2,388 matches
-
apoi se încruntă și tăcu. — Haide, zise Coulter, nu-ți tresaltă pula cînd vezi poza? Recunoaște că ești la fel ca noi. Thaw se duse în clasa următoare într-o stare de neliniște și confuzie. „îți tresaltă pula cînd vezi poza. Recunoaște că ești la fel ca noi.“ își aminti și alte cuvinte pe care le mai auzise, dar pe care le ignorase total: „Nu m-ar deranja să-i pipăi burta pe întuneric“. Știa încă de la patru ani că toții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
nordul, răsăritul și sudul nu poate fi liniștit, mai ales dacă acolo e război. — Corect, dar construiesc un punct de repaos în mijlocul planului din față: Marjory privindu-ne. — Cu ce expresie? — Cea obișnuită. Sper că n-ai uitat că-mi pozează mîine. Nu vreau întreruperi. — Nu-ți face griji, veți fi de capul vostru. Și la ce te aștepți de la ziua de mîine? Parcă îți fabrici scene grandioase. — Mă aștept la o seară de muncă sănătoasă. M-aș bucura să obțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
stăm la coadă pentru locurile de la balcon. — Bine. Janet se duse să-și cumpere țigări. — Aitken nu vine, spuse Marjory, detestă opera. Dar ție îți place, nu-i așa? — Da. Ea se dădu mai aproape. — Duncan, știi c-o să-ți pozez cînd dorești tu. — Marjory, trebuie să punem capăt. Desenă o umbră întunecată sub un ochi, apăsînd tare creionul și adăugînd: Ar fi mai bine să scăpăm unul de celălalt. Se uită într-o parte. Profilul ei liniștit părea că studiază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
L-a folosit Rubens. — Ați avut un model pentru Eva? — Da. — O prietenă? îl întrebă reportera cu un zîmbet ascuțit. — Nu, prietena unui prieten, zise Thaw, care o pictase pe Janet Weir. Apoi adăugă posac: Aproape toate fetele acceptă să pozeze goale pentru un pictor, dacă el nu vrea decît să le deseneze. Reportera își bătu buza cu creionul, apoi îl întrebă: — Considerați că viața e mai curînd o tragedie decît o comedie? Thaw rîse și zise: — Depinde la care dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
îndrepte, ca papa, spre exemplu. Am observat că le ia imediat apărarea celor aflați în dificultate, înainte chiar ca ei înșiși să observe că-s prinși la-nghesuială. Uite că iar îl laud, îl tot laud! Odată i-am văzut poza în Universul ! „...să intre puțin rău în tine. Ferește-te de mine!“ S-a terminat dansul, s-a înclinat, m-a condus la loc fără să mă scape o secundă din ochi, parcă mă ținea agățată de privirea lui, parcă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Nicu nu se mai văzuse niciodată în întregime într-o poză și era nemulțumit până la indignare. Arăta mic și jerpelit, iar frumosul lui chipiu roșu era, în fotografie, cenușiu. Și nu-și amintea să fi fost înspăimântat, cum îl arăta poza. Aproape că i venea să plângă de ciudă, în timp ce nea Cercel era plin de voie bună. Portarul îi luă ziarul din mână să caute rezultatele loteriei, se tot uită cu atenție pe fiecare pagină, ținând cele patru file scrise înghesuit
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
tipuri de delincvenți: b1. tipul infractorului caracterizat printr-un nivel crescut al adaptabilității sociale, cât și al capacității infracționale. Acești indivizi sunt considerați extrem de periculoși întrucât dețin resurse valide, au o poziție socială însemnată, cu un "angrenaj relațional" optim și pozează în oameni onești; toate aceste caracteristici îngreunând foarte mult depistarea și pedepsirea lor corespunzătoare. b2. tipul infractorului caracterizat printr-un nivel scăzut al adaptabilității, însă o capacitate infracțională semnificativă reprezintă categoria recidiviștilor, în mod special, aceștia sunt ușor de identificat
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
apoi, luîndu-și inima în dinți, de-a dreptul, dacă nu eram de acord să-i sculptez un bust. "Fără să afle alții deocamdată, ca să nu fie invidii". În mod discret, ar fi venit în fiecare zi la stânci să-mi pozeze. Dinu îmi spusese că Aristide suferea de ciroză și n-am vrut să repet întîmplarea cu Tuberculosul. Îl persecuta ideea sfârșitului, probabil, și dorea să se asigure că va rămâne în urma lui măcar un bust de marmură. I-am promis
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
