5,068 matches
-
imagine deloc cosmetizată asupra realității, la nivelul anului 1998, ce justifică necesitatea unei reforme de profunzime și Îi legitimează urgența”. Autorii Își declară de la bun Început independența față de cercurile guvernamentale și, implicit, față de forurile oficiale de specialitate, propunîndu-și o viziune pragmatică, În afara discursului administrativ-pedagogic consacrat. Cartea are o perspectivă predominant sociologică și filosofică, cu accent asupra politicilor publice: orientare deductibilă, de altfel, din profilul profesional al autorilor și colaboratorilor. Unii, cum ar fi Adrian Miroiu și Dakmara Georgescu, au fost cooptați
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Română de Lingvistică, New York Academy of Sciences, American Mathematical Society, funcționează ca vicepreședinte al Societății Române de Semiotică, vicepreședinte al Asociației Internaționale de Studii Semiotice. A colaborat la „Computational linguistics” (Budapesta), „Current trends in linguistics” (Haga), „Degrés” (Bruxelles), „Langages”, (Paris), „Pragmatic aspects of human communication” (Olanda), „Semiotica” (Olanda), „Zeitschrift für Literaturwissenschaft und Linguistik” (Germania), „Limits” (Barcelona), „European journal for semiotic studies”, precum și la „Cahiers de linguistique théorique et appliquée”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Studii
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
are nevoie să țină cont de dorințele populației, este foarte probabil ca soluția adoptată să fie cea a „mărimii unice”. Perspectivei și formulelor urbaniștilor, Jacobs le opune propria perspectivă și propriile formule. Estetica ei, ar putea pretinde autoarea, este una pragmatică și a străzii, o estetică al cărei cadru de referință Îl constituie ordinea funcțională a orașului, din perspectiva oamenilor care trăiesc În el. Iacobs se Întreabă ce medii fizice atrag locuitorii, facilitează circulația, promovează schimbul și contactul social și satisfac
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
să fie „condensatori sociali”. „Omul nou” - bolșevicul specialist, inginer sau funcționar - a ajuns să reprezinte un nou cod de etică socială, numit adesea pe scurt kultura. În acord cu predilecția pentru tehnologie și știință, kultura pleda pentru punctualitate, curățenie, relații pragmatice precum cele de afaceri, modestie politicoasă și maniere corecte, dar nu ostentative. Acest mod de a Înțelege kultura și pasiunea partidului pentru Liga Timpului, care promova o conștientizare temporală, obiceiurile de lucru eficiente și un program clar stabilit, au fost
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
autentică lecție de etică. Claritatea, însuflețirea, erudiția și patosul definesc un intelectual pentru care „ideile sunt valori în numele cărora se bucură sau suferă, pentru care îți poți risca existența, pentru care și-a pus viața drept gaj”, iar „degradarea lor pragmatică îl dezolează, îl doare” (Marta Petreu). „Martor fidel al timpului său” și „neobosit truditor” (Eugen Simion), profesorul „are tristețea energică și sănătoasă”, „generozitatea stângii luminate și cultura aristocratică a dreptei inteligente” (Radu Cosașu). Fertil în sugestii, deschis spre probleme acute
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
aspectele vieții românești”. În postură de sociolog, autorul studiului insistă asupra celor mai „interesante” dintre aspecte, vizând limba, literatura, organizarea politico-socială, deoarece ele exprimă sintetic „ceea ce s-ar putea numi moravuri, felul vieții sociale etc.” Înzestrați cu un accentuat spirit pragmatic și politic, muntenii sunt mai receptivi, dovadă asimilarea influenței franceze și organizarea revoluției de la 1848. Mai pasivi, moldovenii acceptă influențele doar după un temeinic examen critic, psihologia lor vădind un ridicat coeficient de scepticism: „Poate că moldovenii sunt mai sceptici
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
În definirea structurilor internațional-politice, analiz)m statele indiferent de tradițiile, obiceiurile, obiectivele, dorințele sau formele de guvern)mânt pe care acestea le-ar putea avea. Nu ne întreb)m dac) statele sunt revoluționare sau legitime, autoritare sau democratice, ideologice sau pragmatice. Ne abținem de la a comenta orice atribut al statelor, cu excepția capabilit)ților lor. Nici atunci cand ne gândim la structur) nu ne punem întreb)ri legate de relațiile dintre state - de gradul lor de prietenie sau de ostilitate, de schimburile diplomatice
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de întemeiat, pentru marile puteri ale prezentului, s) foloseasc) forță în scopul constrângerii altora. A doua surs) a confuziei referitoare la putere își afl) r)d)cinile în definirea să ambigu). Suntem induși în eroare de definiția american) a puterii - pragmatic alc)tuit), și tehnologic influențat) -, o definiție care echivaleaz) puterea cu controlul. Puterea este, în acest caz, m)surat) în funcție de capacitatea de a determina că oamenii s) fac) ceea ce altcineva ar vrea ca ei s) fac), ceea ce altfel ei n-
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
