2,303 matches
-
partidelor politice există într-un anumit mediu social-politic, economic, cultural, partidocrația presupunând subordonarea întregului social și a celorlalte părți (statul, societatea civilă, indivizii etc.) partidelor politice. De aici, "deficitul democratic", funcționarea aleatorie a partidelor și politicianismul endemic. Dar, în România postcomunistă ne confruntăm nu numai cu un deficit democratic, ci și cu unul ideologic. Personal, văd deficitul ideologic în dublu sens. Unul, curent invocat, se referă la faptul că partidele și unii oameni politici români nu cunosc suficient și nici nu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a gândirii în relațiile acesteia cu lumea. În felul acesta, poziționând ideologicul în propriul său eco-sistem gândirea și ipostazele acesteia -, putem căpăta șansa unei înțelegeri, din interior, a circuitelor și scurtcircuitelor dintre partide și ideologii, inclusiv a celor din România postcomunistă. Concep ipostaza protologicului ca fiind cel mai vechi strat al gândirii umane ce acumulează și stochează forme și procedee ale gândirii naturale, neseparate de acțiunile concrete. Ipostaza protologică este nivelul logicului implicit, spontan, ante-teoretic, în care omul rezolvă problemele curente
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
la rândul său, gama celorlalte ipostaze ale gândirii mai sus invocate. Cu un asemenea nou concept al ideologicului cred că s-ar putea realiza analize mai profunde și (auto)evaluări mai lucide privind deficitul ideologic și partidocrația, inclusiv în România postcomunistă și, mai ales, s-ar putea încerca strategii educaționale pentru controlarea și diminuarea acestora. De aceea, consider că noul concept al ideologicului "bine temperat" poate servi drept instrument analitic și test al rezonabilității partidelor, ideologiilor și oamenilor politici. Ideologicul "bine
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
oamenilor politici. Oricare dintre acestea pot fi evaluate, din punctul de vedere al rezonabilității, prin filtrul ideologicului "bine temperat" și plasate pe o scală, între realism-nonrealism, rațional-nonrațional, moral-imoral. "Geometria variabilă" a unui posibil spațiu politic românesc Deficitul ideologic din România postcomunistă se datorează, după cum am demonstrat, nu numai inapetenței politicienilor pentru sistemele ideologice, ci și limitelor conceptului tradițional de "ideologie" și, de asemenea, slăbiciunilor inerente discursurilor ideologico-propagandistice: tezismul dogmatizant, retorica manipulatorie, promisiunile suprarealiste, excesul polemic gratuit și steril. Acest cortegiu al
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
asemenea politică poate părea, unora, o cerință de bun simț, banală chiar, altora, probabil, o utopie. Nici banală, nici utopică, politica decenței și măsurii este una necesară și posibilă! Bibliografie Barbu, Daniel. 2004. Republica absentă. Politică și societate în România postcomunistă. București: Nemira. Boia, Lucian. 2002. Mitul democrației. București: Humanitas. Carpinschi, Anton. 1995. Deschidere și sens în gândirea politică. Iași: Institutul European. Carpinschi, Anton. 2008. Cultura recunoașterii. Iași: Editura Fundației Academice "Axis". Carpinschi, Anton și Diana Mărgărit. 2011. Organizații internaționale. Iași
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
într-un anumit moment, caz în care numărul de efectiv de partide va fi, evident, 1. Acest capitol reprezintă un studiu de caz asupra partidelor și sistemului de partide din România, însă studii similare ar fi relevante pentru toate statele postcomuniste, marcate de o instabilitate ideologică la nivel politic, în special în primii ani de după căderea comunismului. Scopul studiului este de a determina în ce măsură putem vorbi de o instituționalizare a principalelor ideologii politice la nivelul sistemului de partide, astfel că unitatea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
acestea reprezintă stânga sau dreapta sau de ce parte a unor clivaje se situează ele în România. Aceste trei familii au fost selectate deoarece prezența lor este clară, așa cum reiese din faptul că încă de la începutul existenței noului sistem de partide postcomunist a existat în permanență cel puțin un partid care să revendice faptul că reprezintă una dintre aceste ideologii. În plus, aceste trei familii ideologice sunt principalele familii și la nivelul partidelor pan-europene și dețin principalele trei grupuri de reprezentanți
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
acest studiu nu utilizează înțelegerea clasică pentru România conform căreia social-democrații ar reprezenta stânga, conservatorii centru-dreapta, iar liberalii dreapta. Din același motiv, nu discutăm aici nici despre ambiguitatea care există asupra identității liberalilor, considerați a fi de dreapta în statele postcomuniste și de stânga în vestul Europei. Premisa de la care pornește acest studiu este aceea că cele trei familii ideologice sunt dispuse într-un triunghi, cu ajutorul căruia putem înțelege mai bine și interacțiunile dintre ele, ele având fiecare în comun cu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ilustra afirmația de mai sus. Liberalii Datele prezentate în tabelele de mai sus arată că liberalii reprezintă cea mai stabilă familie politică din ultimii 20 de ani. Această concluzie poate părea paradoxală celor care sunt familiarizați cu politica din România postcomunistă, ținând cont de gradul ridicat de fracționalizare a liberalilor, în special în anii '90. După reînființarea din zilele Revoluției din 1989, PNL și-a demonstrat forța la primele alegeri, din mai 1990, când a obținut 7,32% din voturi. Practic
