25,546 matches
-
cazul meu, mi se pare încă necesară, și în acest fapt văd interesul pentru studiul istoriei. Cît despre a treia deschidere a întrebării Dv., privind "morală literaturii", aș spune că nu sînt, desigur, pentru transformarea literaturii într-un rezervor de povestiri morale. Cred că morală scriitorului se raportează, în mod fundamental la propria creație. Un scriitor moral nu e cel care ofera bune lecții de morală, ci unul care scrie cu cea mai mare exigenta interioară față de sine, care ajunge la
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
sinceri, prea puțini prozatori reușesc. Și, încă de la primele lecturi, mi-am adus aminte de vorbele unui prieten, mult mai înțelept decât mine, pe care acum, iată, le-am folosit ca moto. Recent am primit volumul Amuleta și alte stranii povestiri, o apariție, de ultimă oră, a acestei prestigioase autoare. Povestiri... În același stil fermecător cu care deja m-am obișnuit. Un cunoscut, profesor de psihiatrie spunea într-o conferință, că, lectura ca obișnuință, poate fi considerată un drog. Dă dependență
Cu Madeleine prin multiversul din vecinătate. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/85_a_448]
-
mi-am adus aminte de vorbele unui prieten, mult mai înțelept decât mine, pe care acum, iată, le-am folosit ca moto. Recent am primit volumul Amuleta și alte stranii povestiri, o apariție, de ultimă oră, a acestei prestigioase autoare. Povestiri... În același stil fermecător cu care deja m-am obișnuit. Un cunoscut, profesor de psihiatrie spunea într-o conferință, că, lectura ca obișnuință, poate fi considerată un drog. Dă dependență, ne modifică comportamentele și atitudinile, tinde să ne izoleze într-
Cu Madeleine prin multiversul din vecinătate. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/85_a_448]
-
numește și talent. Iar miracolul sau, dacă vreți, stropul de fantastic intervine în narațiune discret, uneori ca un fapt banal care schimbă însă mersul destinelor implicate. Dacă nu ești foarte atent poți avea surpriza de a nu-l descoperi în povestire, să te lași furat de frumusețea scenariului și să pierzi esențialul. Dar, de aceasta, nu este vinovată autoarea. Ea are puterea de a mă convinge că, de cele mai multe ori, magicul este o altă fațetă a ceea ce numim firesc un alt
Cu Madeleine prin multiversul din vecinătate. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/85_a_448]
-
mai totdeauna în mijlocul grijilor, trăiește un eveniment mai puțin explicabil plasată fiind între oniric și real. Dar nu suntem oare întotdeauna în această situație? Unde se termină oniricul și unde începe realitatea? Poate că realitatea este, ca într-o altă povestire cu superbe metafore, o pendulă ale cărei bătăi măsoară implacabil trecerea timpului și un șirag destrămat de mărgele divers colorate, semnificând zilele unei vieți. Dar oare amuleta din titlu nu este cât se poate de bine pusă în pagină spre
Cu Madeleine prin multiversul din vecinătate. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/85_a_448]
-
joi: Joi 28 august 2014, ora 19:00 Ce este un lider? cu Adrian Majuru Joi 4 septembrie 2014, ora 19:00 Carol Popp de Szathmári - Viața și opera II cu Emanuel Bădescu Joi 11 septembrie 2014, 0ra 19:00 Povestiri despre Calea Victoriei cu Constantin Bălăceanu-Stolnici
"Demolarea Bucureștiului" , conferință de presă la Palatul Șuțu by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21929_a_23254]
-
să se ghicească motivele de pesimism sau de suferință dar nu le rosteau niciodată numele; apelau la fabulă, la parabolă, la tot acel limbaj esopic pe care cenzura îl tolera iar cititorii îl descifrau cu deliciul cu care eroii unei povestiri polițiste a lui Edgar Poe spărgeau codul unei șarade. O problemă este, astăzi, dacă, o dată cu schimbarea literaturii și cu abandonarea modului "cifrat" de lectură, cărțile cu pricina pot fi recuperate de o generație care n-a învățat (neavînd nevoie) să
Cititul printre rînduri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16693_a_18018]
-
în fiecare moment, ceea ce trebuie păstrat în posesia sa (înăuntru, în taina inimii, în piept) și ceea ce e oportun a fi oferit exteriorului: ocultare sau mărturisire deplină a dorinței sale de întoarcere, identitate fictivă sau nume veridic, trecut inventat sau povestire fidelă. Iscusința lui Ulise constă în a aprecia, într-o lume aproape universal ostilă, partea variabilă a ceea ce poate fi exteriorizat". Altfel spus e acea scindare subiect-obiect pe care o preconizează conștiința modernă. Să nu pierdem din vedere că Ulise
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
etc. - au conotații istorice extrem de puternice, astfel că deplasarea lor de la o epocă sau o cultură la alta devine extrem de riscantă și permite ușor alunecarea în ridicol. Observațiile de mai sus sînt de fapt o pledoarie pentru arta (orientală) a povestirii: dicționarele noastre ar cîștiga mult dacă ar mai renunța la schematism și formalizare, făcînd loc măcar din cînd în cînd și narațiunii - care să explice modificările semantice și relațiile dintre cuvinte.