poziție ni se revelă însuși sensul demnității omenești.” În acest context, fenomenul literar este definit ca „act de conștiință și de cunoaștere”, iar opera de artă este postulată ca „suprastructură cerebrală, sensibilizată”. K. susține „valorile spirituale și estetice”, în defavoarea celor „pragmatice, de oportun naționalism, culturalism și politicianism”, de pe poziții declarat antitradiționaliste: „Atitudinea aceasta nu se caracterizează prin arbitrar; un întreg determinism istoric o impune. Și mai ales ortodoxismul de emisiune postbelică ce tinde a obstrua europenizarea conștiinței și de a ne
KALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
a trupelor sovietice pe teritoriile lor. Oricum, în primii ani postbelici, speranța normalizării vieții cotidiene era încă vie. De asemenea, reducerea anarhiei în relațiile internaționale părea garantată de activitatea unei noi instituții mondiale (ONU), mai decisă, mai funcțională și mai pragmatică decât defuncta Ligă a Națiunilor. Prin intermediul Cartei ONU se făceau promisiuni seducătoare în cel puțin trei-patru planuri sensibile: evitarea unui nou război, egalitate în drepturi pentru națiunile mari și mici, o justiție internațională, precum și reafirmarea credinței în drepturile și valoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cugetarea politică și sociologică a secolului al XIX-lea. Burghezia este stigmatizată pentru păcatele ei, atât dinspre dreapta conservatoare, cât și dinspre stânga revoluționară. Iar romantismul a punctat decisiv în această cruciadă, aureolând revolta spiritelor sensibile împotriva societății prozaice și pragmatice până la cinism instaurată de burghezie. Burghezia produce inegalitate, în vreme ce susține discursul fariseic asupra egalității 9. • Ibidem, p. 72. • Ibidem, p. 73. • Ibidem, p. 76. • Fr. Furet, op. cit., p. 14. • Ibidem, p. 15-20. Dreptul la revoltă, fundamentat filosofic încă de iluminism
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vedere, romanul ratează rezolvarea conflictului: Lae se dovedește până la urmă un revoltat de carton, care, după ce se îndepărtează de familie și de comunitate, cutreierând munții alături de un grup de legionari, se hotărăște totuși să se înscrie în colectivă din rațiuni pragmatice. Romanul este rebarbativ la lectură, mai ales din pricina stilului, fie prea reportericesc (în consemnarea unor fapte), fie liricoid (în exaltările protagonistului sau în elogiile bombastice aduse clasei țărănești). Reușite sunt figurile satului de odinioară (strămoși ai eroului) și personajele feminine
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
nu putem numi o valoare estetică „pură”. Aceasta ar fi o primă dificultate. Pe de altă parte, altă dificultate vine din societatea (epistema) actuală, În care tindem să nu mai diferențiem esteticul de alte zone și ajungem la Întrebarea pur pragmatică: ce mai poate face esteticul pentru identitatea noastră? Or, aici, toată hermeneutica ce Începe cu Heidegger și trece prin Gadamer mai are ceva de spus. Ea susține acest lucru: atunci când te implici În conturarea unei structuri și structura te conturează
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Împăcăm cu această lume fără Dumnezeu, În care nu mai putem fi decât ființe scindate, dar trebuie să ne gospodărim această scindare. Aș spune că e o schimbare de atitudine față de propria interioritate, fragmentaritate, sursă de suferință pentru modernist, administrată pragmatic de postmodernistul care caută soluții pentru propriile fracturi. Oricum, ideea era că, poate, ar trebui mai multă atenție la distincția aceasta, pentru a vedea momentul În care apare subiectul multiplu. Eu cred că apare mult mai devreme decât În postmodernism
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Ceea ce trăim, dinamica muncii planetare, dinamica identităților transnaționale, dinamica globalismului, toate acestea sunt realități transpsihologice. E un alt tip de om aici, cu un alt tip de metodă. Clonarea este transpsihologică. În privința competitivității internaționale a textului, trebuie să fim foarte pragmatici, e nevoie de o strategie bine definită aici, după cum știm, fiindcă textul trebuie „blindat” cu bibliografie de ultimă oră. Blindat până la sațietate, ostentativ chiar, cu texte din postmodernism, foarte serioase. Altfel riscăm ca În momentul În care Corin ar publica
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cu discursul despre experiența religioasă. Mie mi se pare că aici este un domeniu În care Într-adevăr avem un act institutiv, În sensul a ceea ce spunea Cornel Vâlcu Înainte despre logosul care instituie, se instituie prin acest mundus imaginalis pragmatic. Ficționalizarea ar fi, În acest sens, o deschidere spre o lume a imaginalului În absența unor realități concrete care să fie decodate empiric. Acest salt Înspre ficțiune și ficționalizare trebuie să meargă peste empiric. Tocmai de aceea revin: este foarte
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
