1,618 matches
-
zdruncine capu’ când m-or duce la groapă. M-am dus la ministrul Noica, la București, am vorbit cu domnul Emil Constantinescu. Eu, bătrâna asta... Primaru’ Chelu n-a trecut măcar să vadă cum lucrau oamenii, fir-ar al dracului de prăpădit! Când a venit regele la mine, primaru’ s-a dus la Costel Păncescu de la PRM și-a băut la el. Primaru’ din Domnești a venit. El - nu! Mă-ntreba domnu’ Noica la cooperativă: “Cum e primarul?” “Bun”. “Cum e primarul
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
bine lutul ca să ajungă pastă omogenă. Am pus fotografia cu spatele în sus. A rămas pe humă sfertul de ștampilă. Am lăsat lutul să se usuce la sobă. Am udat fotografia mea, am apăsat-o ușor de tot să nu prăpădesc huma. Sfertul de ștampilă era perfect în relief. Când m-am întors, toți mă întrebau ce-am făcut. “Am fost director de fabrică”, le ziceam. “Mă, ți-ai făcut toate actele. Membru de partid de ce nu te-ai făcut?”, mă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
curte în haite, ziua. Atacă și fug. Primăvara apar urșii. Fac mari pagube. - Ce partid reprezentați? - Primarul e liberal, tot din PDSR... Pică pe soare Aurelia Panța are 75 de ani. Deapănă repede prin omăt. - Cum prind oile, cum le prăpădesc, că oamenii le mai dau pe-afară. Și lupchii pică pe soare, nu se tem ghe noi. S-au întors lupchii mai rău ca altădată. Fiarele au sfâșiat vreo șaptezeci de oi astă-noapte și au venit vânătorii de la Alba să
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
și a zburat spre nemurire. Și parcă au trecut veacuri de-atunci. Oamenii îmi par apăsați, fără frumusețea aspră din «Baltagul», culorile ți se oferă în tușe negre, chiar dacă Valea Tarcăului are încă un farmec sălbatic. Sau crâsnicul meu era prăpădit... Baltagul de inox - Mamă, trebuie să-l dovedesc pe escrocul care chinuie oameni! - Nu răscoli, mamă, că n-ai putere să te bați cu el. Tu n-ai să biruiești... Personalul oprește icnind la Tarcău. Coboară munteni cu saci de
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
aceea, binevoit-a Io Ștefan Voievod a zidi acest hram întru numele Arhistrategului Mihail, întru ruga sa și a doamnei sale Maria și a fiilor săi Alexandru și Bogdan, și întru pomenirea și amintirea tuturor dreptcredincioșilor creștini care s-au prăpădit aici. În anul 7004 (1496), iar al Domniei sale anul 40 curgător, în luna noiembrie 8.” Și către leatul 1959, au venit tovarășii închinători la seceră și ciocan de le-au pus pe fugă pe maicile de la Mânăstirea Războieni. Credincioasele vârstnice
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cumpere acolo câțiva sclavi negri și că se va întoarce cât de curând ca să-și formeze un cămin. Debarcă în Madagascar tocmai în preajma anotimpului ploios, care începe cam pe la jumătatea lunii octombrie; și, în scurtă vreme după sosirea lui, se prăpădi răpus de ciumă, molimă ce bântuie șase luni din an pe acele meleaguri și din pricina căreia europenii nu vor putea niciodată să se stabilească acolo. Lucrurile pe care le dusese cu el se risipiră, așa cum se întâmplă îndeobște cu aceia
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ce devine tema celei de-a treia fraze: "Ea era ..."). De fapt, se revine repede la progresia cu temă constantă axată pe tânăr: "el o luase de soție...", "el își lăsă soția...", " el plecă mai departe...", " el debarcă...", " el se prăpădi...", "lucrurile pe care le dusese cu el se risipiră..." Începând cu "soția sa", soția devine tema dintr-o altă progresie cu temă constantă: "soția lui, care rămăsese...", "nefericirea ei îi dădu", "ea se hotărî... să lucreze". Pe scurt, textul se
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
nefericită pentru orice subiect, pentru că la prognosticul infaust indus de o boală neoplazică se adaugă cel funcțional. În astfel de situații, vezica urinară trebuie scoasă, cancerul trebuie să dispară din organism! Este condiția esențială și obligatorie pentru a nu ne prăpădi prin această cumplită afecțiune. Dar complexa funcție a vezicii urinare cum poate fi supleată în condițiile în care aceasta dispare din organism? În prezent, medicina modernă poate să răspundă la aceste întrebări justificate care, până nu demult, rămâneau doar... speranțe
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
