2,486 matches
-
conducere diferite sau la factori de stres ambientali, fără a-și pune prea multe întrebări referitoare la caracterul ei înnăscut sau dobândit. Nu trebuie să se pornească de la prejudecata că cei înclinați spre satisfacție vor fi neapărat eficienți, iar cei predispuși spre insatisfacție vor fi ineficienți. Până în momentul de față nu există date suficiente de cercetare care să dovedească legătura cauzală dintre predispozițiile spre satisfacție/insatisfacție și calitatea performanței. Chiar dacă am accepta că oamenii se nasc cu tendința spre satisfacție sau
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
funcționale ale rolului. Conduita de rol a unei persoane implică parcurgerea mai multor etape: perceperea rolului; elaborarea explicațiilor în legătură cu rolul respectiv, acțiunea în rol. Dacă una dintre aceste etape este afectată, conduita de rol va fi și ea influențată și predispusă la apariția conflictelor de rol intersubiective. De exemplu, dacă un subordonat își percepe șeful ca fiind permisiv, va aștepta ca acesta să fie îngăduitor cu el și, ca urmare, va absenta, nu se va mobiliza pentru realizarea corespunzătoare a îndatoririlor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de multă vreme (vezi Vinacke, Arkoff, 1957). Relațiile din interiorul grupului conțin un mare potențial conflictogen, ele fiind predispuse să degenereze în conflicte manifeste. Mai în toate structurile grupului (cognitive, comunicaționale, socioafective etc.) există germeni ai conflictelor, însă cele mai predispuse la generarea conflictelor sunt structurile de putere ale grupurilor. Aspirația unor membri ai grupului de a accede la statute și roluri mai înalte, de a promova înaintea altora, de a fi gratificați suplimentar, de a li se recunoaște eventualele merite
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în cazul nepotrivirii lor. De exemplu, dacă un individ se caracterizează prin preferința pentru autonomie și această caracteristică personală a lui se „întâlnește” cu o muncă ce-i acordă autonomie, el va fi mai satisfăcut, mai eficient și mai puțin predispus spre stres. Și invers: preferința scăzută spre autonomie va fi total nepotrivită într-o muncă ce solicită maximal autonomia, ca urmare relația dintre autonomie și satisfacție/eficiență va fi zero, iar riscul apariției stresului crește simțitor. O problemă nesoluționată de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
apte, dotate cu deprinderi excepționale, cele cu o experiență anterioară bogată, experte într-un domeniu etc. vor fi performante chiar și în condițiile unui nivel înalt de stres. Sunt apoi trăsăturile dispoziționale ale persoanelor, îndeosebi cele temperamentale și caracteriale, care predispun spre anumite atitudini și comportamente ce vor favoriza sau împiedica apariția efectelor pozitive sau negative ale stresului asupra performanței. Toate acestea ne atenționează asupra prudenței cu care trebuie făcute generalizările referitoare la efectele stresului asupra performanței (Greenberg, Baron, 1993). 2
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
considerate ca fiind caracteristice fenomenului numit prin termenul burnout. Freudenberger a apreciat că fenomenul respectiv este specific anumitor profesiuni, și anume celor de asistență sau de ajutorare care presupun contacte interpersonale. De asemenea, el a emis opinia potrivit căreia sunt predispuse spre experimentarea burnout-ului persoanele angajate, devotate unor cauze, cele cărora le place să se lupte, exprimându-se chiar că burnout-ul este „boala luptătorului”. Cauzele fenomenului se află în unele dintre trăsăturile individuale ale oamenilor, în imaginea de sine idealizată a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ne este permisă o comparație, am spune că burnout-ul este foarte asemănător cu personalitățile accentuate din planul psihoindividual. Personalitățile accentuate sunt amplasate între normal și patologic, cu tendința de a aluneca spre patologic, fără a cădea în el. Ele sunt predispuse la manifestări patologice în condiții defavorabile de viață. Dintr-un anumit punct de vedere personalitățile accentuate reprezintă un fel de „miniaturi” ale unor posibile perturbări de natură patologică. Prin analogie, am putea considera că și burnout-ul conține în el „fragilități
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
odată cu vârsta. Dimpotrivă, structurile personalității rămân constante de-a lungul întregii existențe, fără a rezerva surprize care să poată explica puterea de afectare diferită a mobbing-ului raportat la cele două categorii (tineri și vârstnici). A afirma că cineva e mai predispus la mobbing datorită unei structuri specifice de personalitate devine o inepție la fel de mare ca aceea conform căreia anumite femei sunt violate pentru că ar aparține unui anumit tip feminin predispozant la astfel de comportamente. Una dintre rațiunile pentru care sunt vehiculate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fiindcă locul ei este la bucătărie și doar asta știe să facă. Dar haideți să punem problema și altfel: dacă femeia este 42 44 interesată de alte lucruri decât politica? Dacă este construită altfel decât bărbatul, iar această construcție o predispune către alte arii de interes? Este foarte simplu: bărbații sunt mult mai tehnici, sunt interesați de „lucruri” care să-i ajute să-și dovedească puterea prin care să-și realizeze scopurile. Țineți deci minte, că bărbații sunt întotdeauna orientați spre