zicea el. Nu-i păsa că-și dădea toți banii pentru a tipări niște cărți pe care le oferea unor necunoscuți care nu le citeau, le uitau în primul hotel sau le aruncau în mare. Când a văzut la mine poza Parthenonului, a început să plângă. El de dor de Atena, eu de dor de lumea aceasta pe care n-o voi vedea niciodată. Deși nu știu, domnule sculptor, cum e mai rău: să-ți pară rău de ce ai făcut sau
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
a fi o poză luată dintr-un album de familie. Arheologul, cu mustața lui deasă, încărunțită zâmbea la cameră ținând un pahar ridicat. Pe umărul lui se odihnea un braț al cărui posesor nu se vedea, ca și cum acesta ar fi pozat împreună cu un prieten nevăzut. Maggie se ridică și dădu să-l urmeze pe Davis, dar ceva o făcu să se întoarcă la imaginea de pe ecran. Văzuse ceva cunoscut, fără să-și dea seama ce anume. Se uită la ochii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
cuvine prin naștere, cerându-ne să cedăm pământul care ne-a fost promis de Dumnezeu. Iar cel care colaborează cu voi e un bărbat în care am avut odată încredere, un trădător care e gata să-și vândă poporul ca să pozeze în fața antisemiților din Europa ca bunul evreu, evreul de treabă, porumbelul cu premiul Nobel în cioc, în timp ce evreii răi sunt lăsați să fie uciși în paturile lor de către arabi. Totul pare să se fi sfârșit, e ora noastră neagră din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
o să primească unu și papagalu’. — Întoarce-te la podelele mele. Chiar acu’, Scarla O’Horror. — Stați o clipă, strigă Lana, respectând buna tradiție a unui regizor de film muzical. Îi plăcuse întotdeauna aspectul teatral al meseriei ei, să joace, să pozeze, să compună tablouri vii, să regizeze numere. Asta e! — Care asta? întrebă Darlene. — Ideea, idioato, răspunse Lana, ținând țigara în fața buzelor și vorbind spre ea de parcă ar fi fost microfonul unui regizor. Ascultă ce zic eu. Ai să fii o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
și purtând ochelari de soare care sclipeau ca niște diamante. Văzându-mă, se opriră și cu accentul aspru din Vestul Mijlociu care lovea în timpanele mele delicate ca zgomotul unei batoze (un zgomot inimaginabil de neplăcut) îmi cerură să le pozez pentru o fotografie. Încântat de atenția lor amabilă, am acceptat. Minute întregi m-au tot fotografiat, deoarece ca să le fac pe plac am luat diverse poziții artistice. Stând în fața căruciorului de parcă ar fi fost o corabie de pirați, într-una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
sugestie delicată de mobilier, cu pernele abia destul de mari ca să se poată așeza pe ele un copil. O asemenea cameră nu era concepută ca o ființă omenească să se odihnească, să șadă sau să se relaxeze, ci mai degrabă să pozeze, devenind la rândul său un fel de mobilier uman, menit să întregească, cât mai bine, decorul. După ce Ignatius studie încăperea, îi spuse lui Dorian: — Unicul articol funcțional de aici este patefonul, care din păcate nu-i bine folosit. E o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Trebuie să-i dăm în judecată. — Taci și citește totu’. Pasărea unei stripteuze a atacat un vânzător ambulant de crenvurști costumat. A. Mancuso, îmbrăcat pentru a nu fi recunoscut, a arestat-o pe Lana Lee pentru acostare și pentru că a pozat și deținut material pornografic. Burma Jones, portarul, l-a condus pe Mancuso la un dulăpior de sub bar, unde s-a descoperit materialul pornografic. A. Mancuso a declarat reporterilor că lucrează la acest caz de mai mult timp și că l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
fost și ele ridicate. Ignatius Jacques Reilly a fost transportat la un spital pentru a fi tratat în urma șocului. — Ghinionul nostru să fie un fotograf prin preajmă, care stătea ș-ardea gazu’ de pomană, așa că l-au trimis să te pozeze stând culcat în drum ca un vagabond beat. Doamna Reilly începu să se smiorcăie. Trebuia să-mi închipui eu c-așa ceva avea să se-ntâmple cu pozele alea scârnave și tu umblând aiurea pe străzi îmbrăcat ca de bal mascat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