imaginarului are În Europa o coloratură puternic franceză, legată de investigațiile lui Gaston Bachelard, ale lui Gilbert Durand, de tipul lor de filosofie și de metafizică a imaginarului, În timp ce această incursiune În spațiul american ne apropie mai mult de demersurile pragmatice și de cercetarea aplicată, interesată mai degrabă de efectele decât de cauzele imaginației, de posibilitățile de a prelucra imaginile pentru a le eficientiza efectele. Voi continua cu o observație de ansamblu: la o primă vedere, abordarea propusă de Doru Pop
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
răspuns despre practicile sociale legate de masă. Nicolae Turcan: Asta e o abordare fenomenologică... Doru Pop: Da, tocmai de aceea spuneam că metodele calitative decurg din fenomenologie, ca demers filosofic. În cadrul lor, nu interesează nici nivelul hermeneutic, nici dimensiunea strict pragmatică, ci fenomenul În fenomenalitatea sa, În actualizarea sa. Corin Braga: Văd totuși o posibilitate, nu de Împăcare, ci de aducere Împreună a celor două dimensiuni, a metafizicii imaginarului sau, hai să spunem, a antropologiei imaginarului, pe de o parte, și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fenomenul În fenomenalitatea sa, În actualizarea sa. Corin Braga: Văd totuși o posibilitate, nu de Împăcare, ci de aducere Împreună a celor două dimensiuni, a metafizicii imaginarului sau, hai să spunem, a antropologiei imaginarului, pe de o parte, și a pragmaticii imaginarului, pe de altă parte. Punctul de Întâlnire mi-a fost sugerat tot de niște abordări occidentale din ultimii ani, În care imaginarul colectiv este analizat În sine și nu În dimensiunea sa sociologică. Mă gândesc la distincția pe care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
vocabularului nostru animalier. Se poate face o analiză a felului cum ne raportăm mental la imaginile animalelor, la relațiile dintre aceste animale În interiorul imaginarului colectiv, la rolul pe care ele Îl (mai) joacă În construcția identității noastre. Prin aceasta, metode pragmatice, empirice, folosite În cercetarea referenților imaginilor, ar putea fi transportate În cercetarea imaginilor Înseși, investigate de obicei cu metode estetice, filosofice, metafizice etc. Doru Pop: Ca să dau un exemplu despre specificul metodelor calitative. Le-am cerut studenților din anul patru
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
-l are În față i-un câine? Sau, dacă Dina e de pe pământ, ce malin génie o-mpinge să contrarieze tot ceea ce știm, să mintă cu atâta nerușinare, Într-un moment cu totul și cu totul insignifiant, când nici un interes pragmatic n-ar solicita o minciună? And I think to myself: Why now? Why me? Why? Unde i-e capul? Din ce-s făcute femeile? Cine le-a dat drumul În lume, și de ce le lasă, domnule, libere printre noi? Eu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
exclusiviste puternice, militând pentru afirmarea unui ideal de unitate culturală modernă. Unitatea culturală românească premodernă conferită de limbă și credința religioasă, de o cultură a oralității mai ales, În comparație cu una scripturală, a fost preluată de statalitate, de unde accentul uneori exclusiv pragmatic dat de acest factor asupra centralizării culturale Înțelese ca „unitate”. Altfel spus, confuzia uneori voită care se face Între unitate și centralizare culturală a permis controlul diversității culturale, respectiv restrângerea diversității culturale. Spre deosebire de alte culturi moderne, a căror unitate este
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În perimetrul limbii și al confesiunii, cultura română modernă este activă În special În cadrul statalității recente, desemnată după 1918. Liantul limbii nu a fost coeziv pentru comunitățile românești din afara României, cum nici liantul credinței religioase nu a avut un efect pragmatic, rămânând În planul unei proiecții etniciste, naționaliste. Este adevărat că Întrebării dacă factorul etnic poate fi sublimat complet În modernitate Într-o cultură civică nu i se poate da un răspuns afirmativ cu valabilitate generală care să Întrunească validitatea experiențelor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu le-au construit, nu ei au fost cei care au desțelenit brazda. Consecința o reprezintă, firește, slaba reprezentare a optzeciștilor În structurile politice de decizie, la nivel local, județean sau național, retractilitate al cărei corolar este, la fel de firesc, oportunismul pragmatic (nu folosesc termenul În sens peiorativ, ci descriptiv!) cu care reprezentanții generațiilor următoare au ocupat terenul lăsat liber. În momentul de față, În România actului politic, decizional, executiv există un soi de „prăpastie” - un loc gol, teren viran - Între reprezentanții
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care vine din implicare comunitară și din angajare. Nu ne-a interesat, pur și simplu. Ne-a interesat să plecăm, să fim cât mai mult În afara sistemului. În consecință, suntem beneficiarii unor instituții pe care le-au construit alții, mai pragmatici decât noi. De aici trebuie să ne vină Însă o anumită modestie. Nu mai avem voie să batem cu pumnul În masă: e o masă făcută de alții. Sanda Cordoș: Puteți intra În politică. Ștefan Borbély: Puțin probabil. Viața politică
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]