3,246 matches
-
Horia Teculescu, Ștefan Cacoveanu, „Anuarul presei române”, 1926, 101-104; Nicolae Albu, Un junimist uitat: Ștefan Cacoveanu, „Lanuri”, 1937, 2; Adrian Fochi, Prefață la I. Urban Jarník și Andrei Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, București, 1968, 63, 85; Ovidiu Bârlea, Prefață la Povești din Transilvania, Cluj-Napoca, 1975, 13-18; M. N. Rusu, Prietenul lui Eminescu, SPM, 1976, 299-300; Dicț. lit. 1900, 139-140; Datcu, Dicț. etnolog., I, 12. L.Cș.
CACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285985_a_287314]
-
ciclului Innominada luz (1949), George Ciorănescu îi publică o plachetă. Un prim volum de poeme scrise în limba română, organizate de autor pe cicluri, este tipărit la Paris, tot în 1963, într-o antologie, Fructul de a trăi, îngrijită și prefațată de Virgil Ierunca. Poezia lui B. este, în prima ei fază din anii interbelici, una de sorginte profund intelectuală, accentuând un anume vitalism de factură nietzscheană, ceea ce o apropie mult de sugestiile expresioniste și de modelul, modelator în acest caz
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
Goldstein și Scheerer, 1941). Ca și în cazul identificării caracterului abstract sau concret ca atare, urmărirea tranziției dinspre abstract spre concret este facilitată de acele tipuri de fraze care pot fi extrase din material. Dacă un anumit pasaj poate fi prefațat de expresii-cheie de genul esența problemei este că sau de exemplu, atunci are loc o tranziție de la concret la complex. David spune despre copilăria luI: „Pe bune, era o perioadă în care nu aveam nicio grijă, [de exemplu, nu știu
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
o scenă modul cum trebuia să fie convins să mănânce și spune: „Îmi imaginez că toți copiii se opun atunci când încerci să-i convingi să facă ceva”. În acest caz, Danny nu susține că toți copiii au probleme cu mâncatul, prefațându-și, în schimb, afirmația cu „Îmi imaginez că”; or, acest lucru face cât se poate de clar faptul că urmează să aflăm este percepția lui asupra anumitor lucruri, și nu afirmarea unui principiu general. Introduceri de genul îmi imaginez că
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Vieții lui Constantin Cantemir de Dimitrie Cantemir (1960) și a textelor din volumul Proză istorică latină (1962), precum și a unor scrieri de Paul Scarron (Romanțul comic) sau de Alfred de Vigny (Servitute și grandoare de ostaș), pe care le și prefațează. Mai traduce, mai ales în colaborare, din Axionov, Ilya Ehrenburg, Casanova, Raymond Quéneau, R. M. Rilke, Maxime Delamare, Roland Dorgelès. Îngrijitor al unor ediții din scrierile lui Anton Pann, G. Sion ș.a., A. este și autor (în colaborare) al libretului
ALBALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
curs liber de cultură și civilizație indiană la Universitatea din București, unde, în 1980, invitat de profesoara Amita Bhose din India, care preda disciplinele de indianistică, a coordonat cu pasiune cenaclul de studii indiene organizat - neoficial - în rândul studenților. A prefațat, tradus și adnotat importante texte ale culturii indiene în volumul Filosofia indiană în texte (1971), cu versiuni din Bhagavad-gita, Shamkhya-karika, Tarka-sangraha, traduse din limba sanscrită. A fost prezent cu un text (Temps, histoire, destin) în numărul 33, din 1977, al
AL-GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285209_a_286538]
-
GENEZA IDEILOR MODERNE ÎN EUROPA CENTRALĂ ȘI DE SUDEST ediția a III-a cu o ediție în limba engleză apărută la Columbia University Press, NewYork Carte distinsă cu premiul „A.D. Xenopol“ al Academiei Române Memoriei părinților mei, Ana și Andrei Neumann Prefață Tema cărții prezintă fragmente relevante din fizionomia plurală a culturilor și ideilor politice afirmate în Europa Centrală și de Sud-Est în perioada de tranziție de la medieval la modern. Studiul evidențiază rolul instituțiilor, personalităților și scrierilor care au contribuit la cele
