet autohton), marca evoluția către postmodernism. Personajul Grobei, „om mărunt”, funcționăraș obscur, transfigurat de descoperirea unei bizare vocații, e o figură singulară, una dintre cele mai frapante ale prozei românești postbelice. „Poemul epic” - de fapt, romanul - Drumul la zid (1984), care mobilizează din nou motivele autorului pe trama crizei existențiale a unui tânăr, Castor Ionescu - un „om mărunt” gogolian, înfățișat ca „simbolul luptei purtate în numele vieții și al cunoașterii de sine
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
pentru acest lucru, și ar trebui urgent pus la loc! Vladimir Tismăneanu: Eu nu mi-l amintesc, data viitoare când mergem la Arad trebuie să-l văd. Mircea Mihăieș: Nu ai cum să ți-l amintești, pentru că are o istorie postbelică extraordinar de dramatică. A fost pus mai Întâi În cazarma din Arad, fiind practic inaccesibil populației civile. După ’90 a fost luat de acolo și adus În oraș, dar este arestat la modul cel mai concret, fiind plasat În spatele unor
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
de oportunism politic, de resentiment În raport cu unii dintre prietenii săi care au reușit. Un coleg de facultate s-a Întâmplat să fie, de pildă, un poet mai talentat decât el - Sebastian Reichmann, pe care doi dintre marii poeți ai României postbelice l-au prețuit În cel mai Înalt grad, ceea ce nu s-a Întâmplat În cazul lui Vadim Tudor. Probabil că s-ar putea să fie și acesta un motiv. Mă gândesc la Miron Radu Paraschivescu, care l-a publicat la
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
la A. l. și a. Încheierea primului război mondial fusese încununată de realizarea unității naționale. Totodată, se înfăptuise reforma agrară, cea mai importantă din sud-estul Europei, și se democratizase sistemul electoral, prin legiferarea votului universal. Noile realități economice și politice postbelice au condus la o emancipare a păturilor largi ale populației care, datorită dezvoltării învățământului, manifestă o mare sete de cultură. Are loc o reorganizare a presei literare ce urma să se adreseze acum și provinciilor până mai ieri înrobite. Alături de
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
al unei discipline care, sub raport doctrinar, ar putea fi numită de grup. Firește, nu Sevastos este acela care elaborează liniile mari ale strategiei, ci G. Ibrăileanu, M. Sadoveanu și mai ales M. Ralea, adică eminența cenușie a „Vieții românești” postbelice, al cărei program canalizează mai bine democratismul și liberalismul inițial. Orientarea politică a A. l. și a. o urmează pe aceea a revistei ieșene și a ziarului „Adevărul”, unde M. Sadoveanu va deveni director în 1936. Campaniile antilovinesciene și mai
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
adversarilor formali, În contracararea neoizolaționismului celei mai mari puteri a lumii și În promovarea noilor standarde de consultare și cooperare Între membrii săi. Toate aceste elemente sunt fundamentale pentru securitate și prosperitate În Europa, chiar și În absența amenințării sovietice postbelice (Wörner, 1991). NATO se Înscria astfel În tendința generală de a promova valorile și normele democrației liberale În fostele state comuniste. Departe de a fi irelevantă În acest scop, alianța era necesară pentru a Împiedica Europa, mai mult ca niciodată
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
crimă organizată. De asemenea, amenințările actuale de securitate sunt strâns legate de pericolul proliferării armelor nucleare și de distrugere În masă, ca urmare a acțiunilor unor „state-bandit” sau ale unor actori de tip non-statal, precum rețelele teroriste internaționale Complexitatea lumii postbelice a indus necesitatea diversificării cadrului teoretic al domeniului relațiilor internaționale, prin consolidarea paradigmelor liberală și postmodernistă cu precădere. Noile conceptualizări ale securității, datorate Școlii de la Copenhaga sau, mai general, grupului de cercetători care activează În jurul lui Barry Buzan de mai
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
umplut de SUA. Sistemul internațional devine unipolar; subsistemul sud-est european, de asemenea. Mai mult decât atât, o serie de dezvoltări teoretice din domeniul relațiilor internaționale În ceea ce privește abordările asupra securității ale Școlii de la Copenhaga, susținute de normele și instituțiile ordinii mondiale postbelice, au determinat o serie de schimbări majore În conceperea și gândirea politicii de securitate națională a României. Acestă perioadă se Împarte În două etape de referință: prima dintre acestea se Întinde până la jumătarea anilor ’90 și este caracterizată de o