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
modalitățile lui de înțelegere, vectorul raportării va fi de la text către el însuți. Un cititor model va căuta să se raporteze cât mai mult la ceea ce a vrut autorul să exprime. Pentru scriitor „cititorul va exista că un component al povestirilor ca atare” iar fiind prezent în narațiune. Așteptările scriitorului model față de cititorul model sunt multiple, acesta „îi cere cititorului să colaboreze umplând o serie de spaăii goale”, pe care naratorul nu le mai explică, pentru că sunt redundanțe. Pentru plăcerea lecturii
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
de colaborarea dintre scriitor, rapiditatea textului și cititor. „Câteodată un scriitor spunând prea multe devine mai comic decât personajele sale, ritmul rapid este o mare virtute narativa pentru cel care se străduiește să construiască lumi.” Cât de eliptica este o povestire trebuie apreciat după tipul de cititor căruia i se adresează. Un text poate fi asemuit cu o pădure, cum frumos spune Eco, folosind această metaforă a „pădurii narative”. Analizând multiplele valente ale acestei metafore, am putea spune că ceea ce ne
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
Cărțile scrise la persoana întâi, în multe dintre ele, „eu” nu este neapărat și autorul. În românul „Sylvie”, spre exemplu, sunt prezente trei entități: personajul principal, domnul care poartă numele controversate, a doua entitate este cea care spune „eu” în povestire: este cel care reflectează că „iluziile cad una după alta precum cojile unui fruct iar fructul e experiență”. Acest al doilea personaj este naratorul povestirii dar care e diferit de autorul povestirii, Gerard Neval. Cea de a treia entitate, de
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
principal, domnul care poartă numele controversate, a doua entitate este cea care spune „eu” în povestire: este cel care reflectează că „iluziile cad una după alta precum cojile unui fruct iar fructul e experiență”. Acest al doilea personaj este naratorul povestirii dar care e diferit de autorul povestirii, Gerard Neval. Cea de a treia entitate, de cele mai multe ori este greu de indentificat, vocea autorului însuși. Putem avea în vedere simetria cititorul model vizavi autorul model, vrând a identifica vocea anonimă care
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
doua entitate este cea care spune „eu” în povestire: este cel care reflectează că „iluziile cad una după alta precum cojile unui fruct iar fructul e experiență”. Acest al doilea personaj este naratorul povestirii dar care e diferit de autorul povestirii, Gerard Neval. Cea de a treia entitate, de cele mai multe ori este greu de indentificat, vocea autorului însuși. Putem avea în vedere simetria cititorul model vizavi autorul model, vrând a identifica vocea anonimă care începe povestirea și care la un moment
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
care e diferit de autorul povestirii, Gerard Neval. Cea de a treia entitate, de cele mai multe ori este greu de indentificat, vocea autorului însuși. Putem avea în vedere simetria cititorul model vizavi autorul model, vrând a identifica vocea anonimă care începe povestirea și care la un moment dat se trădează pe sine în text, într-o manieră subtilă. Cititorul model cunoaște regulile jocului, ducând la bun sfârșit această misiune a descoperirii. Despre această voce nu știm nimic sau aproape nimic sau atâta
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
universitatea din Chicago, este un fost membru (sic!) al Gărzii de Fier din România, prieten cu fondatorul (sic!) organizației, filosoful Nae Ionesco, a avut în trecut o experiență inițiatică în India cu un maestru yoga și e preocupat în momentul povestirii de istoria religiilor și de mitologie. De două ori în ultimele pagini ale romanului se face aluzie la moartea misterioasă a unui discipol al lui Grielescu ucis nu se știe de către cine, într-o toaletă de bărbați de la aceeași universitate
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
Cronicar Prin povestirile lor Pe mai multe pagini din ORIZONT nr. 8 ne e prezentat în avanpremieră încă un volum realizat de grupul de antropologie și istorie orală al Fundației "A treia Europă", condus de Smaranda Vultur - Germanii din Banat prin povestirile lor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
