1,383 matches
-
a primirii Torei avea loc la sfîrșitul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie. ,,4,45 Cînd a ajuns în Galileea a fost primit bine de galileeni, care auziseră tot ce făcuse la Ierusalim în timpul praznicului, căci fuseseră și ei la praznic. 4,46 Iisus s-a întors deci în Cana din Galileea. 5,1 După aceea era un praznic al iu-deilor și Iisus s-a suit la Ierusalim.” La Poarta oilor era o scăldătoare unde veneau bolnavii să se îmbăieze cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
în Galileea a fost primit bine de galileeni, care auziseră tot ce făcuse la Ierusalim în timpul praznicului, căci fuseseră și ei la praznic. 4,46 Iisus s-a întors deci în Cana din Galileea. 5,1 După aceea era un praznic al iu-deilor și Iisus s-a suit la Ierusalim.” La Poarta oilor era o scăldătoare unde veneau bolnavii să se îmbăieze cu speranța unei însănătoșiri miraculoase. Iisus îi cere unui bolnav să-și ridice patul și să umble. Și acesta
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
bolnav să-și ridice patul și să umble. Și acesta a reușit să meargă. Se întoarce iarăși în Galileea împreună cu ucenicii lui. ,,6,1 După aceea Iisus s-a dus dincolo de ma- rea Galileei numită marea Tiberiadei. 6,4 Paștele, praznicul iudeilor era aproape.’’ În acest loc se întîmplă minunea înmulțirii pîinilor, este al doilea Paște al iudeilor menționat de evanghelie pe care Marele Preot al geților Ili îl petrece pe pămîntul Palestinei. ,,7,1 După aceea Iisus străbătea Galileea, nu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Această informație arată că din vara anului 29 Ili era un personaj căutat de milițiile secrete ale rabinilor ivriți ca să fie ucis pentru că zicerile lui au scos din minți teocrația iudeilor. ,,7,10 După ce frații lui s-au suit la praznic, s-a suit și el dar nu pe față ci cam pe ascuns. 7,13 Totuși de frica iudeilor, nimeni nu vorbea de el pe față.’’ În diferite surse găsim amintite violen- țele ivriților împotriva celor care nu le împărtășeau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
îl arestează ceea ce stîrnește mînia fariseilor și saduceilor. Ili are o discuție aprinsă cu iudeii în Templu și aceștia vor să-i facă seama arun-cînd cu pietre în el dar reușește să scape. ,,10,22 În Ierusalim se prăznuia atunci praznicul Înoirii Templului. Era iarnă. Și Iisus se plimba prin Templu pe sub pridvorul lui Solomon’’. Iisus este atacat cu vorbe grele dar scapă iarăși din mîinile iu-deilor puși pe fapte rele. ,,10.40 Iisus s-a dus dincolo de Iordan în locul unde
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
pe care, ca un veritabil pungaș, o convinsese să transforme testamentul, frustrându-și proprii copii") a dezvăluit un Caragiale risipitor și lipsit de onorabilitate: "Cum intra în stăpânirea banilor, se pornea pe petreceri, oferind mese copioase, pe care le numea praznicele Momuloaiei. [...] Caragiale era rău platnic. Refuza să-și plătească datoriile chiar când dispunea cu prisos de sumele luate cu împrumut." (Ș. Cioculescu). Aceste trăsături ale paternelului au deteriorat complet relațiile cu Mateiu și pun sub semnul întrebării cel puțin parțial
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în două și se aruncă peste casă, pentru prosperitate 338. În ajunul nunții, sau la împlinirea unui an de la căsătorie, în Transilvania este obiceiul "pomului (mărului) de cununie" care se sărbătorește, în prezența preotului, nașilor și a rudelor, printr-un praznic ce se dă de pomană la 12 săraci, "pentru ca să aibă ei și familia celor căsătoriți, pe cealaltă lume, un pom pe care să se odihnească". Pomul se așează în pământ și se împodobește cu diferite "poame" (fructe) și cu un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
În piesele de teatru, sunt puse Între paranteze rotunde indicațiile de regie. Parantezele drepte sunt folosite pentru a Închide un adaos făcut de noi În text, pentru ca acesta să fie mai clar: „Am găsit de cuviință să te poftesc [la praznic - n. I.R.] și pe d-ta” (I. Creangă). Parantezele drepte se mai folosesc pentru a marca lipsa unui fragment, a unui cuvânt dintr-un text. Numite și „croșete”, parantezele drepte au fost utilizate În timpul regimului comunist pentru a marca un
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Drept aceea am dat domnia mea această carte la mînă mai susnumiților, cu slobozenie a se face tîrg acolo la satul Lupoaia unde este această Sfîntă biserică, la zile rînduite, dă trei ori Într-un an, adică la zâua dă praznic a Sf.Nicolae i a Sf.Gheorghe, i Sf. Dimitrie, ca să poată lăcuitorii a avea lesnirea lor cu mersul și venitul la tîrg pentru alișvelișul și trebuințele cf vor avea și ceea ce să cuvine a să lua de la neguțătorii ce
