1,676 matches
-
5 Aceasta era prefața proclamării independenței României care a fost făcută peste puține luni. Ziarul Messager de Vienne publică în timpul acesta că Poarta a cedat protestării României, și adaugă: „Aceasta nu e cu totul independența absolută a României, dar e preludiul ei. Răbdare. Totul vine la timpul lui.“6 anul 1877 329 5. ROM., an. XXI, 2, 3, 4 ianuarie 1877, p. 6. „Nota“ fusese trimisă de ministrul de Externe al României, Nicolae lonescu, la 22 decembrie 1876/3 ianuarie 1877
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lor. Închei cu urări de sănătate de la ai mei și de la cel ce Vă trimite salutări amicale. V. Tempeanu P.S. Trimit spre eventuală publicare, În foaia suceveană „Zori noi” articolul despre Înființarea șc. secundare de fete din Flt., ca un preludiu la eventuala sărbătorire a semi-Centenarului. Cred că tov. Doina 568 Tănase, care a fost așa de drăguță și mi-a luat interviul la Centenarul „Gane” va pune o vorbă, să fie publicat 569. E o filă de istorie culturală (...). Același
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
luat și mie un scurt interviu și mi-a publicat și hidoasa fotografie. Nu l-ai primit? Căci nu faci nici o mențiune despre el și soarta lui. Era Împreună cu Revista Germaniștilor Români. Poate n-ai dat peste el. Era un preludiu la SemiCentenar. Doamna Stino ne-a telefonat de la București, că azi pleacă spre Fălticeni. Era răcită și n-a mai putut veni la Buftea. Te rog pe mata, să arăți d-lui Prof. Popa, lui T. Tatos și tuturor prietenilor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mari, nu alta. Este posibil însă ca cei scoși de pe unde-și făcuseră cuib să ajungă demnitari pe la comerț ori cultură. Să avem răbdare. Cele trei condamnări la moarte de la Târgoviște, care s-au pronunțat nu demult, au reprezentat un preludiu al ascensiunii lui Nicușor. Faptele petrecute acolo erau vechi de trei ani. Ele au fost readuse în actualitate de necesitatea plasării lui Pantelimon Găvănescu undeva, spre a lăsa postul ce-i fusese hărăzit de mult lui Nicușor. De altfel, în afara
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
România literară”, „Familia”, „Tribuna”, „Ramuri”, „Argeș”, „Calende” ș.a. În 1982 este distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor în cadrul primei ediții a Concursului de proză scurtă „Marin Preda”. Ca prozator, G. a publicat inițial în volume colective: Reliefuri - Debut ’88 (1989) și Preludii epice (1990), o carte personală de proză apărându-i abia în 2003: Toamna unui învățător. La prima culegere colectivă colaborează cu două nuvele inspirate din lumea satului. În Drum către azi, una din ele, deși încearcă să se orienteze spre
GADEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287123_a_288452]
-
pătrat). SCRIERI: Mai jos cu o noapte, București, 1993; Frigul dragostei, Pitești, 1994; Supunerea pe arbori, București, 1995; Posibilă glorie, București, 1999; Câinele din vis, București, 2001; Toamna unui învățător, București, 2003. Repere bibliografice: Ion Cristoiu, Prezumția de talent, în Preludii epice, București, 1990; Lucian Chișu, Ethos și lirism, L, 1993, 33; Aurel Martin, O aventură existențială, LCF, 1993, 28; Mircea Bârsilă, „Mai jos cu o noapte”, „Calende”, 1994, 6-7; Cristea, Teleorman, 289; Geo Vasile, Mâhnire ecologică, LCF, 1997, 6; Nicolae
GADEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287123_a_288452]
-
Nițescu, Repere, 64-68; Nicolae Manolescu, „Fața ascunsă a lunii”, RL, 1975, 9; Iorgulescu, Al doilea rond, 85-93; Șerban Cioculescu, „Flautul lui Marsias”. O amintire, VR, 1977, 7; 9 pentru eternitate, îngr. Mircea Micu și Gh. Tomozei, București, 1977, 185-218; Ștefănescu, Preludiu, 244-247; Ungheanu, Lecturi, 222-227; George, Sfârșitul, II, 322-324; Șerban, Ispita, 279-280; Dobrescu, Foiletoane, II, 233-238; Grigurcu, Critici, 97-105; Felea, Prezența, 119-122; Grigurcu, Între critici, 162-165; Tihan, Apropierea, 123-128; Dicț. scriit. rom., II, 315-317; Popa, Ist. lit., II, 1101. Al.S.
GAFIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287124_a_288453]
-
prozatoarea Henriette Yvonne Stahl (cu ea, D. va avea mai târziu o legătură sentimentală puternică, încheiată, în 1952, cu o căsătorie), Victor Eftimiu, Tudor Vianu, Pompiliu Constantinescu, F. Aderca. Tot acum (1945), reușește să publice în „Revista Fundațiilor Regale” piesa Preludiu la Electra, cu note autobiografice, și scrie altă piesă, Greșala sau Procurorul tiranului, rămasă în manuscris, comentată favorabil de Petru Comarnescu în „Universul literar”. În 1946, publică, în „Caiet de poezie”, supliment al „Revistei Fundațiilor Regale”, un ciclu de șapte
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
de a traversa epoca noastră cu biciul în mână, dacă nu cu un exploziv, rătăcind lucid dintr-o țară în alta spre a smulge contemporanilor săi secretul adevărului. LUCIEN GRUISSARD SCRIERI: Euridice. 8 proze, București, 1947; ed. (Euridice. 8 proze. Preludiu la Electra), București, 1991; Dușmănie, București, 1948; Bijuterii de familie, București, 1949; O sută de kilometri, București, 1949; Nopțile din iunie, București, 1949; Wolfsjagd, București, 1950; Primăvara lui șaptezeci și unu, București, 1950; Drum fără pulbere, București, 1951; ed. 2
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
337-338; Grig. I. Alexandrescu, Biografia lui Ion Creangă, în Scrierile lui Ioan Creangă, I, Iași, 1890; Iorga, Pagini, I, 201-209; Iorga, Schițe din literatura română, II, 1893, 61-84; Grig. I. Alexandrescu, Amintiri despre Ion Creangă, CL, 1899, 12; Il. Chendi, Preludii, București, 1903, 55-61; G.T. Kirileanu, Asupra vieții lui Ion Creangă, „Șezătoarea”, 1903-1904, 10-11; Panu, Junimea (1943), I, 141-146, II, 89-92, 95-97, 99-100; Haneș, Studii, 105-128, 191-216; Dumitru Furtună, Cuvinte și mărturii despre Ion Creangă, București, 1916; Sadoveanu, Opere, XIX, 200-207
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
geometrică elanurile romantic-juvenile ale unui suflet aflat la răspântia marilor întrebări existențiale: „Să îngenunchem în amurg / sub candela sfântă / a inimii noastre / și să cerem iertare / iertare iertare / trupului nostru / umbrelor noastre / de dincolo / dincolo dincolo / o, ce este dincolo?” (Preludiu). Melancolia poetului în fața curgerii ireversibile a lucrurilor (Odată cu timpul și apa) este una teatrală, livrescă, provenită din „singurătatea și tristețea profundă / și calmă a numerelor”. Spirit cartezian bântuit de neliniști abstracte, autorul își potolește setea bând din „spaima exactă și
DANILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
Poeți și critici, 32-36; Poantă, Modalități, 214-220; Raicu, Structuri, 242-246; Petroveanu, Traiectorii, 207-215; Cândroveanu, Alfabet, 75-79; Iorgulescu, Rondul, 80-89; Piru, Poezia, II, 228-242; Ungheanu, Arhipelag, 245-248; Zalis, Tensiuni, 253-261; Barbu, O ist., 312-320; Laurențiu, Eseuri, 75-83; Raicu, Critica, 239-246; Ștefănescu, Preludiu, 40-46; Manu, Eseu, 150-156; Nițescu, Poeți, 179-209; Baltag, Polemos, 210-215; Alboiu, Un poet, 116-118; Grigurcu, Poeți, 440-447; Cristea, Faptul, 83-87; Iorgulescu, Critică, 58-61; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 52-57; Bucur, Poezie, 271-287; Tuchilă, Cetățile, 16-43; Gheorghiu, Reflexe, 72-81; Simion, Scriitori, III, 265-297
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
că se poate integra. În afara acesteia, societatea, ca spațiu referențial viabil, tinde să dispară din Noile Romane. Ce-a mai rămas din ea, la un Echenoz sau un Toussaint, poate fi considerat similar fărîmelor armonice rămase din muzica clasică În Preludiile lui Messiaen. Scriitura devine - o parte a lingviștilor contemporani a anticipat deja - un spațiu al spunerii, “qui met l’accent sur le présent de l’énonciation”. Este acesta, poate, modul prin care proza Împrumută din poezie. Eroul literaturii de azi
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