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
numărului de partide din cadrul unei familii nu înseamnă neapărat un nivel mai mare de instituționalizare, deoarece partide, facțiuni sau anumiți politicieni pot trece de la o familie la alta cu tot cu electoratul lor. Studii similare pot fi realizate și pentru alte state postcomuniste, care au avut evoluții la fel de agitate, precum cele din Bulgaria, Slovacia sau Polonia. Astfel de studii ne permit să înțelegem mai bine măsura în care ideologia contează cu adevărat pentru partide și pentru electorat. Bibliografie Bartolini, Stefano și Peter Mair
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Press. Randall, Vicky și Lars Svasand. 1999. "Party Institutionalization and the New Democracies". Paper for the ECPR Joint Session of Workshops, Mannheim 26-31. Sartori, Giovanni. 1976. Parties and Party Systems. Cambridge: Cambridge University Press. Activitate și grupuri parlamentare în România postcomunistă BOGDAN GHEORGHIȚĂ Introducere O dată cu noile realități de după decembrie 1989, societatea românească s-a înscris pe drumul democratizării și al economiei de piață. Printre numerosele "inovații sociale" pe care a trebuit să le experimenteze societatea se numără și reprezentarea politică. Aleșii
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
tot atâtea motive de nemulțumire pentru dezbaterile din spațiul public purtate de actorii politici, jurnaliști ori specialiști. Necesitatea "reformării" clasei politice a fost de multe ori temă electorală, iar reducerea numărului parlamentarilor a reprezentat chiar subiect de referendum în România postcomunistă. Parlamentul, una dintre cele mai importante instituții ale democrației, se confruntă cu niveluri extrem de reduse ale încrederii în rândul populației. De altfel, niveluri scăzute ale încrederii înregistrază și partidele politice, alături de Guvern, alte două instituții fundamentale ale eșafodajului democratic. Spre
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
temporari ai principalei instituții reprezentative, Parlamentul României, indiferent de coloratura politică, sunt acuzați de cei care i-au ales de carierism, urmărirea propriului interes, corupție ori ineficiență. Ne propunem să urmărim relația între activitatea parlamentară și grupurile parlamentare în perioada postcomunistă, folosindu-ne de felul în care s-a structurat, în urma alegerilor, Parlamentul României. Pornind de la caracteristicile socio-demografice și de la indicatorii activității pentru diferitele grupuri parlamentare am abordat structurarea legislativului ca un veritabil sistem demografic. Demersul își propune să răspundă câtorva
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
mai active decât altele? Are vreo importanță experiența legislativă ori diferite caracteristici socio-demografice în ceea ce privește activitatea? Studiul elitelor românești de după decembrie 1989 s-a înscris pe un drum presărat de preocupări care încercau să analizeze felul în care se reconfigura socialul postcomunist (Pasti 1995; 2006; Sandu 1996; Ștefan 2004; Zamfir 2004). În acest fel, problematica elitelor era atinsă în contextul analizei postcomunismului și prefacerilor care determinau o nouă față a societății românești. Abia de curând, diferiți autori au abordat fenomenul cu accent
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
între noțiunile de elită sau elită parlamentară. De asemenea, o discuție cu privire la stadiul actual al cercetărilor cu privire la structurarea și instituționalizarea Parlamentului în regiune. În partea a doua ne vom concentra pe surprinderea câtorva caracteristici socio-demografice ale parlamentarilor români ai perioadei postcomuniste, pe observarea gradului de "înnoire" a diferitelor grupuri parlamentare în această perioadă și pe radiografierea activității parlamentare a grupurilor constituite. Cadrul teoretic Fenomenul elitist a suscitat intense dezbateri în literatura de specialitate. Am considerat oportun ca, pe lângă discuția cu privire la instituționalizarea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cu facultate pentru legislatura 2008-2012 (36,6%) și crește ponderea celor care au masterat (30,7%). Pe de altă parte crește ponderea doctoranzilor pentru cei care intră în Camera Deputaților în 2008 (12,5%). Dacă ne raportăm la întreaga perioadă postcomunistă (N= 2177), 1,7% dintre deputați și senatori sunt absolvenți de liceu, 71% au absolvit o facultate, 9,2% au absolvit un master iar 18,1% au titlul de doctor. O constatare interesantă este aceea conform căreia, stocul educațional al
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
populației? Dar, multe grupuri parlamentare s-au "înnoit" mai degrabă în anul 2004 decât în 2008, iar acest lucru ar putea fi explicat, în general, prin notorietatea candidaților obținută în legislatura anterioară. Mai mult, dacă ne raportăm la toată perioada postcomunistă, Camera Deputaților se "înnoiește" mai accentuat în legislatura 1992-1996, în proporție de 71% (din numărul total de deputați, N= 340). Tendința scade la 46% (N= 367) în perioada 1996-2000, pentru a crește la 79% (N= 340) în perioada 2000-2004. După