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
hoț și un ucigaș, acoperit de cei interesați, și cârciumarul Ghiță, care crede că poate juca dublu în interes propriu între autoritățile de stat și cele hoțești. Alte nuvele alcătuiesc un tablou etnografic al satului, observat în clipele rituale, logodnă, praznic, clacă, cea mai bună compoziție de acest fel fiind Gura satului, în care scena meticuloasă a pețirii, cu întîrzieri calculate și ocoliri șirete, constituie un document eminent de arhivă etnografică și o mare pagină literară. Mara a trecut neobservat, ba
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Victoria dorită a zilei viitoare! Ostașii pretutindeni formați În dese grupe Frig boi Întregi, rup cărnuri ca lupii flămînziți, Desfundă largi antale, beu lacom fără cupe, Se ceartă, rîd În hohot și urlă răgușiți. Ca dînșii, cîni de lagăr la praznic luînd parte, Schelălăiesc sălbatic, rod oasele deoparte, În mijlocul orgiei turbate ce tot crește; Iar printre cîni și oameni pe iarbă stau căzute Femei, prada orgiei, cu mințile perdute...” Există, apoi, o dialectică a semnelor prevestitoare ca În epopeile homerice. Fatalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cercat toți bărbații și și-au găsit pe plac tocmai în Ispania, un târtan, jidov spaniol, și l-au luat de bărbat, cu carele pe la 1844, venind aice, și-au vândut toate moșiile și țiganii și s-au dus la praznicul dracului". 68 Potrivit celor mai avizați exegeți (ca Michael R. Booth ș.a.), în melodramă nelegiuitul e reperabil scenic prin mustața pe care o poartă element vizual menit să codifice distribuția "triunghiulară" a personajelor. 69 Frecventarea cinematografului reprezintă un simptom caracteristic
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
doliu pios, iar toți ceilalți rechini ai văzduhului, înveșmîntați în straie cernite sau pestrițe. Cît trăia balena, puțini dintre ei i-ar fi venit, cred, în ajutor, dacă din întîmplare ea le-ar fi cerut s-o ajute; dar la praznicul de înmormîntare, dau buzna cu atîta pioșenie! O, cumplită lăcomie vulturească a lumii, de care nu scapă nici măcar puternica balenă! Dar încă nu s-a isprăvit. Deasupra cadavrului pîngărit planează duhul său răzbunător, care-i supraviețuiește și care bagă groaza
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ceas din ea unei planete, cu nume de zeitate, ei au fixat pomenirea cotidiană a unuia sau a mai multor sfinți. Aceasta este cea de a doua mare deosebire dintre calendarul roman păgân și cel creștin, pe lângă alte rânduieli în legătură cu praznicele, pomenirile și posturile bisericești. În primele veacuri creștine, a existat ca preocupare de bază întocmirea tabelelor pascale..0 Sărbătoarea cea mare a creștinătății era retrăită anual de către credincioșii de atunci, ca și în zilele noastre, cu sentimentul evidenței divinității Mântuitorului
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a Patimilor, cvartodecimanii bazându-se pe cea a Sfântului Matei, respectiv a sinopticilor, iar adversarii lor pe cea a Sfântului Ioan, ceea ce a încercat să lămurească Claudius Apolinaris”. La acest dezacord privind data sărbătoririi Paștilor, se adăuga durata postului premergător praznicului Învierii. Acesta avea o anumită durată într-o parte a creștinătății și alta mai lungă în restul lumii creștine. În secolele al II-lea și al III-lea viața Bisericii era umbrită de controverse și divergențe pascale creștine avându-i
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cel mai adesea indicați. 3. Generalizarea întrebuințării erei creștine Răspândirea în Europa a ciclului pascal al lui Dionisie Exiguul a început cu Roma, cu Italia în general. Este cunoscut cazul papei Vigiliu, aflat în Spania, și, întrebat fiind despre data praznicului Învierii din 539, acesta a indicat ziua de 24 aprilie. Aceeași situație este întâlnită și anul 550. Episcopul Victor de Capua acceptă data de mai sus, sub influența calculului pe care l-a lăsat părintele erei creștine. Cât privește învățatul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
bisericesc la noi s-au perpetuat și formulare de ciclu pascal. Cărțile de rugăciuni cuprind învățături pentru înțelegerea pascaliei în numeroase ,,spițe sau în stâlpi”. Mai des decât acestea, Psaltirea arăta anii bisecți, „nașterea luminii lunilor”, „știrbirea luminii lunilor”, data praznicelor împărătești, începutul și durata posturilor etc.. Dintre cele aproximativ 200 de ere cunoscute, era creștină comună sau dionisiană este astăzi cea mai cunoscută. Cum grecii și, în general, orientalii aveau propriile lor instrumente de cronologie, latinii au îmbrățișat-o mai