26; Dana Dumitriu, „Nu ucideți femeile”, ARG, 1971, 2; Constantin Mateescu, Memorial de lectură, București, 1972, 111-116; Ardeleanu, Opinii, 46-48; Ciobanu, Incursiuni, 191-199; Cristea, Domeniul, 302-304; Liviu Petrescu, Nucul vieții, TR, 1977, 7; Valentin Tașcu, Mocodenii, ST, 1977, 4; Ștefănescu, Preludiu, 95-96; Iorgulescu, Scriitori, 193-195; Ulici, Prima verba, II, 224-226; Ciobanu, Însemne, II, 332-334; Ștefănescu, Jurnal, 197-198; Eugen Simion, Maria-Luiza Cristescu, „Vacanța”, RL, 1982, 10; Constantin Cubleșan, Schiță pentru un portret de romancier, ST, 1983, 7; Grigurcu, Între critici, 331-334; Condurache
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
examinate în nuvele. Sub aceleași pretexte situaționale (moartea iubitei / soției, chinurile dragostei), același eu masculin hiperdimensionat încearcă să se autodefinească, venind prin liber consimțământ în întâmpinarea unor evenimente limită: delectarea în fața priveliștii morții, obsesia „adevărului absolut” asupra sentimentelor iubitei. Chinuri, Preludiu sentimental, Odette, Conversații cu o moartă, Icoane la mormântul Irinei fac să circule aceeași problematică și același tip de personaje ca în romane, de fiecare dată existând un eu masculin care încearcă să se explice, să se analizeze, expunându-și
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
Un realism al privirii, RL, 1973, 17; Sorin Titel, A coborî privirea?, LCF, 1973, 26; Dan Laurențiu, O terapeutică a dragostei, LCF, 1973, 43; Ciobanu, Incursiuni, 203-207; Mihai Ungheanu, Nicolae Damian, „Vara”, LCF, 1976, 25; Liviu Leonte, Nicolae Damian, „Vara”. Preludiu la un ciclu, CRC, 1976, 28; Valeriu Cristea, Creație și experiment, RL, 1976, 33; Nicolae Manolescu, Doi prozatori, RL, 1976, 44; Doina Uricariu, Nicolae Damian, „Vara”, romanul cu un personaj. Profil, LCF, 1977, 26; Ardeleanu, Mențiuni, 167-171; Iorgulescu, Scriitori, 196-197
DAMIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286665_a_287994]
-
Ungureanu, La umbra cărților, 156-159; Piru, Poezia, I, 266-280; Zalis, Tensiuni, 132-140; Regman, Colocvial, 180-182; Iorgulescu, Al doilea rond, 237-242; Laurențiu, Eseuri, 70-74; Cristea, Domeniul, 98-100; Negoițescu, Analize, 292-298; Steinhardt, Între viață, 165-167; Raicu, Critica, 198-206; Căprariu, Jurnal, 205-208; Ștefănescu, Preludiu, 27-35; Alexiu, Ideografii, 20-26; Georgescu, Volume, 7-12, 143-148; Nițescu, Poeți, 32-46; Simion, Scriitori, I, 110-120; Poantă, Radiografii, I, 116-120; Ungheanu, Lecturi, 245-250; Dimisianu, Opinii, 72-76; Manu, Eseu, 59-88; Raicu, Practica, 386-411; Ciobanu, Însemne, II, 84-89; Grigurcu, Poeți, 406-414; Dobrescu, Foiletoane
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
a dezvoltat în mod organic, reprezentând, alături de Iorga, momentul sămănătorist în critica noastră. MIRCEA POPA SCRIERI: S-au dus în țară, Sibiu, 1893; Începuturile ziaristicii noastre (1789-1795), Orăștie, 1900; Zece ani de mișcare literară în Transilvania (1890-1900), Oradea Mare, 1901; Preludii, București, 1903; ed. București, 1905; Foiletoane, București, 1904; ed. 2, București, 1925; Fragmente, București, 1905; Impresii, București, 1908; ed. 2, București, 1924; Portrete literare, București, 1911; Schițe de critică literară, București, 1924; Pagini de critică, îngr. și introd. Vasile Netea
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
Raicu, Structuri, 236-241; Poantă, Modalități, 208-212; Oarcăsu, Destine, 109-113; Felea, Secțiuni, I, 137-139; Ciobanu, Critica, 58-64; Cristea, Un an, 89-97; Piru, Poezia, 335-346; Ungheanu, Arhipelag, 72-76; Barbu, O ist., 202-206; Negoițescu, Engrame, 55-71; Cristea, Domeniul, 96-97; Laurențiu, Eseuri, 61-69; Ștefănescu, Preludiu, 52-56; Daniel Dimitriu, Ares și Eros, Iași, 1978, 94-106; Manu, Eseu, 110-119; Raicu, Practica scrisului, 251-254; Grigurcu, Poeți, 335-343; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 63-74; Iorgulescu, Ceara, 143-146; Simion, Scriitori, III, 95-113; Nicolae Prelipceanu, Nina Cassian într-o zi de toamnă, ST