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
În Despre democrație În America, Alexis de Tocqueville se arată și el speriat de tulburările la nivelul existenței În comun provocate de individualism ca „fapt generator” al revoluțiilor democratice moderne. Modernitatea dă naștere unui fenomen nou, individualismul, sentiment „care Îl predispune pe fiecare cetățean să se izoleze de masa semenilor săi și să se retragă la o oarecare distanță, Împreună cu familia și prietenii” (Tocqueville, 1986, p. 496). Americanii au contracarat efectele periculoase ale sociabilității moderne făcând apel la elemente ce țin
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Termenul popor are un caracter ambivalent. Într-un registru unitar, el Înglobează ansamblul indivizilor care se Înscriu Într-un spațiu politic făcând uz de rațiune (poporul suveran). Pe un plan mai polemic, el desemnează fracțiunea cea mai defavorizată a populației, predispusă la răzvrătiri (poporul de rând). Între cele două definiții se observă o tensiune evolutivă. ν În Grecia antică, este privilegiat primul registru: poporul atenian (demos) deliberează În mijlocul ecclesiei; el include doar cetățenii ă indivizii care se bucură de deplină libertate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un dicționar de referință. Dicționarul Le Petit Robert ne spune că l’énervement este starea ce caracterizează o persoană nervoasă, persoană care, la rândul său, se gășeste „într-o stare de nervozitate neobișnuită“. Exilul prelungit, așa cum a fost cazul nostru, predispune la enervare. Orice persoană normal constituită nu poate să nu observe faptul că, o dată întors printre conaționali, anumite lucruri care păreau normale și firești acolo, devin prilej de nesfârșite chinuri aici, acasă. Lista este mult prea lungă pentru a fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
malign, genele silențiate postnatal să fie activate, iar cele active postnatal să fie silențiate funcționează mecanisme complexe. Dar, cunoștințele actuale sunt încă prea limitate și fragmentare pentru înțelegerea deplină a unor asemenea procese de tip macaz. Printre condițiile ereditare care predispun la malignizare se citează perturbările funcției imunitare, transmise recesiv, ineficiența proceselor de reparare a leziunilor moleculei de ADN și activitate hormonală anormală (Cavenee și colab., 1989). Un alt grup de condiții ce predispun la malignizare include modelele familiale bazate pe
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de tip macaz. Printre condițiile ereditare care predispun la malignizare se citează perturbările funcției imunitare, transmise recesiv, ineficiența proceselor de reparare a leziunilor moleculei de ADN și activitate hormonală anormală (Cavenee și colab., 1989). Un alt grup de condiții ce predispun la malignizare include modelele familiale bazate pe ereditatea unor trăsături patologice dominante. Neoplaziile de sân, de colon și de ovar sunt grupate individual în familii, moștenite ca trăsături ereditare autozomal dominante. Neoplazia este originară într-o singură celulă care suferă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Mutațiile sunt de tip „sens greșit” și sunt reprezentate de substituții de baze azotate, inserții și deleții, având efect negativ dominant. Figura 20.1. Diagrama arhitecturală a genei p53 (A) și a proteinei P53 (B) cu precizarea situsurilor cele mai predispuse la mutații (din Passarge, 2000). Proteina P53 conține trei regiuni distincte. Capătul N conține mulți aminoacizi acizi și un număr mare de resturi de prolină. Capătul C este hidrofil și conține semnalele pentru localizarea nucleară. Mutațiile regiunii C generează o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ADN monocatenar, inhibând intrarea celulei în faza S și orientând-o spre apoptoză. În anul 1994, S. Friend, de la Massachusetts Central Hospital din Boston (SUA) a descoperit mutații ale genei p53 la cinci familii afectate de sindromul Li-Fraumeni, sindrom care predispune la neoplazii mamare, de suprarenale, de oase, de creier și la leucemii. Descoperirea a reprezentat prima consemnare a transmiterii ereditare a unei gene implicată în inducerea altor tipuri de neoplazii, printr-un screening populațional al susceptibilității la neoplazii. Purtătorii (indivizii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
GENOMICĂ Instabilitatea genomică poate fi observată la microscopul optic, fiind manifestată sub aspectul unor rupturi și rearanjamente cromozomale în celulele aflate în metafază. Ea reprezintă un semn caracteristic pentru un grup specific de eredopatologii. Defectele genetice ale acestei condiții patologice predispun la manifestarea diferitelor tipuri de cancer. Cele mai bine studiate asemenea sindroame sunt sindromul Bloom, anemia Fanconi și ataxia telangiectazia. Sindromul Bloom (BS) are indicativul MIM McKusick 210900. El se exprimă încă de la naștere prin deficiențe de creștere, nou-născutul având