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
vechi concepții. Modificarea începutului acestei ere este de neconceput astăzi, pentru marile nedumeriri și confuzii pe care le-ar provoca. 4. Împortanța erei creștine dionisiene Dionisie Exiguul a pornit în strădaniile sale generale de la preocupări computiste în scopul determinării datei praznicului Învierii și a celorlalte sărbători în legătură cu el. Așezând Nașterea lui Iisus Hristos la începutul cronologiei creștine, învățatul monah a refuzat să mai perpetueze amintirea unui împărat prigonitor al ucenicilor Lui, punând în lumină în schimb întruparea Domnului și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
C-am ajuns să cred..., să am senzația că răsfoiesc... niște morminte...; cînd întorc o pagină, parcă întorc o lespede... Gh. P. doi: Atunci ce să-ți aduc? Gh. P. unu: Că mi-ai făcut din toate zilele libere niște praznice...; ar mai trebui să vii și cu o colivă..., cu lumînări... cu preot..., să ne-mbătăm și... veselia dracului... Gh. P. doi: Păi dacă vrei să te veselești, să-ți aduc niște reviste sexy..., niște poze porno... Gh. P. unu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Mamă, mamă, ce-o să fie! (intră groparul) Groparul: Ehe, ehei, dar văd că aici e un adevărat banchet! Pun și eu la bătaie o colivă. Costache: Da lumînări ai? Groparul: Am și lumînări. Octav: E, atunci putem pune de-un praznic. Ce ziceți, în tragem un praznic? Marieta: Iar începe cu vreo capcană de-a lui...! Matei: Ce praznic, măi Tăviță, ce praznic!?! Al cui, pentru cine?! Octav: Vă invit la praznicul meu...! (se rîde strîmb) Matei: Hai, că-i bună
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
groparul) Groparul: Ehe, ehei, dar văd că aici e un adevărat banchet! Pun și eu la bătaie o colivă. Costache: Da lumînări ai? Groparul: Am și lumînări. Octav: E, atunci putem pune de-un praznic. Ce ziceți, în tragem un praznic? Marieta: Iar începe cu vreo capcană de-a lui...! Matei: Ce praznic, măi Tăviță, ce praznic!?! Al cui, pentru cine?! Octav: Vă invit la praznicul meu...! (se rîde strîmb) Matei: Hai, că-i bună! Ha! Octav: Domnule, să-l pomenim
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Pun și eu la bătaie o colivă. Costache: Da lumînări ai? Groparul: Am și lumînări. Octav: E, atunci putem pune de-un praznic. Ce ziceți, în tragem un praznic? Marieta: Iar începe cu vreo capcană de-a lui...! Matei: Ce praznic, măi Tăviță, ce praznic!?! Al cui, pentru cine?! Octav: Vă invit la praznicul meu...! (se rîde strîmb) Matei: Hai, că-i bună! Ha! Octav: Domnule, să-l pomenim și să-l cinstim pe cel care am fost... Marieta: Ei, iaca
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
bătaie o colivă. Costache: Da lumînări ai? Groparul: Am și lumînări. Octav: E, atunci putem pune de-un praznic. Ce ziceți, în tragem un praznic? Marieta: Iar începe cu vreo capcană de-a lui...! Matei: Ce praznic, măi Tăviță, ce praznic!?! Al cui, pentru cine?! Octav: Vă invit la praznicul meu...! (se rîde strîmb) Matei: Hai, că-i bună! Ha! Octav: Domnule, să-l pomenim și să-l cinstim pe cel care am fost... Marieta: Ei, iaca asta ne mai lipsea
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și lumînări. Octav: E, atunci putem pune de-un praznic. Ce ziceți, în tragem un praznic? Marieta: Iar începe cu vreo capcană de-a lui...! Matei: Ce praznic, măi Tăviță, ce praznic!?! Al cui, pentru cine?! Octav: Vă invit la praznicul meu...! (se rîde strîmb) Matei: Hai, că-i bună! Ha! Octav: Domnule, să-l pomenim și să-l cinstim pe cel care am fost... Marieta: Ei, iaca asta ne mai lipsea! Măi băiete, tu te-ai... Octav: Mamă, despre morți
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
numește slavă, pentru că s-a făcut pentru cei iubiți”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia I la Rusalii, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 205) „(...) Crucea a suferit-o în mijlocul orașului, în mijlocul praznicului, în mijlocul poporului iudeilor, în fața ambelor tribunale, al iudeilor și al romanilor, când sărbătoarea i-a adunat pe toți, în mijlocul zilei, în văzul comun al lumii întregi. Și pentru că numai cei prezenți vedeau ceea ce se făcea a poruncit soarelui care s-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]