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
anula această nenorocită habitudine infantilă. Negativismul este, cum se știe, atât de răspândit, încât chiar și psihopedagogi versați (precum Maurice Debesse sau Jean Chateau) au ajuns să îl considere firesc. Dar negativismul infantil de la 3-4 ani nu este altceva decât preludiul numeroaselor forme de „revoltă juvenilă”, „criză de teribilism”, „inadaptare” și „ratare” de la adolescență și maturitate. La fel trebuie judecate și banalul bătut cu pixul în catedră sau îndemnul răstit adresat de profesor pentru a cere elevilor atenție și ordine în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și superior stilistic și imagistic celui anterior, chiar dacă influența bacoviană este evidentă, mai ales la nivel metaforic („Ce frig li-i morților în noaptea-ntâi;/ Și ploaia-n doliu gri și monoton/ Nu suna oare pe sicrie surpate/ Ca-n preludiul poetului polon?” - Toamna; „Tu adu-mi tăcută, atât cât știi să porți/ În răsăritul de oftică și abecedare,/ Petale în îngândurare,/ Pentru anii fără tine morți” -Toamnă cu cântec). În plus, în poeme ca Febre, Elegie profană, Chopin, Oraș complet
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
modalitățile de expresie și afinitățile culturale ale autorului este poezia faunescă din volumele Cântece de faun (1940), Trezirea faunului (1973) și Cântece finale de faun (1977). În mod surprinzător, autorul nu urmează linia modernist-simbolistă din egloga lui Mallarmé și din preludiul lui Debussy, ci preferă să se apropie de poezia bucolică a Antichității eline, interesat, în primul rând, de cântarea naturii înconjurătoare și de ritmarea succesiunii anotimpurilor cu vârstele ființei. Faunul ce așteaptă, în atmosfera somnolentă a amurgului, întoarcerea cetelor de
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
Felea, Reflexii, 154-159; Cesereanu, Ipostaze, 136-143; Dimisianu, Prozatori, 111-116; Ardeleanu, „A urî”, 79-88; Sorianu, Contrapunct, 155-161; Stănescu, Cronici, 99-106; Andriescu, Disocieri, 237-241; Grigurcu, Idei, 159-163; Raicu, Structuri, 217-222; Dimisianu, Valori, 43-47; Nițescu, Repere, 91-97; Iorgulescu, Al doilea rond, 49-54; Ștefănescu, Preludiu, 248-259; Tudor-Anton, Ipostaze, 62-70; Raicu, Practica scrisului, 238-245; Simion, Scriitori, I, 533-542; Dobrescu, Foiletoane, I, 68-77; Mihăilescu, Conceptul, II, 126-132; Florin Mugur, Profesiunea de scriitor, București, 1979, 70-92; Băileșteanu, Refracții, 198-205; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 156-172; Iorgulescu, Critică, 104-108, 220-222; Iorgulescu
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
Nemira, 2000, 2006, tr. Emil Sârbulescu (LT). 94 Umberto Eco, Lector in fabula, Grasset, Paris, 1985. 95 Ed. Fahrenheit, RAO, 1998, tr. Daniela Truția; Ed. Leda, 2005, tr. Petre Solomon (LT). 96 Seria a fost tradusă la Nemira și Teora: Preludiul Fundației, tr. Emil Barzac, Nemira, 1993, Teora, 2001; Înainte de Fundație, tr. Mihai Dan Pavelescu, Teora, 2004; Fundația, tr. Gabriel Stoian, Nemira, 1993, Mihai Dan Pavelescu, Teora, 2003; Fundația și Imperiul, tr. Gabriel Stoian, Nemira, 1993; A doua Fundație, tr. Emilian
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
dulce ca mierea. Bine-ai venit, toamnă, cu cutia ta de acuarele, să zugrăvești pădurile, și dealurile, și văile cu roșu, cu galben, cu portocaliu... „ Luiza Vlădescu, Gentuța cu pelican, Editura Tineretului, București, 1963. Copertă și ilustrații de Ștefan Nastac Preludiu și fugă pentru antiglobalizare și interculturalitate Manu Babescu La taclale cu punkerii germani în gara din Bremen, probleme cu poliția, amendă pentru înșelăciune studențească, febră musculară de la pedalat prin Oldenburg, la taclale cu participanții la protestul de la Hiligendamm împotriva globalizării
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]