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
sa, nu numai un simplu cunoscător, ci un om de cultură capabil el însuși să judece (pe baza detaliilor furnizate) ascensiunea ori regresul osmanlâilor, mutațiile de conștiință înregistrate la nivelul societății lor în pragul anilor 1700. După cum se spune în „Prefața” textului cantemirian, Având noi a înfățișa luminii publice creșterea și descreșterea Imperiului Otoman, de la însăși obârșia sa, dinainte ne ies în cale, spre a le explica, unele fapte istorice și genealogice mai de seamă în privința cărora prea adesea marii și
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Iași 2001), Neam, Popor sau Națiune ed. a II-a, (Curtea Veche, București, 2005), precum și volumul aflat în pregătire la Editura Polirom, Originile intelectuale ale României moderne. Leo Frobenius, Paideuma. Schiță a unei filosofii a culturii, traducere de Ion Roman, prefață de Ion Frunzetti, Editura Meridian, București, 1985, p. 147. Ernst Robert Curtius, Liberatura europeană și Evul Mediu latin, în românește de Adolf Armbruster, cu o introducere de Alexandru Duțu, Univers, București, 1970, p. 25. Ibidem, pp. 14, 18. Lucien Febvre
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Rotterdam, Elogiul nebuniei sau cuvântare spre lauda prostiei, traducere și note de Ștefan Bezdechi, studiu introductiv de Constantin I. Botez, Editura Științifică București, 1959, pp. 3-4. Johan Huizinga, op. cit., p. 55; vezi și J. Huizinga, Erasm, Traducere de H.R. Radian. prefață și tabel cronologic de Cornelia Comorovski, Editura Minerva, București, 1974, cap. IX, pp. 106-120. Stan Velea, Istoria literaturii polone. Renaștere, Baroc. Secolul Luminilor. Romantism, Univers, București, 1986, pp. 14-15, 21, 29. Victor Neumann, „Cultural Convergence in Transylvania during the Reformation
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Braudel, op. cit., vol. II, p. 234. Apud Andrei Oțetea, op. cit., p. 278. Jose Ortega y Gasset, En torno a Galileo, ed. cit., capitolul „La estructura de la vida sustancia de la historia”. Paul Hazard, Criza conștiinței europene, 1680-1715, traducere de Sanda Șora, prefață de Romul Munteanu, Univers, București, 1973, p. 95. Lucien Febvre, Le problème de l’incroyance. La religion de Rabelais, Albiu Michel, Paris, 1962; Paul Hazard, Criza conștiinței europene, 1630-1715, ed. cit.; Fernand Braudel, Mediterana și lumea mediteraneană în epoca lui
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Pentru problema evreilor britanici în secolele al XVI-lea și mai ales al XVII-lea, vezi cartea Antoniei Fraser, Cromwell Our Chief of Men, Weiden field ab Nicolson, Londra 1973 (am consultat traducerea în limba română, intitulată Cromwell, 2 vol., prefață Camil Mureșan, traducere Mihai Liveanu, București, 1982). În capitolul „Evreii și generalii maiori”, autoarea abordează, pe baza unor izvoare primare, problema reașezării evreilor în Anglia în vremea protectoratului lui Oliver Cromwell. Ea se ocupă pe larg de controversele stârnite în
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
lui Johannes Honterus, anexă la studiul micromonografic cuprins în volumul Von Honterus zu Oberth. Bedeutende siebenbürgisch - deutsche Naturwissenschaftler, Techniker und Mediziner, Herausgegeben und eingeleitet von Hans Barth, București 1980; vezi și ediția în limba română tradusă de Peter Sragher și prefațată de I.M. Ștefan, București, 1985. Gernot Nussbächer, op. cit. Batthyăneum, cota G3 VIII 10; titlul in extenso Christiani Schesaei. Saxonis Transilvani, Ruinae Pannonicae. Libri quatuor. Statum rei publicae et religionis in Ungaria et Transsilvania temporibus Joannis Sigismundi ZĂpolya complexi. Ex editione