dulap, în timp ce papagalul o privea, cârâind încet, de pe tija lui. Când auzise că omul acela e polițist, Jones profitase probabil de ocazie și-l dusese la caseta de sub bar. Acum rămăseseră amândoi fără slujbă. Lana Lee ieșise din circulație. Să pozeze pentru ilustrate franțuzești! Orice, ca să câștige un gologan. Darlene privea cercelul de aur pe care papagalul îl adusese acasă. Lana avusese dreptate afirmând că nebunul acela mătăhălos era ca sărutul morții. Ce rău se purta cu mama lui! Sărmana doamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Pe vremea aceea, sperma se păstra doar un an. Am rămas cu o sută patruzeci de nume de verificat. A mers mai repede decât credeam. Bennett se prăbuși pe scaunul lui. — Dar vrei să știi adevărul? Când ți-am văzut poza în albumul de an, am știut imediat. Ceva legat de părul tău, sprâncenele ... Ridică din umeri. — Oricum, iată-mă. — Dar asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată, spuse Bennett. Eram donori anonimi, cu toții. Imposibil de depistat. Nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
disperați, cei răniți și cei furioși aduceau o poză a fostei iubiri pe care voiau să o alunge pentru totdeauna din viața lor, dar pe care nu se puteau abține să nu o iubească În continuare. Mătușa Zeliha studia apoi poza și Își scormonea creierii până când Își dădea seama cu ce animal semăna acea persoană. Desena animalul și apoi tatua modelul pe trupul clientului părăsit. Toată această practică ținea de vechea practică șamanică de interiorizare și apoi exteriorizare a totemurilor fiecăruia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
tot ce Îi datorez, dar dacă am să continui să-l las să zburde, o să se Întoarcă peste cinci minute cu fotografia clasei lui, dar, ce spun eu, o să vină cu toate fotografiile din vacanțele de vară, aceea În care pozează În vîrful trecătorii Izoard de parcă ar recita monologul lui Hamlet sau aceea În care apare În costum de baie și se crede unul din actorii din Atîta timp cît vor exista oameni, de preferință Burt Lancaster (iar alături de el, imitînd-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
se Îngrijește de cele ale Domnului, cum să placă Domnului. Cel ce s-a căsătorit se Îngrijește de cele ale lumii, cum să placă femeii“. Însurătoarea te clasa Într-o categorie inferioară, era un tranchilizant pentru cei pe care o poză cu o femeie goală ajungea să-i tulbure. În timpul călătoriei de Întoarcere, nici unul dintre camarazii mei nu a vorbit despre fotografia aceea. Eram sigur că o văzuserăm cu toții, dar fiecare a preferat desigur să creadă că era singurul care părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
și era zăduf. Maureen a crezut că mi-e rău și s-a dus să-mi pregătească un suc de portocale. Camera ei era plină de poze care o Înfățișau. Pe cămin, pe ușă, pe pereți și pe tavan. Maureen pozînd pentru ciorapii Elbeo, pentru parfumurile Atkinsons, pentru produsele Gala of London. PÎnă și pe T-shirt-ul pe care tocmai și-l dăduse jos pusese să i se imprime fotografia datorită unui procedeu ultramodern (eram la Începutul anilor ‘70). Dacă aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
nepoatele lui, aș fi Înțeles să intervină chiar la Începutul acestei relații pentru a Îndepărta din preajma mea mirosul morții care plana În camera aceea din Cadogan Street, unde ardeam totuși destulă tămîie. Dacă ar fi văzut fotografiile lui Maureen cînd poza pentru impermeabilele Aquascutum, pentru cremele de frumusețe Revlon, pentru perucile Deltress („You’re ready for anything in a Deltress wig“), mi-ar fi putut vorbi despre femeia-obiect mai curînd decît despre femeia-copil. Dar acum, ce-i mai păsa lui? Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
îl privea pe Salitov cu ochii lăsați. Asta-i drept învățătură să mai ridici din sprânceană la mine. Patronul aprobă cu penitență răbdătoare. ă Te mai întreb odată, îl recunoști pe omul ăsta? Uită-te bine la fotografie. Salitov împinse poza în fața proprietarului, astfel încât acesta trebui să se lase pe spate pentru a o vedea. ă Acum că mă gândesc mai bine, poate că a fost pe aici, o dată sau de două ori. Vocea patronului era rece și calculată. Vorbea hotărât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
genul celor pe care le confiscase de la proprietarul tavernei. De fapt, acolo se aflau mai multe copii ale unei fotografii, în care apărea din nou fata aceea, prostituata care a fost adusă la secție pentru că furase o sută de ruble. Poza o arăta goală, întinsă pe canapeaua lui Govorov. Își ținea brațele sub cap și picioarele în unghi drept unul față de celălalt, cu un genunchi în sus și cu altul în afară. Însetat, cu buzele strânse și lipite de dinți, Salitov
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]