cari urmăresc cu o statornicie și cu o pasiune puțin obicinuite neamului nostru fantasmagoriile acestor romane de intrigi palpitante, (majoritaea traduse - n. m.), de morți cari nviază și de crime cu atît mai înfiorătoare cu cît sînt mai misterioase. Se prăpădește mahalaua după astfel de grozăvenii și consoarta cherestegiului are crize de nervi, se dă-n vînt de nerăbdare între o fasciculă și alta...” 5) Pe acest public avid, dar necritic, (de)format de foiletoanele unor ziare (între care cel mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ar fi găsit mijlocul să Împace lucrurile. Așa Însă rușinea lui era mai amară, pentru că trebuia să se Încuscrească, fruntaș al satului fiind, cu cineva din pleava satului, cum erau socotiți cei săraci, și să dea o zestre bună unui prăpădit de flăcău, care nu iubea pământul. Întâmplarea cu Rodovica va constitui, pentru Început, subiectul nuvelei Rușinea. Tot la vremea aceea, Liviu Rebreanu a stat de vorbă cu un flăcău din vecini, voinic, harnic, dar foarte sărac, Ion Pop al Glanetașului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Părintele Apostu - colocatar și el al celulei - se făcuse și mai mic lângă mine și abia reuși să silabisească: „Este poetul Vasile Voiculescu, să-i facem repede rost de un pat, dacă se poate, la loc mai ferit, că e prăpădit de bolnav”. I-am oferit patul meu și eu m-am cocoțat pe al treilea pat suprapus, plasat chiar lângă fereastră..., notează Gheorghe Penciu „În surghiun cu Vasile Voiculescu”, în vol. „Articole, comunicări, documente V. Voiculescu”, IV, Biblioteca județeană „V.
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
opsasul încălțării; ori mai în grabă lua funingenă de la gura sobei, zicând: "Cum nu se dioache călcâiul sau gura sobei, așa să nu mi se dioache copilașul!" și-mi făcea apoi câte un benchi boghet în frunte, ca să nu-și prăpădească odorul!... Și altele multe încă făcea." (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) Mijloace de îmbogățire a vocabularului Precizați modul de formare a cuvintelor: * înnobilare, untdelemn, micuț, Tarom, cojocar, imprevizibil, de pe, un fâș, zgârie-brânză, dezaprobator; * inutilitate, cotext, Mircea Eliade, măreție, tic-tac, despre
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Travers, Mary Poppins) (b) "Cine sunt? Neghiniță, gândul lumii. De mic ce sunt, pătrund în urechile oamenilor și-i ascult cum gândesc. Adineauri eram în urechea ta a dreaptă, apoi am trecut în a stângă, ș-am râs de m-am prăpădit când am văzut ce-ți trece prin minte..." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Neghiniță) (c) " Da' bine, moșnege, când ai venit în cela rând, parcă erai în toată mintea; dar acum unde te visezi, de umbli cu porci după tine? Și cine
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ei, ca să-i cerce; iară frații dacă văzură căciula, socotind că este fratele loc cel mic, slăbiră vârtejile și dete drumul frânghiei, care se lăsă în jos cu mare iuțeală, ceea ce făcu pe frați să crează că Prâslea s-a prăpădit." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (f) " Alei, cumătre! da' nu știi că nevoia te duce pe unde nu-ți e voia și te-nvață ce nici gândești? Ascultă, cumătre: vrei să mănânci pește? Du-te desară la băltoaga
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mine și te-a scăpat de primejdii. Eu sunt Sfânta Duminică. Slujește la mine astăzi și fii încredințată că mâine n-ai să ieși cu mâinile goale de la casa mea." (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) (b) "Boierule, acest prăpădit de om, venetic în satul nostru, n-ar mai avea parte de el! după ce ți-ai făcut pomană de i-ai dat un petec de loc, el tocmai lângă mine și-a ales să-și facă bordei! Una la mână
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
condiționat în fiecare cămăruță de pe țărmul Mediteranei. Serele și chimicalele asigură hrana populației: După cum știm consumăm destule fructe și legume turcești; micii producători stau cu roșii, portocale, lămâi, banane... Am văzut și cerșetori chiar în Konya, și mici întreprinzători, și prăpădiți printre culturi, și prostituate, și copii iuți ca spirtul să prindă o afacere ! În restaurante nu-s decât bărbați ! Femeile mai poartă feregea peste gură (în majoritate). Europencele sunt la mare căutare. N-aș zice că-s neapărat curve. Statul
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