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În fața „pericolului occidental”. Strategia de securitate națională elaborată În 1991 de către autoritățile române sub titlul de „Concepția privind securitatea națională a României” este una care, În mod evident, eșuează În a se adapta noilor realități internaționale și strategice din lumea postbelică. Atât acest document, cât și cel care i-a urmat, „Concepția integrată privind securitatea națională a României”, adoptat În aprilie 1994 de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) sunt documente construite În acord cu logica neorealistă tipică a Războiului
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
a urcat la treapta de marmoră a stilului nou, zveltă și tristă ca o apă sublunară.” Sigur, în lirica de început se regăsesc toate stereotipiile verbale și imagistice specifice vârstei (aproape infantile), dar și climatului literar, matricelor formative ale anilor postbelici din Transilvania. Se practica atunci un neosămănătorism aproape agresiv, Lucian Blaga fiind (alături de câțiva, puțini) doar o excepție. Mai apoi, însă, cizelând cu migală versul, dar, mai ales, conferindu-i o dramatică încărcătură emoțională prin presentimentul iminentei morți, B. reușește
BOLDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285803_a_287132]
-
prin comentarea situațiilor metaforizante și prin frecvența enunțurilor reflexive în general, și un roman-eseu. În subtext, un roman polemic. Nedeclarat și, aproape sigur, neintenționat, meditația pe tema fugii devine o replică la o idee ce traversează ca laitmotiv proza narativă postbelică a lui Mircea Eliade. Tema fundamentală a eposului eliadesc este căutarea libertății, și din toate experiențele personajelor angajate în această căutare rezultă că adevărata libertate nu poate fi decât interioară. Doar pe aceasta n-o poate răpi nimeni și nimic
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
a fost cercetător științific la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Republicii Moldova. A fost și secretar al Uniunii Scriitorilor de la Chișinău (1986-1987). B. s-a dedicat, mai întâi, activității de critic literar, scriind despre lirica basarabeană postbelică: Poezia meditativă moldovenească (1977), Poemul moldovenesc contemporan (1981). Studiul pe specii a fost completat cu studiul înrâuririlor folclorice (Poezia și folclorul: puncte de joncțiune, 1987) sau al unor circumstanțe istorice determinate (Prezenți în front, 1985). Autoarea plătește un anume tribut
BOTEZATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285838_a_287167]
-
de dinaintea nașterii lui Iisus se plimbă cu pași obosiți și rari, apăsați de tristețea de a nu-l fi cunoscut pe Mântuitor. Impresia profundă produsă de aceste volume, care marchează unul dintre cele mai importante momente ale istoriei poeziei românești postbelice, provine, în bună măsură, din suflul elegiac al viziunii lirice, în care neliniștea ontologică (Imn către neliniște), filtrată de o conștiință bine cumpănită, își face din timp ecranul metafizic pe care sunt proiectate marile întrebări existențiale. Timpul se constituie, de
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
își construise un stil al personalității și se identificase, în cele din urmă, în viață și poezie, cu el. A. E. Baconsky rămâne prin modul de a fi și de a scrie una dintre figurile cele mai originale ale literaturii postbelice. EUGEN SIMION SCRIERI: Poezii, București, 1950; Copiii din Valea Arieșului, București, 1951; Să dăm poporului muncitor produse de bună calitate (în colaborare cu I. Dragomirescu), București, 1951; Constructorii vieții noi (în colaborare cu M. Sadoveanu, Maria Banuș, E. Camilar ș.a.
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
Istorie și Teorie Literară al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Și-a luat doctoratul în filologie la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași (1998). B. este autoarea volumelor Creație și atitudine (1986) și Dinamica sacrului în poezia română din Basarabia postbelică (2000). Vădind preferință pentru lirica modernă, o comentează inteligent, nuanțat, în formulă eseistică și cu o terminologie discret universitară. SCRIERI: Creație și atitudine, Chișinău, 1986; Căutări și realizări în poezia basarabeană contemporană, Iași, 1998; Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări
BANTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285608_a_286937]
-
română din Basarabia postbelică (2000). Vădind preferință pentru lirica modernă, o comentează inteligent, nuanțat, în formulă eseistică și cu o terminologie discret universitară. SCRIERI: Creație și atitudine, Chișinău, 1986; Căutări și realizări în poezia basarabeană contemporană, Iași, 1998; Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări (în colaborare), Chișinău, 1998; Dinamica sacrului în poezia română din Basarabia postbelică, pref. Constantin Ciopraga, București, 2000. Repere bibliografice: Dan Mănucă, În consonanță cu normele literare românești actuale, „Limba română” (Chișinău), 1998, 3; Constantin Ciopraga, Prefață la
BANTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285608_a_286937]