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Csoma SĂndor bibliografia, Editura Kriteria București, 1984; cf. și ediția Collected Works of Alexander Csoma de Körös, Budapesta, 4 vol., 1984; vezi și monografia istoricului Csetri Elck. N. Cartojan, Istoria literaturii române vechi, postfață și bibliografii finale de Dan Simonescu, Prefață de Dan Zamfirescu, Editura Minerva, București, 1980, p. 186. Halici, intelectual român originar din Caransebeș, care semnează „Nob. Romanus civis, de Caransebeș”, a fost elev al liceului reformat din Sibiu și al Colegiului reformat din Aiud. Prieten cu scriitorii sași
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
op. cit., capitolul „Cultura tradițională”, pp. 156-176; Ion B. Mureșianu, Cartea Veche bisericească în Banat, Editura „Faclo”, Timișoara, 1985; E.R. Colta, „Circulația tipăriturilor râmnicene pe teritoriul județului Arad”, în volumul Valori bibliofile din Patrimoniul cultural-național, Râmnicu Vâlcea, 1980. C. Diaconovici Loga, Prefață la Chiemarea la tipărirea cărților românești, Buda, 1821. D. Suciu, R. Constantinescu, Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului, Editura „Falco”, Timișoara, 1980, vol. I., doc. 303, pp. 605-607. Ibidem, doc. nr. 302, pp. 605-606; cf. și doc. nr. 307, din
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
resistances”, Jacques Marx, (ed.) Problèmes d’histoire du christianisme, Bruxelles, nr. 16, 1986, pp. 45-62. Vezi Egon Friedel, Aufklärung und Revolution: Aus Kulturgeschichte der Neuzeit, München, 1961. Leo Frobenius, Paideuma. Schiță a unei filosofii a culturii, traducere de Ion Roman, prefață de Ion Frunzetti, ed. cit., p. 147. Constantin Noica, „Modelul cultural European (III). Tabloul schematic al culturilor”, în România literară, nr. 28, 1986, p. 19. Roland Mortier, „Anouilh et Marivaux ou l’amour puni”, în Willfried Floeck, Dieter Steland, Horst
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cu minte, trimis din Viena și semnat Ioan Alexandru, deschide publicistica sa politică, desfășurată între 1912 și 1914 în „Gazeta Transilvaniei” și în „Kronstädter Zeitung”, care îl plasează între militanții de seamă pentru cauza națională. În 1914 apare volumul Poezii, prefațat de G. Coșbuc. La izbucnirea primei conflagrații mondiale, B.-L. se refugiază în Regat și se înrolează voluntar în armata română. Mobilizat la Ministerul de Război, va colabora la „Adevărul” și „Patria”, susținând ieșirea României din neutralitate. Versurile mobilizatoare din
BRAN-LEMENY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
1916). În retragere la Iași, este redactor al gazetei de propagandă românească „Die Kriegswoche”. După înfăptuirea Unirii, se întoarce în Brașov, lucrând ca notar, procuror delegat, traducător. Își susține, în 1921, doctoratul în drept la Cluj. Scriitorul Heinrich Mann îi prefațează broșura Deutschlands Wiedergeburt (1923) - polemici vizând intențiile agresive ale grupării „Renașterea germană”. Jurnalist foarte activ, B.-L. e unul dintre animatorii vieții culturale brașovene. Susține modelul ardelenesc în opera de regenerare morală a țării, scoate revistele tradiționaliste „Ritmuri” (1929-1930) și
BRAN-LEMENY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
în literatura română, dar și prin delimitarea „sinergiilor” tradiționalismului. Din îndelungata sa activitate de cronicar literar, B. și-a alcătuit volumul Pe pragul criticii (1992), în care discută operele scriitorilor contemporani cu spirit critic și aplicație analitică. A îngrijit și prefațat un mare număr de ediții din operele scriitorilor clasici români. SCRIERI: Sincronism și tradiție, Cluj, 1972; Conjuncturi și permanențe, Cluj-Napoca, 1976; Destinul unor structuri literare, Cluj-Napoca, 1979; Istoria literară ca pretext, Cluj-Napoca, 1982; V. Voiculescu în orizontul tradiționalismului, București, 1984
BRAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
necunoscut îndeobște, dar întotdeauna revelator. Altele sondează tărâmul de întrepătrundere a artelor (Arghezi desenator, Rolul și contribuția lui Bolintineanu la înființarea și dezvoltarea artelor plastice în Principatele Române). La vârsta senectuții, debutează în proză cu volumul Jaf în dragoste (1993), prefațat nu întâmplător de un poet, Ștefan Aug. Doinaș. Textele, de mică întindere, sunt adevărate poeme în proză, care păstrează o mare parte din suprarealismul debutantului din 1930. Cele mai ample, unde autorul poate experimenta modalități narative noi, din care nu
BREZIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285881_a_287210]
-
română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări (în colaborare), Chișinău, 1998; Dinamica sacrului în poezia română din Basarabia postbelică, pref. Constantin Ciopraga, București, 2000. Repere bibliografice: Dan Mănucă, În consonanță cu normele literare românești actuale, „Limba română” (Chișinău), 1998, 3; Constantin Ciopraga, Prefață la Ana Bantoș, Dinamica sacrului în poezia română din Basarabia postbelică, București, 2000. M.Dg.
BANTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285608_a_286937]
-
funcționat ca învățătoare și profesoară de limba română în provincie, apoi în București. A fost soția poetului Cezar Baltag. Debutează în 1957, cu versuri, în „Tânărul scriitor”. Debutul editorial are loc în 1966, cu volumul de versuri Memorie de iulie, prefațat de Al. Piru. În primele poeme a fost identificată influența lui Nichita Stănescu, cel din O viziune a sentimentelor, dar se poate susține și că acestea sunt rodul sensibilității proprii, exprimată ca uimire și extaz juvenil în fața miracolelor cosmosului și
BANTAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285606_a_286935]
-
în sonorități de vibrație psalmodică; suferințele și năzuințele semenilor săi au fost astfel exprimate în ritmuri de copleșitoare gravitate, cu inflexiuni stilistice de tulburătoare atmosferă religioasă. Cu aceeași devoțiune, s-a aplecat și asupra lui Aron Cotruș, căruia i-a prefațat mai întâi ediția de Versuri (1978) și apoi i-a consacrat studiul Resurecția unui poet (1981). Noua ediție (1995) reprezintă forma structural revăzută a studiului anterior, expurgată de concesiile dogmatice și restabilind profilul real al poetului. Criticul descifrează mesajul poeziilor
BALAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285571_a_286900]
-
în „Iașul literar”, în 1963, iar editorial, cu două cărți de poezie, Jocul anilor și Poarta viselor, în 1967. Între 1991 și 1999, conduce cenaclul „Orfeu” de pe lângă Biblioteca „N. Iorga” din Ploiești, unde editează opt culegeri pe care le și prefațează. Încă de la primele volume semnate de B., se evidențiază cele două dominante în jurul cărora se va organiza mai apoi lirismul autoarei: erotismul și mirarea, spaima în fața trecerii. Poezia erotică are ca particularitate tocmai visul contopirii cu jumătatea cealaltă, o neîntreruptă
BARBULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285632_a_286961]
-
familie de muncitori. După studiile liceale la Galați, a absolvit tot aici, în 1988, Facultatea de Mecanică a Universității Tehnice, lucrând apoi ca inginer la „Electroargeș” din Curtea de Argeș. Debutează publicistic în revista studențească „Orientări” (Galați), după care Laurențiu Ulici îi prefațează un grupaj de proze scurte, Scara mea de incendiu. Din 1995 este redactor la „Capital”. În 1990 a beneficiat de o bursă de specializare în jurnalism, în SUA. Ioan Buduca a caracterizat exact proza lui B., observând că „personajele se
BARBU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285627_a_286956]