Jocul cu privitul sudurii i s-a părut și ei din cale-afară de grozav. Nu știu cât am privit la sudură, dar asta părea că ne-a legat pentru totdeauna. Când am ieșit, pata multicoloră ne juca în fața ochilor și noi ne prăpădeam de râs. Până să plecăm acasă ni s-au umflat ochii și ne curgeau lacrimile întruna. Am stat vreo câteva zile în pat, cu un bandaj din cartofi în jurul ochilor. Idila n-a durat prea mult. Din păcate, părinții fetei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
meu, Și cât viaț-oi mai avea, Vin din vie n-oi mai bea". Coboară încet până în via înflorită și o nimicește, smulgând, rupând și tăind butucii. Trece atunci un călăreț, care întreabă: "Ce-o fi, Doamne, și asta? Cine-a prăpădit via? Moșule, ce s-a-ntâmplat Și de ce te-ai supărat, De tai viță Din mlădiță, De mi-o tai de la tulpină Și mi-o seci din rădăcină, De tai bieții strugurei Albi ca niște mielușei, De tai negri strugurași
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
depărtare pe Domnul, al cărui chip orbitor se vede în zare și lasă peste mare o dungă de lumină ca apusul soarelui peste ape. Făt-Frumos se închină Domnului și își amintește pe loc de fratele lui de cruce, care se prăpădea de dragoste pentru fata Genarului. Aceasta îi arată cum să găsească un cal cu șapte inimi, pe când calul tatălui ei avea numai două inimi. Ajutat de împăratul țânțarilor și de împăratul racilor, el reușește să scape de bătrâna vrăjitoare care
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
început, vă dați seama, la 18 ani. Piesa lui Ionesco e o punte către tinerețea dumneavoastră. Exact: e o punte către tinerețea mea. Din nefericire, e o punte peste oameni care au dispărut între timp, primul domn Smith s-a prăpădit, au fost două-trei Mme Smith, două-trei Mme Martin. Eugene Ionesco a plecat și el, apoi soția sa, Rodica. Ne sunam din când în când eu și Marie-France Ionesco, fata lor. Ca o familie. Ionesco a venit și el, până la sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
exprimă aspecte ale vieții oamenilor precum și înțelepciunea și experiența lor. Dăm mai jos câteva chiuituri și strigături folosite în timpul jocului la Hudești: „Cine joacă și nu strigă Face-i-s-ar gura strâmbă, C-așa-i jocul românesc, Obiceiul bătrânesc, După el mă prăpădesc”. „De urât te poți ascunde, Dar de dragoste n-ai unde; Că oriunde te-ai ascunde Tot în suflet te pătrunde.” „Hu, iu, iu pe dealul gol, Că mireasa n-are văl Și i-a face mirele Când o tunde
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nu-i posibilă decât cu aprobarea ministrului de interne, Alexandru Drăghici. Așa se explică numărul mare de decese în rândul oamenilor de cultură și al celor care au deținut funcții importante în conducerea țării. Pentru un simplu panarițiu s-a prăpădit bietul Istrate Micescu... Două zile mai târziu, Mircea Vulcănescu s-a stins fără lumânare, împăcat sufletește că nu mai avea dureri. Când mi-a relatat știrea, dr. Petre Topa, mărturisindu-mi cu lacrimi în ochi pierderea bunului său prieten, mi-
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
1894-1979), cumnata mamei și cea mai bună prietenă a ei atunci (vara își făceau rochii identice, înflorate, stârnind pe stradă sau în localuri publice curiozitatea lumii), soția fratelui ei cel mare, Salustiu (1881-1926). Maior pornit pe strălucită carieră (s-a prăpădit tocmai când se pregătea să devină colonel), făcuse școala militară la austrieci, servise și în capitala imperiului în preajma războiului, trecând apoi, după Unire, la români și organizând la Cluj Garda națională, drept care, până la cedarea Ardealului de nord, o stradă a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
deși nu lipsită de interes. Într-o zi, cel mai mare dintre ei (nu-i rețin numele, doar pe al fratelui său, de seama mea, drăguțul Dorel, care a intrat în școala militară și am auzit că s-ar fi prăpădit în război), să fi avut vreo zece ani, m-a luat cu el în closetul curții, împărțit în două cabine, și, înghesuindu-ne într-una din ele, mi-a poruncit să mă desfac la pantaloni și a început să-mi
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
aparențelor), când i s-a făcut deodată rău; a fost cuprins de insuportabile dureri abdominale, a venit salvarea și l-a transportat la clinică, unde și-a dat sfârșitul după operația de peritonită. S-a spus deci că s-a prăpădit, de fapt, de „inimă rea“. Legătura celor doi n-a încetat, a fost - chiar dacă cu dezgust - acceptată de familie (doar bunica se pare că nu putea nicidecum ierta), și tanti Elenuța continua să ne facă vizite, ca eu s-o
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]