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
grupurilor parlamentare. Numărul redus al femeilor de exemplu, de-a lungul întregii perioade analizate este un argument în acest sens. Analiza, și, mai ales, așezarea acesteia în contextul mai larg al înțelegerii felului în care se selectează elitele în România postcomunistă și în regiune, arată că există un soi de pattern-uri ale diferitelor grupuri parlamentare în ceea ce privește structura acestora. Constant, unele dintre acestea se caracterizează de niveluri ale mediei de vârstă mai ridicate față de altele (cazul PRM), ori au un bazin
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de inițiative legislative (55,04) se asociază cu media de vârstă cea mai ridicată a partidului (63,76 de ani). Concluzii Ineficiența parlamentarilor și a Parlamentului ca instituție poate fi unul din factorii care au determinat de-a lungul perioadei postcomuniste niveluri scăzute ale încrederii populației în instituția reprezentativă. O serie de acuze (carierism, urmărirea unor interese personale etc) la adresa reprezentanților noștri, fără legătură cu eticheta unui anumit partid, au determinat și ele, căutarea unor soluții politice. Una dintre acestea, mult
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
parlamentarul devine astfel mai eficient. Mai mult, o dată cu dispariția "scutului" oferit până nu demult de lista de partid, alegătorii ar putea observa mai bine performanțele și activitatea propriului ales. Pe de altă parte, structurarea Camerei Deputaților și Senatului în perioada postcomunistă este o temă care a preocupat prea puțin cercetătorii. Abia de curând au apărut studii care au în vedere, mai ales în contextul introducerii votului uninominal, studiul elitelor politice românești, într-o abordare distinctă. Într-o perspectivă longitudinală am fost
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în vedere, mai ales în contextul introducerii votului uninominal, studiul elitelor politice românești, într-o abordare distinctă. Într-o perspectivă longitudinală am fost interesați în acest capitol de caracteristicile parlamentarilor români așa cum reies ele din structurarea legislativului pe întreaga perioadă postcomunistă, în legislaturile din 1990 până azi. De asemenea, activitatea grupurilor parlamentare, extrem de importantă așa după cum reiese din Regulamentul Camerei Deputaților și, respectiv, cel al Senatului, ne-a preocupat pentru a înțelege dacă există diferențe între grupurile parlamentare în ceea ce privește activitatea parlamentară
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
despre candidați și alegeri, accesate ultima dată la 3 iunie 2010: www.alegeriparlamentare 2008.ro www.alegeri.tv www.alegeri-2008.ro www.infoalegeri.ro www.stirilocale.ro www.1001politicieni.ro www.thinkopolis.eu Comportamentul și limbajul politic deviant în România postcomunistă Minciuna și corupția politică BIANCA-GABRIELA ȘOMLEA Introducere Problematica abordată în acest capitol vizează două dimensiuni fundametale ale omului politic: limbajul și acțiunea, mai precis, formele deviante ale acestora: minciuna și corupția politică. De aici decurge și importanța subiectului abordat. De
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
evoluția în timp a comportamentului politic deviant din România. În prima secțiune a capitolului încerc o clarificare conceptuală a celor două concepte de corupție și minciună politică, împreună cu oferirea unor exemple relevante. În continuare subliniez carateristicile comportamentului politic în țările postcomuniste, punând acentul pe cazul României. În secțiunea de prezentare a metodologiei vom descrie pașii urmări în analiză și vom operaționaliza conceptele utilizate. Partea de analiză prezintă datele obținute organizate în patru secțiuni: Particularități ale comportamentului politic deviant în România, Partide
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
practici de înșelare care pot fi discutate și consimțite în prealabil pot fi justificate într-o democrație (Bok 1990, 118). Însă întrucât există mari diferențe între societăți și gradul în care minciuna este practicată în cadrul acestora. Comportamentul deviant în țările postcomuniste cazul României În țările ce au trecut prin experiența regimurilor comuniste, noile sisteme de partide se confruntă cu o puternică lipsă de încredere din partea populației. Carothers (2006, 4) a încercat să sistematizeze principalele probleme ce cauzează nemulțumirea generală. Astfel, principalele
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
afirmat că alegerile parlamentare și prezidențiale din 27 noiembrie 2000 sunt "o dovadă în plus a faptului că, în România, procesul democratic de desemnare a reprezentanților este unul consolidat". O dată cu aderarea în structurile europene, s-a considerat că perioada tranziției postcomuniste în România s-a încheiat. Deși în toata această perioadă a existat un puternic dezacord între societatea civilă, mereu nemulțumită de performanțele politicienilor, și clasa politică românească în ansamblu, ca și între diferitele fromațiuni politice, a existat totuși un consens
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]