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sân este copleșitoare din punct de vedere clinic și al incidenței. În prezent, neoplazia de sân este una dintre cele mai comune malignități depistate la femei. Astfel, în țările industrializate în care s-a realizat un screening riguros al persoanelor predispuse la boală, s-a constatat că una din zece femei este victima unei astfel de condiții patologice. Studiile demonstrează existența unui potențial de transmitere a predispoziției la malignitate, determinat de una sau mai multe gene care au o penetranță semnificativă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pentru cancerul de sân nu poate fi limitată doar la genele brca1 și brca2. Aceste descoperiri constituie o bază științifică pentru căutarea unor noi gene care pot contribui la susceptibilitatea pentru cancerul de sân și pentru managementul clinic al persoanelor predispuse la această boală. Analiza structurii genelor brca1 și brca2 arată că, deși aceste gene prezintă o omologie de secvență limitată, ele au trăsături structurale și funcționale similare. Genele brca1 și brca2 au dimensiuni mari. Gena brca1 ocupă un sector de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
implică una sau două nucleotide și apar frecvent în secvențe repetitive mono- sau dinucleotidice, ceea ce indică faptul că ele sunt generate de alunecarea (slippage-ul) ADN-polimerazelor în cursul replicării ADN. S-a sugerat că elementele repetitive, chiar dacă au dimensiuni reduse, pot predispune la apariția de microdeleții în secvența brca1. În prezent rămâne problematică discriminarea mutațiilor care predispun la neoplazie, de polimorfismele genetice care nu au semnificație patologică. Mutația desemnată 5677 ins A, care determină deleția a 10 aminoacizi de la capătul carboxi terminalul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
indică faptul că ele sunt generate de alunecarea (slippage-ul) ADN-polimerazelor în cursul replicării ADN. S-a sugerat că elementele repetitive, chiar dacă au dimensiuni reduse, pot predispune la apariția de microdeleții în secvența brca1. În prezent rămâne problematică discriminarea mutațiilor care predispun la neoplazie, de polimorfismele genetice care nu au semnificație patologică. Mutația desemnată 5677 ins A, care determină deleția a 10 aminoacizi de la capătul carboxi terminalul al BRCA1, este clar asociată cu susceptibilitatea la neoplazie și reprezintă un argument că această
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mutații ale genelor brca1 (91%) sau brca2 (9%). Rezultatele analizei sugerează că mutațiile în genele brca1 și brca2 reprezintă factori de risc pentru aproape toate cazurile de neoplazie de sân-ovar. Aceste gene manifestă multe dintre caracteristicile oncogenelor recesive. Mutațiile care predispun la neoplazie mamară par să determine pierderea funcției proteinei. La majoritatea neoplaziilor care apar la purtătorii de mutații brca1 și brca2, mutația transmisă pe linie germinală devine manifestă prin pierderea alelei de tip sălbatic. Se estimează că mutațiile somatice în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
substratul ADN hemimetilat (Herman și colab., 1995; 1998; Thibodeau și colab., 1996; Graff și colab., 1995; 1998; Kane și colab., 1997). Procesul epigenetic acționează ca o alternativă la mutațiile ce fracturează genele supresoare de tumori, alterându-le funcția normală și predispune la apariția de modificări ale activității genice prin inactivarea genelor ce participă prin produșii lor în procesele de reparare a leziunilor din ADN, fără a modifica structura acestora (secvența de nucleotide). Studiile de epigenetică au adus clarificări asupra rolului remodelării
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
formularea conceptului imunosupravegherii, potrivit căruia organismele au capacitatea de a elimina celulele potențial canceroase care apar în cursul vieții individuale. Conform acestui concept, cancerul clinic este consecința scăpării celulelor maligne de acțiunea mecanismelor protectoare, iar factorii care slăbesc reactivitatea imunitară predispun la malignitate. Teoria supravegherii imune afirmă că sistemul imunitar monitorizează constant organismul, pentru apariția celulelor tumorale și că majoritatea acestor celule aberante sunt detectate și lizate de sistemul imunitar, înainte de a produce tumori clinice. Așa se întâmplă cu celulele tumorale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cromozomi au fost asociați cu fenotipul SRS. De cele mai multe ori, în aceste cazuri, pacienții prezintă caracteristici clinice adiționale sau atipice (Abu-Amero și colab., 2008). Sindromul Beckwith-Wiedemann (BWS) se caracterizează clinic prin hemihipertrofie, macroglosie și visceromegalie. Aproximativ 10-20% dintre indivizi sunt predispuși la tumori embrionare, cele mai frecvente fiind tumorile Wilms și carcinoamele adenocorticale. Rata de apariție a tumorilor Wilms în rândul pacienților cu BWS este de 1000 de ori mai mare decât în populația normală (Webber și colab., 1998). BWS este
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]