Prin povestirile lor Pe mai multe pagini din ORIZONT nr. 8 ne e prezentat în avanpremieră încă un volum realizat de grupul de antropologie și istorie orală al Fundației "A treia Europă", condus de Smaranda Vultur - Germanii din Banat prin povestirile lor (Ed. Paideia). Cronicarul s-a oprit asupra acestui punct din sumarul ce conține multe texte foarte bune (un interviu al lui Călin Petcana cu prof. Günter Figal de la Universitatea din Tübingen, elev al lui Hans-Georg Gadamer, intitulat Gadamer, între
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
dreaptă în cultură a Elenei Ceaușescu". Acesta i-a atras însă atenția că, în volumul Trenul de noapte, pregătit pentru tipar, nuvela Spovedania, cu subiect preoțesc, ocupa prea multe pagini, și i-a cerut să "echilibreze" volumul, scriind și o povestire despre țărani. ( Pentru delectarea cititorilor, reproduc relatarea a ce s-a întâmplat în continuare: "... Ce-aș spune eu de pildă dacă el m-ar sfătui să atac tema atât de frumoasă a noii revoluții agrare. Ce să fi zis? N-
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
nimic. "Mai gândiți-vă", a surâs tovarășul Dulea, s-a ridicat și mi-a întins mâna. Am ieșit perplex și din furia pe propria-mi perplexitate am scris într-o zi și o noapte O.Z.N.-ul. N-o fi ea, povestirea, tocmai cu "noua revoluție agrară", dar se petrece pe tarlale, prin păduri, la țară, oricum. Așa a putut apărea Spovedania. Mai nou, aflu că O.Z.N.-ul a fost tradusă în Franța și Polonia. Al dracului tov. Dulea, a fost bun
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
și cel referitor la pierderea celor două degete: "Odată terminat marele război, el se încadrează în rîndurile literare ale dadaismului și suprarealismului. E curios că un alt scriitor de origine română, Tristan Tzara, a fost fondatorul mișcării Dada. Una dintre povestirile lui Cugler cele mai colorate de humor negru este Superbardul, populată, pare-se, de fantasma lui Tzara" etc. Și mai departe, vorbind de literatura lui, pentru care Levano dovedește o înțelegere surprinzătoare: "Prin creațiile sale de obicei pline de absurd
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
o indecisă impresie între absurd și visare și nu șovăie, ca să recreeze atmosfera, să rupă tiparele tradiționale: jocurile sintactice, neologismele, dublul înțeles. În ultimii ani, fără dubiu, Cugler intră pas cu pas în drumul către profunzimile misterioase ale sufletului. În povestirea Dos hermanas respiră cenușiul subtil al incertitudinii, ușoara descurajare care se exprimă nesigur și care pătrunde, picătură cu picătură, în sufletul cititorului..." Grigore Cugler devine astfel, după moartea sa și desigur fără ca el să se fi gîndit o singură clipă
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
și am obținut dactilograma acelei mărturii. Iar acest text l-am transcris - pentru că există lucruri pe care nu le poți inventa - și am creat pe baza lui personajul Efraim, copilul găsit ca prin minune și adăpostit de eroul central al povestirii. Apoi, tot pe date reale se sprijină descrierea cartierului general construit de Hitler la Rastenburg, un întreg orășel, inclusiv adăpostul său, Wolfschanze. R.: Aici a fost ratat atentatul împotriva lui Hitler de la 20 iulie 1944... M.T.: În legătură cu acest atentat, s-
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
că le-au creat. Așa s-a întâmplat cu Tirso de Molina care l-a lansat pe Don Juan în 1630, apoi personajul a fost preluat de Mollière, de Mozart, de alții. După Robinson al lui Defoe care a publicat povestirea în foileton pentru a face bani și a produs fără să vrea primul bestseller din literatura lumii, au apărut robinsonadele: Robinsonul elvețian, Robinsonul ghețurilor, Die insel der Grossen Mutter de Gerhart Hauptmann, Suzana și Pacificul de Giraudoux etc. Apare însă
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
Manea, adică la începutul anilor '70, cotat din ce în ce mai bine, pe măsură ce-i apăreau cărțile, la bursa criticii literare, Virgil Duda este azi un autor pomenit tot mai rar. În 1988 a emigrat în Israel, lăsând în urmă, publicate, un volum de povestiri și nouă romane. Iar după 1990, când a revenit în țară în câteva rânduri, a mai tipărit patru cărți. Cu toate acestea, cum am spus, despre Virgil Duda se vorbește rar. Nu am altă explicație decât plecarea scriitorului din țară
Cronica unei nevroze by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16844_a_18169]